Page 66 - Drumul_socialismului_1981_07

UI NR. 7 370 DUMINICA, 19 IULIE 1981 3

Filimon Sîrbu—o viaţa de erou o Scrisorii adresate do

IZIUNE către un grup de oameni
în urmă cu 40 de ani, tăţii revoluţionare este convingere fermă. în anul AUTORII ai muncii de la l.M.ll.
într-o zi de iulie dogori­ concediat in 1933, dar da­ 1941, devine membru al privind unele sustrageri
CA,
UE toare, un tînăr care încă torită solidarităţii munci­ Partidului Comunist Ro­ de materiale de construc­
e î nu împlinise nici 25 de ani, torilor, conducerea Atelie­ mân, încredinţîndu-i-se se­ ţie de către şoferii Vio-
1 pentru co- refuza să fie legat la ochi relor este nevoită să-l re­ cretariatul Comitetului ju­ rel Bur şi Simion Bobo-
lurca albas- în faţa plutonului de exe­ primească. Aceasta îl va deţean U.T.C. Constanţa, aVEJI CUVÍNTUL ra ii răspunde Inspecto­
)(1 ii 1 3 ratul judeţean de inter­
lui cuţie. „Nu-i nevoie. Pri­ determina să reia lupta cu el fiind acela care a or­ ® La magazinul alimentar din strada Gării nr. 3 din
muzicii mesc moartea cu ochii des­ o şi mai mare stăruinţă. ganizat acţiuni de submi­ Orăştie se petrec nişte lucruri care nu fac cinste celor ne. Se precizează că
patriei chişi, pentru că mor pen­ Cu prilejul unei confe­ nare a maşinii de război care trebuie să asigure o servire cît mai conştiincioasă Viorel Bur posedă acte
mini cal tru o cauză dreaptă. Voi fi rinţe antifasciste, în toam­ fasciste. Organele de repre­ a oamenilor muncii. Vânzătorii Nicolae Crişan şi Maria legale pentru materialele
a cinemato- răzbunat!". Tînărul care na anului 1936 este arestat siune sînt dezorientate de Nicoară bruschează şl înjură cumpărătorii. Subsemnaţii folosite la construcţie.
nânească. stătea drept, aşteptînd şi condamnat ia 6 luni de apariţia afişelor şi mani­ La Simion Bobora s-au
pierdută“, am fost victimele directe ale atitudinii acestora. Vă ru­ găsit 12 şine pentru linie
rte moartea plin de demnitate închisoare. Pe parcursul festelor comuniste, a unor găm să interveniţi pentru ca această stare de lucruri să
EI 16,30 se numea Filimon Sîrbu şi procesului nu s-a temut să steaguri roşii pe cablurile fie curmată. (Gh. Hălmăjan, Maria Feraru — muncitori la îngustă, avînd lungimea de
a deschiderii se născuse pe meleagurile arate acuzatorilor că „a fi telefonice din oraş. Dato­ 3 metri, un colac de fier
Mondiale U- Fabrica „11 Iunie" Orăştie). beton, circa 200 cărămizi
de vară — hunedorene, în satul Here- antifascist nu este nici o rită activităţii duse de el, © De mai multă vreme constat că în municipiul Deva
pea, în familia ceferistului vină. Dimpotrivă, aceasta în port şi la şantierele na­ cofetăriile şi alte unităţi ale I.C.S.A.P. sau l.l.L. nu oferă refractare folosite si 10
:ran pentru înseamnă a-ţi iubi cu a- vale se amplifică conflic­ bucăţi lemn de mină în
Ion Sîrbu. Datorită lipsu­ decit îngheţată cu cacao. Au dispărut reţetele pentru di­
rilor materiale ale familiei, devărat patria“. Fiind in­ tele de muncă, iar in pri­ verse feluri de îngheţată ? (Maria Popa — Deva, Micro 15, lungime de 4 metri —
Ia Congresul el nu poate urma decit corporat în 1938, ajunge măvara anului 1941, o ma­ bloc 2, sc. II, ap. 5). materiale pentru care nu
al P.C.R. — cursurile şcolii primare, sergent într-o unitate mi­ gazie militară germană posedă acte, întocmin- -
afirmare a du-i-se în consecinţă do­
novator, re- fiind nevoit, cum însuşi litară de grăniceri, tocmai sare în aer. SESIZĂRI — S0LUIII
spunea, „de mic să-mi cîş- la fruntariile de vest ale Datorită unei trădări, la sar penal.
