Page 69 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2
DRUMUL SOCÏALÏSÎV

Aşezămîntul de cultură — cartea de vizită a ioealitătli în_ perioada de vară

Cadru adecvat muncii de Bogată activitate politico-ideoiogică

educare şi elevare spirituală încheierea anului vreme după disciplină şi fizionomia po- cii — tovarăşii Viorel mun­
scurtă
La
responsabilita­
oamenilor
consiliilor
te
stu­
de
socialistă,
Pă­
diu în învăţămîntul politi- litico-morală a comunistu­ curarii, Dumitru Bucur şi 11,30
Casa de culturii, clubul periş, se are în vedere zu­ săptămâna in curs (nunta co-ideologic de partid, lui, educaţia mafccrialist- Elena Bogoş.
muncitoresc, căminul cul­ grăvirea acestuia. Spaţiul n-a fost menţionată). Di­ U.T.C., sindicat şi O.D.U.S., ştiinţifică a oamenilor Recent, in mai multe sec­
tural, biblioteca — aşeză­ nu permite prea multe, rectorul căminului cultu­ comitetul de partid de la muncii, vigilenţa şi com­ ţii ale întreprinderii au 12,20 '
15,15
minte eu rol distinct în e- dar activităţile pot fi mul­ ral, Ion Şotîngă, era în întreprinderea „Victoria“ bativitatea revoluţionară avut loc întâlniri ale or­ lfi,00
ducarea şi elevarea spiri­ te şi de substanţă. într-o concediu. La plecarea a- Călan a adoptat un plan în toate împrejurările. ganizaţiilor de partid cu
tuală a oamenilor muncii sală — expoziţia de artă cestuia, consiliul popular de măsuri care să asigure Una din preocupările comuniştii primiţi în rân­
trebuie să confere, aşa plastică a fraţilor Gabi şi local a stabilit înlocui­ continuitate activităţii po- durile partidului în ultimii
organizaţiilor
centrale
cum însăşi denumirea lor Adrian Furdui atrage, prin tor pe tovarăşa Dori­ litico-i'deologice în toată de partid ale prezent este 2-3 ani, în cadrul cărora
în
o cere, cadrul adecvat ac­ calitatea exponatelor, vizi­ ca Măglaş. Dumneaei însă perioada de vară. S-a şi s-au dezbătut Expunerea 20,00
expu­
largă
20,20
tivităţilor de răspîndire a tatorii ; în altă sală — se nu ştia nimic... Cum arată trecut la transpunerea lui dezbaterea secretarului a general t o v a r ă ş u l u i Nicolae
nerii
politicii şi ideologiei revo­ completează afişarea di­ căminul cultural ? Cu gea­ în viaţă. De pildă, dinţi--un al partidului, tovarăşul Ceauşescu la cel de-al II-
luţionare a partidului nos­ plomelor obţinute pentru muri sparte, scări dete­ ciclu de cinci expuneri Nicolae Ceauşescu, ia cel lea Congres al consiliilor 21,00 !
21,45
tru, de promovare a spiri­ activitate deosebită (la ce­ riorate, păianjeni la fieca­ multiplicate, prima a fost de-al II-lea Congres al oamenilor muncii, unele o-
tului patriotic, de stimu­ le 70 existente se adaugă re fereastră. deja susţinută intr-un în­ consiliilor oamenilor mun­ bligaţii statutare, precum
22,40
lare a artei interpretati­ încă 24 „plus cele ce vor Căminul cultural din cii, desprinderea concluzii­ şi principalele sarcini ce 23,00
ve, prin toate genurile a- veni din actuala ediţie a Băcia. Aici, la plecarea în semnat număr de organi­ le revin în înfăptuirea
cesteia, a creaţiei literare „Cîntării României" — pre­ concediu a directoarei că­ zaţii de partid. Este vorba lor şi învăţămintelor prac­ principiilor şi exigenţelor
şi populare. Oferă aşeză- cizează directorul clubului minului cultural — Lucia de expunerea intitulată tice, precum şi înfăptuirea noului mecanism eeonomi-
mintele noastre de cultură Rot — s-a stabilit ca în­ „Carnetul roşu de partid obiectivelor şi sarcinilor co-iinanclar.
un asemenea cadru ? Şi-au locuitor cadrul didactic a- — simbol al legământului ce revin colectivelor ele Comitetele de partid şi
cîştigat ele prestigiul de Raid prin aşezăminte flat în activitate la şcoa­ suprem al comunistului de muncă din documentele birourile organizaţiilor de
care trebuie să se bucure lă. însă, la ora raidului a sluji cu devotament şi Congresului al Xll-lea al bază vor supune dezbaterii
ca centre ale culturii din de cultură din zonele nostru, în şcoală era... va­ abnegaţie cauza partidului, partidului. în acelaşi timp, colectivelor şi alte docu­
localităţile în care îşi des­ canţă. de a milita fără preget într-un important număr mente de partid ce vor a-
făşoară activitatea ? Iată Simeria şi Orăştie Casa de cultură Orăştie. pentru făurirea viitorului de organizaţii de partid, pare în perioada de vară.
