Page 72 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 72
Integrare, exigenţă, răspundere în conducerea
DruhuiI Se poate conduce autoritar
\Wlk PROLETARI DIN TOATÉ TÀR1LÊ. UNlţP-VĂ I m economiei de către organizaţiile de partid
şi eficient doar în perfectă
cunoşfinfă de cauză!
Judecată după trei din organizaţia de partid în
tre principalele sale „fami conducerea activităţii eco
lii" de produse, activitatea nomice ?“.
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C.
I.P.I.L.F. Haţeg este bună. — Apreciez că organi
De la începutul anului şi zaţia de partid se implică
SI Al C O l\l S I II U LU I POP U IAR JG PE T EA Al
pînă „la zi“ (13 iulie s.n.) organic în actul conduce
a realizat suplimentar 17-1 rii. Şi facem aceasta din
tone conserve de legume, interiorul activităţii. Cei
Anul XXXIII, nr. 7372 MIERCURI, 22 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani 28 tone siropuri de fructe mai mulţi dintre membrii
şi 55 tone băuturi răcori biroului sînt implicaţi ne
toare. S-ar putea formula mijlocit în producţie. La
concluzia — îndreptăţită
Ritmicitatea şi calitatea producţiei depind locurile cheie ale acesteia
muncesc comunişti, oa
dealtfel — că organizaţia
meni de nădejde.
de partid, biroul său, con
—
Adunările generale
de priceperea şi hărnicia oamenilor siliul oamenilor muncii se ale organizaţiei sînt ade
autoritar
manifestă
şi
vărate forumuri de condu
competent în conducerea
activităţii economice. cere ?
- Deşi in 1980 s-a con Comitetul nostru de partid, Unitatea aceasta, însă, Sînt. în cele şase luni
fruntat cu o serie de greu Convorbire eu mg. organizaţiile de bază, consi prezintă cîteva particula care au trecut din acest
tăţi şi neajunsuri, colectivul DUMITRU BOBÎRNEA, liul oamenilor muncii pe u- rităţi : efective fluctuante an am analizat în adună Riu Mare-Rcle/al. Atelie
Uzinei nr. 2 furnale-aglome- directorul Uzinei nr. 2 zinâ dau o mare atenţie a- şi în consecinţă diferenţe rile generale şi în birou rele centrale Haţeg. Strun
rare din cadrul C.S. Hune furnaie-agtomerare, cestor aspecte. mari între perioade la stadiul lucrărilor de re- garul Siminic Stroia, e-
doara a încheiat anul şi cin C.S. Hunedoara - V-am ruga, tovarăşe di volumul producţiei; uni mont şi reaşezare a fluxu xemplu tîe muncii şl con
ştiinciozitate.
cinalul trecut cu depăşiri de rector, să vă referiţi concret tatea este în acelaşi timp rilor tehnologice, stadiu]
plan. De asemenea, a în Io citeva dintre aceste mă producătoare de materie lucrărilor în fermele de
ceput bine noul an şi cin în sezonul Vece, incit nu am suri care au condus, după primă pentru procesele legume proprii şi am fost
cinal, înregistrînd — la ii — mai înregistrat deranjamen cum am reţinut, la ritmicita tehnologice ; este depen analizaţi de biroul comite
rezultate deosebite. te sau opriri accidentale; am tea şi îmbunătăţirea calităţii dentă, mai mult ca alte tului orăşenesc de partid
- Despre problemele cu intrat din plin în producţie produselor, la reducerea cos industrii, de capriciile tim pe tema situaţiei econo-
l
care ne-arn confruntat în ci din primele luni ale cinului turilor de producţie şi spo pului. Iată, prin urmare, mico-financiare a între- SN PAGINA A i-A
nul trecut să nu mai vor curent cu două agregate rirea eficienţei economice. că a conduce o asemenea px-inderii. Bineînţeles, a-
bim, Ne-am mobilizat, am principale ieşite din repara — Odată cu reparaţia ca unitate nu e deloc simplu, nalizele s-au soldat cu
rezolvat mult® dintre ele şi ţii capitale, am respectat ri pitală a furnalului nr. 7 am iar actul conducerii presu măsuri.