¡oşi — emi- ţării. In timpul promulgă­ 22 iunie 1941 este arestat, © Scrisorii unui grup sancţionare cu amendă
•ar-artişti că tig coaja de pîine“. Aşa rii odiosului dictat de la de cetăţeni din Brad, a- pentru exercitarea mese­
tic „Vine şi cum tot el mărturiseşte iar la 4 iulie 1941, Curtea riei fără autorizaţie, în ÎNTREBĂRI —
lucţie a stu- într-o scrisoare, a suferit Viena, cum era firesc, nu Marţială îl condamnă la drosată redacţiei, care
inglezc putea să aibă decit o ati­ moarte pe neînfricatul sesiza faptul că Constan­ conformitate cu H.CJVI. RĂSPUNSURI
foarte mult atunci cînd a tin Bratima din blocul nr. 68/1970, iar pentru
a ’81. fost nevoit să renunţe la tudine de adevărat patriot luptător comunist, sentin­ 20 parchează şi spală au­ veniturile realizate s-a • Viorel Popa - Ilăr-
IULIE şcoală. „Singur, cu greu revoluţionar, desfăşurînd ţă pe care Filimon Sîrbu
în limba în rîndul soldaţilor propa­ o va înfrunta cu mîndrie toturismul pe zona ver­ calculat i m p o z i t con­ ţâgani. Pentru vechimea
am învăţat franceza, am gandă de opoziţie deschisă de, ii răspunde Comitetul form Decretului nr. 153/ în muncă pe care o aveţi
n Columbia. căutat să ştiu cît mai faţă de ciuntirea ţării şi şi demnitate, cu sentimen­ orăşenesc de partid. Din 1954“. Am citat din răs­ la această dată, puteţi
tul că în scurta sa viaţă nu
tr multe“. punsul Consiliului popu­ solicita pensionarea la
ri invadarea armatelor hor- şi-a făcut decît datoria fa­ cercetările întreprinse
Răminînd fără lucru, cu tiste în zonele cedate. Pen­ ţă de ţară. s-a constatat că cele re­ lar municipal Hunedoara împlinirea vîrstei de 60
a ’81 situaţie tot mai grea, Ion tru acest lucru este mutat latate corespund realită­ dat unui grup de cetă­ de ani. Vîrsta minimă de
masculin de Sîrbu cu familia este ne­ Ultimele cuvinte ale co­
, Transmi­ la Tîrnăveni. munistului Filimon Sîrbu ţii. I s-a pus deci în ve­ ţeni care sesizau exerci­ pensionare se reduce nu­
să voit să accepte un post Deşi era tînăr, se anga­ au fost „Moarte fascişti­ dere să nu mai procede­ tarea meseriei de croito­ mai în raport de perioa­
a economică tocmai la Constanţa. In jează în luptă cu întreaga lor !... Trăiască România ze în acest mod. rie fără autorizaţie de dele lucrate peste 15 ani
ondial 1930, cind împlinise 14 ani, © „S-au luat măsuri de către Difta Clep. în grupa 1 de muncă.
ilelon : Pu­ lui experienţă revoluţio­ liberă“.
ici — episo- Filimon Sîrbu intră ucenic nară, cu curaj, hotărîre şi Prof. ION FP.ĂTILĂ
strungar la atelierele Di­
a ’81. Rcztt- recţiei porturilor maritime.