întrebări la care am cău­ Ce bine că raidul nostru comunist al patriei“. între care cele din secţiile De asemenea, ele vor
tat răspuns în raidul în­ s-a încheiat aici (ultima în perioada următoare, de turnătorii, furnale, sprijini mai mult activita­
— Iosif Mercea). Afară, în
treprins în colaborare cu impresie contează mult!). în toate organizaţiile de C.T.C.-laboratoare, eocserie tea agitatorilor, colective­
spatele clădirii, nouă ti­
Comitetul judeţean de cul­ Aici, casă serioasă, cu ac­ partid, U.T.C., sindicat şi şi U.C.C., colectivele de oa­ lor gazetelor de perete şi
neri fac repetiţii pentru a
tură şi educaţie socialistă. tivităţi politico-educative O.D.U.S. vor fi ţinute ce­ meni ai muncii au avut satirice, întreaga muncă
se integra în fanfara „bă-
Căminul cultural Sîntan- zilnice (organizate la se­ lelalte patru expuneri vi- întruniri cu delegaţii la cel politico-ideplogică şi cultu­
trînă“. „Sînt 19 de toţi, de
drei. Mare clădire mare, două săptămîni facem zil­ diu sau în unităţile econo­ zînd întărirea spiritului de de-al II-lea Congres al ra 1-educati vă.
frumoasă, spaţioasă, cura­ nic repetiţii, pe grupe" — mice), cu manifestări ar­
tă pe dinăuntru (eă este ne spune dirijorul Victor tistice ale formaţiilor de
aşa, ne-ara convins cu două diferite genuri (în faza re­
Gaier, care are în ajutor
luni în urmă şi nu putea şi pe Petru Oprescu, mem­ publicană din actuala edi­ Adunările generale ale oamenilor muncii
să se schimbe cu nimic, bru aL fanfarei de... 50 de ţie a „Cîntării României“,
de vreme ce n-a găzduit ani ! casa de cultură s-a pre­
decît o singură activitate Biblioteca orăşenească zentat onorabil, cu cinci (Urmare din pag. 1} I.P.E.G. Deva şi I.J.R.V.M.R. largi de oameni ai muncii,
— serbarea de sfîrşit de Simeria. Bucuria prilejui­ formaţii !). Se fac lucrări Deva, dar şi la alte unităţi ele vor trebui pregătite cu
an şcolar a elevilor tă de interesul întîlnit la de primenire a interioare­ economice cu sarcini în a- atenţie şi răspundere. în a-
din localitate !). Pe din­ club ne-a fost repede şi lor, fără ca activitatea să strucţii, utilizarea raţională ceste domenii. Totodată tre­ cest sens, organele şi orga­
afară — ca la casă pus­ total risipită de cadrul o- stagneze. a dotării tehnice, forţei de buie insistat pe realizarea nizaţiile de partid, consilii­
tie. Moloz lăsat vraişte ferit, în plin centrul oraşu­ / Concluziile raidului în­ muncă şi timpului efectiv ritmică, integrală şi la înalt le oamenilor muncii şi co­
de lucrătorii S.G.C.L. Si­ lui, de clădirea bibliotecii. treprins urmează să le de lucru, gospodărirea ju­ nivel tehnic şi calitativ a mitetele sindicatelor să ac­
men a, care au efectuat lu­ Nu pentru că se află în tragă fiecare consiliu popu­ dicioasă a materialelor, produselor la export, cu ţioneze ferm şi stăruitor, a-
crări de tencuieli şi repa­ lar din localităţile vi­
preajma unor clădiri de­ pregătirea temeinică, de pe deosebire de către C. S. Hu­ sigurindu-le un cadru adec­
raţii, apoi au scos schele­ zate la negativ şi ca­
molate, ci pentru incredi­ acum, a planuiui de inves­ nedoara, „Vidra" Orăştie, vat de desfăşurare, de an­
le şi au plecat (la alte ur­ re au uitat nepermis
bila mizerie ce domneşte obligaţiile ce le revin în tiţii pe anul viitor. I.F.E.T. Deva, I.L. Deva, gajare plenară pentru trans­
genţe !} ca, peste cine ştie la intrarea în acest lăcaş coordonarea întregii munci Deoarece judeţul Hune­ I.U.M. Petroşani, Ţesătoria punerea în viaţă a preve­