am reuşit să încheiem anul guros graficul de reparaţii mărit numărul gurilor de vint pune multă mobilitate şi — Vorbiţi-ne despre în I. ^_J-upeni
cu 7 755 tone fontă şi cu ale agregatelor — lucru de capacitate de adaptare. în făptuirea uneia dintre a-
77 740 tone aglomerat date importanţă vitală pentru con de la 14 la 20, ceea ce-i a- această lumină am privit ceste măsuri în care abne
peste plan. Anul acesta va tinuitatea şi creşterea pro sigură mers uniform, pro lucrurile cînd am efectuat gaţia comuniştilor s-a e- ia oro bilanţului
fi mult mai bun. Deja înre- ducţiei —, am îmbunătăţit cli- ducţie c-onsiantâ, economii o analiză a modului în ca videnţiat.
de cocs. Acelaşi lucru îl vom re organizaţia de partid — S-ar putea vorbi de semestrial :
PSALOCUL EXPERiEll^E* face şi la furnalul nr. 8 cînd de aici — 138 de comu modul cum a fost rezolva
va intra în R.K. De aseme
în fruntea căro
nişti,
tă reaşezarea fluxurilor de
nea, în timpul reparaţiei ca ra se a fia un birou format către comunişti şi oamenii 40 000 TONE
pitale a benzii de aglome din 11 membri — conduce muncii din sectorul me-
rare de 108 mp, ¡-am sporit activitatea economică. cano-energetie. N-a fost CĂRBUNE
gistfăm pînă azi (15 iulie matul de muncă, organiza capacitatea de producţie, u-r- Discuţia cu tovarăşa precupeţit nici un efort
1981 — n.n.) un spor de pro rea producţiei pe formaţii, Mariţa Hofnăr, secretarul pentru ca la intrarea în
ducţie de 32 700 tone fontă schimburi, utilaje. Convorbire consemnată de organizaţiei de bază şi PESTE PLAN
şi 52 000 tone aglomerat. Şi - De bună seamă, îşi spun DUMITRU GHEONEA preşedintele C.O.M., a în ION CIOCLEI
treaba merge bine în conti cuvîntul şi experienţa colec ceput cu întrebarea ; „Cum
nuare. tivului, acumulată în timp, în {Continuare In pag. o 3-a) î apreciaţi că se manifestă (Continuare în pag. a 3-a)
- Să notăm şi factorii de confruntare cu munca, cu
terminanţi ai acestor fru problemele producţiei, expe
moase succese. rienţă pe care e bine s-o îm
— ’ .ai întîi aş vrea să părtăşiţi mai mult şi colegi F U R A J E L E — asigurate integral,
spun că punem accent deo lor de la I.V. Călan, care ou
sebit pe realizarea ritmică — greutăţi la primul furnal de
lună de lună şl decoda cu mare capacitate de po noua pentru toate speciile de animale
decadă — a planului, ca şi lor platformă industrială.
pe calitatea produselor, de — Intr-adevăr, atil la cele
terminate hotăritor de price două secţii de furnale, cit şi Asigurarea unei hrane nelor Burjuc, Baîşa, Dobra,
perea şi hărnicia oamenilor, la cele două fabrici de a- consistente şi in cantităţi ing. MIRCEA SILVESTRU Băiţa şi altele ou rămas ne-
de dăruirea lor în producţie glomerare, noi avem colecti îndestulătoare pentru în vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, valorificatc însemnate su
şi de buna organizare a ve bine consolidata, oameni treg efectivul de animale director general al Direcţiei generale pentru prafeţe de fineţe naturale.