or zilei. © In cinstea „Zilei con­ muntele“. $ „Dezvoltarea cco-
Experienţa pe care o do- structorului“ a avut loc vi­ nomico-socială a patriei in
¿223222E52S bindeşte de tînăr, contac­ neri, la casa de cultură, o cincinalul 1981—1983“ este
va
IA; tul cu clasa muncitoare, adunare festivă organizată intitulată expunerea la ce orele
fi
azi,
prezentată
T.C.II.,
urinată
de
de
un
frămîntările şi nemulţumi­ spectacol prezentat de An­ 11,30, la Căminul cultural din
rile acesteia îi îndreaptă samblul „Haţegana“ al Con­ Arhivelor statului Deva. Ma­ Cozia. © La faza judeţeană
cu nnss siliului judeţean al sindica­ a concursului de paraşutism
aces­
cadrul
a); Specta­ paşii spre activitatea revo­ telor. Azi, constructorii îşi nifestările din sînt încheiate din cadrul Daciadci, care a
săptămîni
tei
tor (Arta); luţionară, organizată în sărbătoresc ziua în cadrul de o adunare comemorativă, avut Ioc pe aerodromul dc
aţă (Grădi- anii de ilegalitate ai parti­ natural al pădurii Bejan. la Săuleşti — Deva, locul I
HUNEDOA- dului comunist. „De mic Tarafurile şi soliştii de mu­ organizată azi de Consiliul la băieţi a fost obţinut de
izează stră- y, A -y , ; 7 zică populară de la Şantie­ comunal de educaţie politică Marin Soceanu, iar Ia fete
t); Şeriful am cunoscut lipsurile şi rul 6 instalaţii şi S.U.T. vor şi cultură socialistă Veţel, de Lovasz Margareta, mem­
(Siderurgis- cîinia stăpînilor — spunea îmbogăţi atmosfera de săr­ urmată de un program cul­ bri ai Aeroclubului „Dacia“.
entru fiul el, mai tîrziu în faţa Curţii î . bătoare cu cîntece de vese­ tural-artistic şi sportiv, sus­ Cîşligălorii primelor patru
■eptate pen- lie şi jocuri. © Săptămîna ţinut de formaţiile artistice locuri la băieţi şi primelor
îstructorul); Marţiale. Am fost apoi u- fâ s-, . cultural-educativă „Filimon din c e n t r u l de comună două la fete vor participa
Articolul 420 cenic la Constanţa şi am Sîrbu“ s-a bucurat, în pen­ şi din alte localităţi. © Co­ la finala pe ţară a campio­
(Unirea); cunoscut în continuare mi­ ultima zi, de o prestigioasă mitetul municipal al U.T.C. natului naţional de paraşu­
ă de dra- 1 i.wl ' J manifestare. în sala mică a şi cinematograful „Patria“ tism. q Astăzi, de la orele
ibrie); Pro- zeria, ca muncitor". Prin í ţ casei dc cultură a avut loc au organizat, la liceul de 18,00 tinerii deveni vor pe­
(Republi- firea sa dîrză şi plină de sesiunea ştiinţifică cu tema chimie, o acţiune de evoca­ trece o plăcută seară cultu­
îmi sare l; 7 i; ¡m „40 de ani de la executarea,
al); Colom- curaj, Filimon Sîrbu se ■ - I f fm in închisoarea de la Jilava, re a 10 de ani de la adop­ ral- distractivă organizată la
casa de cultură de 'către or­
luncitoresc); remarcă repede în cadrul a militantului comunist Fi­ tarea de către P.C.R. a cir­ a ganizaţia U.T.C. a munici­
cularei
condamnare
de
bby Dccr- organizaţiei comuniste de limon Sîrbu“. Organizatorii : războiului anlisovietic, urma­ piului.