cită vreme, să le monteze de cultură ! Era „zi de te­ de pe raza sa de activi­ doara este un important de mătase Deva, întreprin­ derilor Congresului al Xll-
din nou pentru zugrăvirea ren“, deci închis, n-am pu­ tate. Lipsa de preocupare producător de materii pri­ derile de tricotaje din Hu­ lea al P.C.R. şi ale celui
exterioară a clădirii. în tut sta de vorbă cu biblio­ a factorilor educaţionali a me se impune să se dea o nedoara şi Petroşani. de-al II-lea Congres ai con­ DEVA :
parcul mare bălăriile au tecara (încadrată în locul fost sancţionată de către deosebită atenţie activităţii Pentru ca adunările ge­ siliilor oamenilor muncii, riilc I-II
sufocat trandafirii. La celei titulare, aflată in Comitetul judeţean de cul­ de dezvoltare a bazei de nerale să-şi atingă deplin pentru ca judeţul nostru fără nunu
DOAHA :
şcoala generală din locali­ concediu de maternitate). tură şi educaţie socialis­ materii prime, precum şi de scopul, să se constituie ca 40 de ho
tate, împreună cu directo­ N-am aflat numele aces­ tă. Aşteptăm măsurile în­ autentice forme de mani­ să-şi sporească aportul na­ la (Flacăra);
dezvoltarea
economiei
rul acesteia, au fost stabi­ teia, nu era cunoscut nici treprinse de organele loca­ reciclare a tuturor materia festare a democraţiei mun­ ţionale, la progresul şi de banc
lite, pe loc, cadre didacti­ la consiliul popular orăşe­ le. Vom reveni. lelor refolosibile, şi ne re citoreşti, socialiste, să an­ prosperitatea patriei şor:ia- tu!) ; Dct
1~I1 (Arta
ce care, în perioada de nesc ai căror reprezentanţi LUCIA LICIU ferim aici mai ales la C. M treneze la dezbateri mase liste. miciliu
C.
Deva
Jiului,
Valea
M.
activitate a vacanţei, să au fost invitaţi să vadă, PETROŞA
se ocupe concret şi de ac­ la faţa locului, ingenioasa dragoste -
nirea) ;
ţiunile cultural-educative şi „gospodărire“. incaşilor
artistice de la căminul Căminul cultural din Ra- BĂTĂLIA PENTRU GRÎU Piraţii sec
cultural (cu un program poltu Mare. Mari pregă­ publica) ;
tru un t€
pe zile şi responsabilităţi). tiri pentru nuntă. Au în­ I „ ,r (Cultural)
Clubul sindicatelor Si- ceput de miercuri, deşi goste (Mu
Do
CAN
meria. Unde este preocu­ sala e închiriată doar pen­ Starea vremii ne obligă să folosim fiecare ¿iu- <L
pare, se vede ! Clubul — tru sîmbătă. Dar asta e IVEA Du
deloc arătos, datorită con­ altă poveste. S-a aflat în ml); PI
munţilor •
strucţiei vecii i, se prime­ sat despre raidul . nostru clipă de timp prielnic la secerişul griului! NINOASA
neşte : se parchetează săli­ şi s-a încropit urgent un Hua (Muu
le, se fac reparaţii la aco­ program de activităţi pe (Ormore din pag. t) tin Olariu au muncit cu par, preşedintele unităţii a- ţionarea in bune condiţiuni Vineri nu
(Steaua
x
slrg pe tarlalele C.A.P. De­ gricole, prezent tot timpul a combinelor pentru a evi­ Dreptate
unde
se
sece­
lucrarea în cursul zilei de va ; Gheorghe Doru şi Ioan în tarlalele vorbit cu căldură ta pierderile de recoltă. Fa­ tria) ; In
(Flacăra);
cem revizia şi reglarea com­
ra,
ne-a
de
la „lîrgul de fete azi. Sîmbătă şi duminică s-a Suciu, Cristur, Ia au secţia S.M.A. despre munca plină de con­ binelor de cei puţin trei ori Sacrificiul
(Casa de •
dovedit
a-
din
muncit cu spor îii toate ceeaşi conştiinciozitate ce ştiinciozitate şi răspundere pe zi. Sezonul c
B
unităţile agricole, de dimi­ i-a caracterizat de-a lungul a celor doi combineri. în G.U.A.S.C. Deva. deci, Iar): C.