muncii', de respectarea se cu îndelungată experienţă este condiţia de baza a zoo agricultură şi industrie alimentară în vederea reducerii con
veră a tehnologiilor de ela profesională, meseriaşi har tehniei. Animale frumoase, sumului de furaje în perioa
borare şl folosirea raţională, nici şi conştiincioşi, care nu care dau producţii mari de da de vară-toamnă, este
la capacitate, a utilajelor şi ne dau bătăi de cap în lapte, carne şi lină nu pot valoare nutritivă ridicată. suprafeţelor ocupate cu fi necesar să se organizeze ra
instalaţiilor, de calitatea re munca lor. Sigur, l-am aju fi crescute dacă nu li se In acelaşi timp se cere ca neţe naturale. în consiliile ţional păşunatul inclusiv al
viziilor şi reparaţiilor la agre tat şi îi vom mai ajuta pe asigură condiţii bune de prin lucrări amelioralive şi unice agroindustriale Ha miriştilor, să se prelungeas
gatele de bază. Cred că colegii de la Călan, dar să-l hrană. îngrijire şi adăpos- de fertilizare să sporim can ţeg şi Toteşti mai sînt mii că păşunatul pînă toamna
m-am referit deja şi la prin ajute mai mult şi ministerul lire. Tocmai cunoscînd a- titatea de furaje pe unitate de hectare de fineţe, iar în tîrziu — mai ales la ovine
cipalii factori care asigură de resort, iar ei să fie mai ceşt lucru, conducerile uni de suprafaţă atît pentru fin, consiliile unice Călan, Hu şi tineretul bovin — pentru
constanţă şi consistenţă pro receptivi la experienţa alto tăţilor agricole socialiste, cit şi pentru- masă verde. nedoara, Orăştie şi Dobra a valorifica integral toate
ducţiei noastre. Dealtfel, ni ra. Aş mai menţiona că, în specialiştii şi consiliile popu. Pentru a avea furaje în mai multe sute de hectare resursele de furaje care se
velul realizărilor de acum îi timp, noi am adus o serie lare au datoria şi obliga cantităţi îndestulătoare şi care trebuie recoltate. G pot consuma direct în cîmp,
anticipam din trimestrul IV de perfecţionări fluxurilor ( ţia — aşa cum prevăd do cu valoare nutritivă cît mai situaţie bună în această pri prin păşunat. Se impune ca
1980, cînd am întreprins mă productive — atît la furnale, cumentele partidului şi le mare este absolut necesar vinţă se întîlneşte în con o necesitate actuală organi
suri insistente, clare, pentru cît şi la aglomeratoare —, am gile ţării — să asigure baza ca atît la nivel de unitate siliile unice Ilia, Simeria, zarea în luna august a.c.
pregătirea producţiei din a- promovat unele tehnologii furajeră, atit în ce priveşte agricolă socialistă cît şi la Geoagiu şi Deva. Este de pe lingă toate fermele
ceşt an. Pregătirile au vizat moderne de elaborare, am cantitatea cît şi calitatea nivel de comună sau oraş datoria consiliilor populare de animale ale C. A. P„
asigurarea desfăşurării opti Insistat pe pregătirea oame şi sortimentul. Furajele tre să fie realizate toate supra de a identifica toate su I. A. S., asociaţii şi com
me a activităţii productive nilor, ps disciplinarea lor. buie asigurate integral pen feţele stabilite prin plan prafeţele de fineţe naturale plexe, a unor pajişti se
tru toate speciile de ani ce urmează a se însămînţa nerecoltate indiferent de mănate — în imediata a-
male la nivel de unitate a- cu lolium în luna august proprietate şi de a lua mă propiere a adăposturilor —
gricolă socialistă — C.A.P., şi cu secară şi orz în sep suri urgente pentru cosirea în suprafaţă de cel puţin 5
míwmmi I.A.S., asociaţie economica tembrie. La nivel de judeţ lor. Fiecare primărie tre ari pe cap de vacă, de pe
şi fermă zootehnică — pre planul la culturi duble fu buie să stabilească sarcini care se poate asigura, pri
>! cum şi la nivel de unitate rajere a fost depăşit. Aceas concrete pe locuitorii din măvara timpuriu, masă ver
administrativ-teritorială, a- ta datorită faptului că unele sate Ia recoltarea fîneţelor, de la iesle, iar în continua
dică pentru toate animalele, unităţi — manifestînd grija organizînd în acelaşi timp re păşunatul acestor supra
indiferent de deţinătorii lor. cuvenită pentru a asigura acţiuni de masă — tabere feţe. în acest fel se fac e-
Acum este timpul cînd un surplus de nutreţ — au şi claci — pentru cositul, cononiii de furaje şi se în
trebuie să acţionăm cu toa semănat suprafeţe mai mari uscatul şi slrinsul finului, lătură cheltuielile făcute cu
tă răspunderea pentru a a- şi bine au făcut. Dar sini în situaţii deosebite, cînd transportul de la mari dis
sigura hrana animalelor pen şi unităţi care nu şi-au rea unele suprafeţe de fineţe tanţe. Exemplu bun în aceas
tru perioada de slabulaţie lizat sarcinile stabilite, lu nu pot fi cosite pentru fin, tă privinţă este ferma din
.T981—1382. Poiitru a avea cru ce nu este admis. trebuie să se asigure valo satul Aurel Viaicu a I.A.S.