csc); Şan- tineret. Din cauza activi- C.A.P. Brad. Se face un mare transport de legume că- Muzeul judeţean şi Filiala tă de filmul „Rîul care urcă
); LONEA: tre piaţa oraşului. E. SÎNA
irie nori —
ancitoresc) ;
ul munţilor bune condiţii a lucrărilor de tut. La sediul acesteia, un
AN IN O A- get harnici măsoară munca în zeci de tone întreţinere a celor circa 10
Uă (Munci- lacăt mare trona pe uşă.
vNl : Toate ha cultivate cu ridichi — Abia la primărie am des­
-ioiembrie) ; care trebuiau să ia drumul coperit misterul. Alexandri­
Joanide — de legume, Iar ceilalţi.. în hectare de buruieni pieţelor — întreaga cultură
a Vi a roşie) ; na Ciornei, şefa fermei le­
Şcpala cu- a fost compromisă. S-au „re­ gumicole nr. 1 plecase de
i h e r u 1) ; cuperat“ doar frunzele, care cîteva zile în concediu (toc­
răscrucea (Urmare din pag. 1) Pînă acum s-au livrat mai La vecini, la C.A.P. Ha­ pe un făgaş bun, că există au fost cosite şi date la
(Patria) ; mult de 50 tone de legu- ţeg, o altă grădină de le­ într-adevăr preocupare pen­ mai acum în toiul campa­
ilor (Flacă- me-zarzavaturi, din care 23 gume în care culturile ara­ tru executarea lucrărilor de C.A.P. pentru tocat, iar niei?), iar Maria Bulbucau,
BAI : Mi- 2 000 kg usturoi. în ferma „subdezvoltatele ridichi“ au economista fermei, era ple­
(Casa de de solarii — condusă de tone varză şi 11 tone car­ tă bine, fiind întreţinute întreţinere a culturilor la
EG: Mica ing. Liviu Ardean — şi în tofi, precum şi morcovi, în mod corespunzător. Zil­ timp şi de calitate, pentru rămas în continuare in pă- cată la Timişoara, cu copi­
r); BRAZI: fermele 1, 2 şi 3 — con­ pătrunjel, conopidă, ridichi, nic, în grădina de legume şi recoltarea şi expedierea o- mint. lul la examene... La cele
- oriile Am căutat cu sîrguinţă arătate, o întrebare : cînd
St la- duse de inginerii Geor- gulioare, dovlecei, fasole în livadă se află peste 100 perativă a legumelor spre în întreaga fermă, poate gă­
î *-); geta Vlad, Mihaela Muntoiu verde ş.a. Bine întreţinute de cooperatori. De săptămîna piaţă. • va ajunge ferma să produ­
trecea oi şi Nicolae Păcurar — în­ sînt şi culturile legumicole viitoare începe şi recolta­ în ziua raidului nostru, sim un om la lucru. Nici că legume nu buruieni, cînd,
IA : Lovc treţinerea culturilor se face de la C.A.P. Ţebea, care a tul castraveţilor. de exemplu, se aflau în vorbă. Am vrut să stăm de totuşi, se va redresa ac­
(Mureşul) ; vorbă cu cineva din con­
din Carpati în bune condiţii şi la timp. început livrarea de mor­ Şi la Ferma nr. 1 a fermă peste 50 de lucrători, tivitatea în cadrul fermei
.ARI: Abb'a în cadrul asociaţiei, tot ca covi, cartofi şi varză. Atît I.P.I.L.F. Haţeg lucrările spe­ organizaţi în mai multe for­ ducerea fermei. N-am pu­ legumicole Geoaaiu ?
un fapt pozitiv, s-au ter­ aici cît şi la C.A.P. Ribiţa cifice acestei perioade sînt maţii. O echipă formată din
minat de însămînţat şi plan­ s-au plantat în cultură suc­ în toi. Se recoltează faso­ 20 de femei, condusă de Bătălia pentru grîu
tat toate culturile succesive cesivă varză de toamnă. Nu lea. Producţia realizată la Jana Kfumes, recolta varza
— 25 ha. O situaţie grea s-au luat însă măsuri pen­ hectar este cu mult peste timpurie. De la ele aflăm că (Urmate din pag. 1) 40 hectare denumită „La
în ce priveşte întreţinerea tru udarea culturilor. Plan­ ceea ce se planificase. S-a dimineaţa au prăşit roşiile. şosqa“, aparţinînd C.A.P.