rnanţă;
de pe Găina neaţa cînd s-a ridicat rouă întregii campanii din aceas­ — Noi, mecanizatorii — strîngerea recoltei de grîu (Casa de
de pe holdă, pînă seara tîr- ne spunea Lucian Bobar — se apropie de stadiul ei fi­ RIA : ÎS
tă vară, iar Octavian Sav şi nal. în perioada următoare (Mureşul)
ziu. Mecanizatorii — cei de avem misiunea de înaltă
S-a auzit clin nou glas de să stîrîie uleiul încins. Do­ pe combine, ca şi de pe Ioan Pescaru au lucrat cu se impune a se acţiona cu nu crede
rli> I-TI
ulnic paste Ţara de piatră, reai o plăcintă caldă, cu prese şi mijloacele de trans­ spor pe ogoarele C.A.P. răspundere de a strînge aceeaşi seriozitate şi răs­
zhemînd molii din c.cle pă­ brînză, o prepara moa(a port — s-au situat şi în Banpotoc. Aurel Cătălina şi griul cit mai repede, fără pundere pentru adunarea,
ru zări ale Apusenilor la una-două. Bărbaţii, cu darul aceste zile în fruntea bătă­ Lucian Bobar de la secţia nici o pierdere. De aceea, transportul şi depozitarea |>r
sărbătoare. Şi s-a adunat, lucrului in lemn (de fapt, liei pentru plinea ţării. Pe­ S.M.A. din Leşnic au mun­ nu ne permitem nici o pau­ paielor, efectuarea arături­
lurninică, lume Ia „Tîrgul mulţi moţi au acest har) te tru Gavrilă, Ioan Mifitea- cit la secerişul griului în ză şi, în acelaşi timp, sîn- lor şi încheierea însămîn-
:lc iele" cit să pui om lingă puneau să le încerci produ­ nu. Nicolae Lupuţ, Augus- C.A.P. Vcţei. Francisc Gaş- lem foarte atenţi la func­ ţarilor la culturile duble. llezultati
sele : ba cum sună un tul­ ci ale din
om ca să acoperi vîrful Extr. I
Muntelui Găina. Au purces nic, ba cum „zice" un llu- 17, 33.
Extr. a
r.ăiare pe spinarea cailor, ier, sau te asigurau că apa 21, 32.
in şei de lemn, ori în că­ din doni(e are alt gust, mai Extr. a
ruţe cu rofi mici, pe jos sau bun. Păcat însă că pe aces­ 23, 4.
te locuri au apărui şi altfel Extr a
ourlaţi de torţa caiior-pute- dc producători care îşi eta­ 2C, 7.
re. Unii au venit pentru că lau ostentativ produsele de Extr. a
:işa au pomenit din tală-n un gust îndoielnic: ici şi 18, 14, 39
Extr. a
fiu, alţii că au auzit de a- tel de nimicuri, nici utile, 7, 43, 31,
cesl tirg tradiţional şi au nici frumoase, realizate cu Fond to
vrui să-l vadă măcar o dată toptanul din... mase plastice. 1 539 705 1<
sau să-l revadă.
Aşa cum spune prover­
De la răsăritul soarelui, bul că „ziua bună se cu­
un soare marc cit roata ca­ noaşte de dimineaţă", la %?RI
rului, muntele a prins via­ „Tîrgul de iele" acest pro­
tă şi a început tradiţiona­ verb nu a fost dezis. Soa­ Timpul
lul „Tirg de tete". Te îm­ rele. ce a strălucit toată 21 iulie I
biau molii cu ulcioare din ziua peste „Găina", a dat general eu ii
roasă,
lut în care apa rămlne un plus de voioşie întregii noros. Vo
averse dc
proaspătă şi rece, cu blide sărbători. Vuia muntele de
de descă
şi tiere peste care au tre­ glasuri, vuia de muzica ce- lli§ll§P Vîntul va
cut toate culorile pămîntu- teraşilor şi a taragotiştiior. »■Mii cil intens
lin de Ici verdele bradului Vuia aşa cum numai o dată de 40—50
Terr
vest.
şi galbenul solar, la brunui pe an se înlîmplă în aceas­ va ii cup
lutului. Au iost coborite tă capitală de o zi a Ţării IG grade,
Executarea arăturilor pentru culturile duble la Com­
C.A.P. Ilia. Mecanizatorul Sabin Crişan balotează paie­
din rănite sobele de luci, moţilor. le de grîu. Foto : VIRGIN ONOIU plexul de vaci de lapte Bacca- Ilia. între 18 ş
nenţn, izo
alifiile iocurile, puse tigăi
şi cralitc în care a început DORIN CORPADE