nutreţuri multe şi-bune este Se impune — de aseme rificarea lor prin păşunat. Simeria şi complexul de vaci
necesar să fie extinse în nea — ca o necesitate im în acest fel se evită situa cu lapte de la Beriu. în a-
cultură acele plante care perioasă, la ordinea zilei, ţii ca cele petrecute anul
dau producţii mari şi au o fecollaroa în totalitate a trecut, cînd pe raza comu (Continuare în oag o 3-a)
Fărcâşiu). m DEZBATERE procesul ilc producţie, a menajarea şi înfrumuseţarea
PRIVIND VALORIFICAREA SE EXTINDE FERMA DE zonelor verzi ale staţiunii.
MATERIILOR PRIME. Clubul SOLARII DE LA SÎNT AN S-au remarcat Marioara Tri-
sindicatelor Simeria, împreu DREI. Lucrările de extinde fa, Oc.lavia Duma, Petru
nă cu comitetul sindicatului re a acestei ferme cu inefi Bulz, Petru Cristian ete.
de la întreprinderea „Mar 10 ha sînt executate de că (Ioan Vlad, corespondent).
El 1NTÎLNIRE CU BRIGA mura“, a organizat o dezba tre întreprinderea de utilaj E9 SILVICA. în raza Ocolului
DA ŞTIINŢIFICA. Peste 70 tere privind valorificarea terasier, îmbunătăţiri funcia silvic Orăştie, se recoltează
do oameni ai muncii de la materiilor prime şî a mate re, proiectare şl execuţie in afinele negre, care se vor
întreprinderea de bere din rialelor refolosibile. Au par construcţii agricole Deva. Se livra în stare proaspătă la
Haţeg s-au întîlnit cu briga ticipat numeroşi oameni ai lucrează cu două buldozere. export. Peste 10 tone de afi
da ştiinţifică a casei de cul muncii şl cadre tehnico-in- Amenajarea suprafeţei res ne au fost achiziţionate la
tură din localitate. In cadrul gincrcştl care au făcut nu pective pentru cultivarea cu punctul dc colectare din Si-
mtilnirii, ing. Gh. lovănoiu, meroase propuneri şi suges legume se va termina in pri bisel.
prof. Liviu Moraru şi Econ- tii privind mai buna folosi mul semestru al anului vii
I.U.T.I.F.P.E.C. Deva. Electricienii Avram Mare şt lonu tiu Barbu au abordat teme re a materiilor prlntc şi ri tor. ® MUNCA PATRIOTI
Stan execută panouri rie automatizare şi programare des ale creaţiei tehuico-ştlinţifi- dicarea gradului do valorifi CA. Colectivul Ofieiului
tinate complexelor zootehnice din Judeţ. ce, ştiinţei popularizate, dînd care a ocestora, prcctuu şi P.T.T.R. din Vaţa de Jos a mmmm
Foto : VIRGIL ONOIU răspunsuri privitoare Ia cer utilizarea po scară largă a efectuat peste 250 de orc
cetarea cosmosului. (Petre materialelor refolosibile in muncă patriotică pentru a-