abil pentru culturilor era la ferma din tele au mare nevoie de apă apropiat de 8 tone. Ingine­ Altă formaţie, de 18 femei, în Consiliul unic agroin­ Aurel Vlaicu, eele trei
1981 : Vre- Hărău a asociaţiei. Dar în şi trebuie create condiţii ca rul şef horticol, Gheorghe avînd în frunte pe Marioa- dustrial Geoagiu, secerişul
i caldă cu urma măsurilor luate situa­ udarea lor să se facă în Răileanu ne dă unele expli­ ra Gordea, economista fer­ combine conduse de Nico­
: senin Sn mod permanent. caţii : griului continuă în ritm lae Potinteu, Aurel Ciu-
ntervalului, ţia s-a îndreptat mult. Tre­ mei, executa praşila la cas­ susţinut, chiar dacă ploaia eean şi Nicolae Săndescu
deveni ln- buie intensificate eforturile — Am căutat să îmbună­ traveţi. Pe altă parcelă, e- a încurcat într-o oarecare
a înnoura pentru scoaterea din buru­ BUNA ORGANIZARE tăţim tehnologia atît pen­ chipa de la irigaţii asigura recoltaseră pînă la amiază
idea averse ieni a suprafeţelor cultiva­ A MUNCII IŞI ARATA tru creşterea producţiei îa buna funcţionare a asper- măsură socotelile gospoda­ mai mult de jumătate. Glo­
te de des- rilor. Astfel, din suprafa­ riile nu erau urmate de
i, izolat şi te cu varză de toamnă şi ROADELE hectar cît şi pentru recolta­ soarelor. udatul uniform al ţa de 1019 ha cultivate cu
acuri canti- castraveţi. rea mecanizată a acestei legumelor. Inginerul Viorel prese, întrucît — după
jate depăşi culturi. Am asigurat o den­ Popescu, care efectua îm­ grîu s-a recoltat deja mai cum ne spunea Antonie
î ore. Vîn- DE LA ÎNTREPRINDEREA Pînă la această dată din mult de jumătate. Pera, inginerul şei al u-
toderat cu DE SERE SÎNTANDREI... grădina de legume a C.A.P. sitate de 650 000 — 700 000 preună cu un mecanizator
ile şi tem- Unirea s-au livrat 68 tone plante la hectar. Cultura a tratamentul fitosanitar pe Prezenţi în aceste zile nităţii, — rămăseseră fără
orul sudic, fost însămînţată în benzi cele 19 ha plantate cu var­ în lanurile câtorva unităţi sîrmă. Drept pentru care
nord-vest. ...Au luat drumul pieţe­ legume (peste 34 tone legu­ de patru rînduri cu semănă­ din C.U.A.S.C. Geoagiu am au fost mobilizaţi coopera­
tximă va lor mai mult de 1 100 tone me verdeţuri, 13 tone ma­ ză şi păstîrnac, ne spunea
e 22 şl 28 de legume şi zarzavaturi. De zăre boabe, 20 tone fasole toarea S.P.C. 6. Rezultatele că se prevede o recoltă bo­ remarcat buna organizare torii să strîngă paiele ma­
ea minimă se văd în producţia pe care gată de fasole, varză şi a lucrărilor, prezenţa tutu­ nual, pentru ca terenul să
rade. (Me- aici s-a livrat suplimentar şi o tonă de dovlecei), a- o obţinem. castraveţi, subliniind că fie cît mai urgent elibe­
ciu : Liana 240 tone legume, din care proape dublul cantităţii ob­ ror factorilor din comună, rat.
115 tone roşii şi 125 tone ţinute în întregul an 1980. în cîmp, la această fer­ pînă acum s-au livrat C.L.F. începînd de la primar, mem­
FIZICA A alte produse (varză, gulioa- Un miracol ? Nu I După cum mă, se afla şi un numeros Orăştie 6 tone de varză, 3 bri din conducerea consiliu­ In lanurile fermei l.A.S
I SEISMO- personal TESA din unităţi­ tone de roşii, 4 tone de nr. 2 Orăştie, acţionau con­
L : in ziua re, dovlecei, ardei iute, sa­ afirma inginerul şef al uni­ le şi instituţiile oraşului Ha­ gulioare şi 10 tone de cea­ lui unic, mecanizatori şi coo­
la ora 3,3 lată ş.a.). tăţii, Petru Bâra, este vor­ peratori, în lanuri, ia se­ comitent două formaţii
cunde, s-a ba de o mai bună organi­ ţeg. în celelalte ferme, nu­ pă verde. ceriş. Pe tarlaua „Con- compuse din combine si
inea Vran- ÎN FERMELE DIN mărul 2 şi 3, se recoltau prese de balotat. Pe tar­
ea do 150 zare a muncii, executarea castraveţi pentru industria­ O GRADINA ţoaie" a C.A.P. Geo ® u o laua „Şibot" recoltau trei
itremur cu CONSILIUL UNIC BRAD la timp şi de calitate a lu­ lizare şi, respectiv, dovle­ PĂRĂSITĂ... formaţie de şase „c, for ii”
1,3 (scara crărilor de întreţinere a cei. şi două prese de balotat combine şi două prese, iar
La C.A.P. Brad — care culturilor. Acum se recol­ ...Chiar aşa arată ferma lucra în flux continuu. A- pe cele 100 ha din locul
itremurului numit „După deal"' recolta,
:ală a fost cultivă legume în solarii şi tează fasolea. Fruntaşe sînt O COTITURA FERMA, legumicolă nr. 1 din Geoa­ lături de mecanizatorii
(pe scara în cîmp — întreţinerea cul­ cooperatoarele Horvath Re- SPRE BINE». giu, fermă aparţinînd ace­ Cornel Beca, Traian Rin- tot în flux, o formaţie de
turilor şi valorificarea pro­ ghina, Saveta Bradea, So­ leiaşi asociaţii intercoope- patru combine şi două
fost sim- ducţiei constituie o pre­ fia Gavriloni şi altele, care zar, Ioan Florea, ioan ;u- prese de balotat. Ritmul
cu inten- Oricine străbate parcelele ratiste: suprafeţe întinse da, Nicolae Stane.u. Anton
:le, precum ocupare permanentă a con­ realizează cîte -2-3 norme fermei legumicole nr. 2, din cultivate, în care legumele Todea şi Ioan Fior a se ae înaintare era bun ast­
ităţl, intre ducerii unităţii. De aici într-o zi. Aici a început şi satul Aurel Vlaicu, aparţi- nu se văd de buruieni. Am fel că pînă ieri aici se se­
Birlad, cu pleacă zilnic mari cantităţi recoltarea cartofilor, iar pri­ nînd A.E.l. Geoagiu (şef de aflau Giigor Trd, sefu» sec­ cerase griul de pe 70 ţa
—V grade, întîlnit şl un exemplu tipic ţiei mecanizare şi ioan
is nici un de produse pentru aprovi­ mele cantităţi se vor afla fermă, Inginer Viorel Po- de slabă preocupare faţă de sută din suprafaţa planifi­
îateriale. zionarea populaţiei oraşu­ astăzi pe piaţa municipiu­ pescu) îşi poate da seama soarta culturilor. Datorită Igna, preşeu -.lele e.i-ope­ cată.
lui Brad şi a cantinelor. lui Hunedoara. eă aici lucrurile au intrat neefectuării la timp şi in rativei. De pe pare: ia de M. LiuNEL