Page 76 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 76
•Ml Întreprinderea patronatoare
«4 PROlETARI DIN TOATE TÁRILE, ÜN1TI-VA !
f <2 ^ se află la datorie
g
Ne interesăm la comite Rînd pe rînd, în cîteva se al'lă destul de avansaţi
tul do partid de la între zile, toate colectivele au cu amenajarea platformei
prinderea „Victoria“ Că- trecut la treabă. De pildă, şi incintei gospodăreşti de
lan cum sprijină colective secţiile de turnătorii au în la Batiz. Aici au fost deja
le de aici unităţile coope ceput lucrul la C.A.P. Strei, transportate circa 50 bas
ratiste pe care le patro cule de zgură, material ca
unde au de împrejmuit in
nează. Tovarăşul Viorel re oricum trebuia cărat de
cinta cooperativei, de re
Păcurarii, secretarul comi la furnale şi turnătorii. ►
tetului de partid, este în Se va executa un volum
temă cu această preocupa mare de lucrări de acest
re, pentru că o coordonea fel, dar vrem ca pînă la
OR 0Al IlE^r U tU I dU D ET ÉAIV MH11}^ E D 0A RA fiv ză cu răspundere. No spu fl! sprijinul 15 septembrie să le în
ne : cheiem.
U I A R J U D E Ţ E A M — Efectiv ne-am asumat cooperativelor — Cum controlaţi mersul
sarcina să sprijinim şase lucrărilor ?
cooperative agricole, cele agricole — Ţinem legătura cu
Anul XXXIII, nr. 7373 JOI, 23 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani de la Batiz, Nădăştie, Sîn- preşedinţii .şi inginerii şefi
crai, Strei, Valea Singior- de producţie ai tuturor cooperativelor,
giului şi Bretea Strei. iar in cadrul decadelor de
— Ce aţi întreprins pînă producţie analizăm modul
Aduoâri generale ale oamenilor myncil acum ?
parat instalaţiile de apă în care se desfăşoară lu
— Au fost vizitate uni şi energie electrică si de crările în fiecare unitate.
este
Harnicii mineri ai Lupeniului sin! hotirîţi tăţile si pe s-au inventariat confecţionat Colectivul pentru Unde cu ce nevoie interve
uşi
este
nim
necesar.
lucrările
care
lo
să
secţiei
grajduri.
executăm într-o primă ur mecanice lucrează la con Pînă în prezent toate or
noastre
da
să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească planul Problema şedinţă fost fecţionarea ieslelor din be ganizaţiile sindicat şi U.T.C.
genţă.
a
partid,
a
discutată
într-o
împrejmuirea
biroului comitetului do ton, introducerea apel incintei au acţionat bine si sperăm
şi
în
si angajamentele în întrecerea socialistă partid, comună cu biroul oa grajduri. Secţia I furnale ■să ne achităm onorabil de
ni
le-am
angajamentele
ce
al
executiv
consiliului
Valea
C.A.P.
menilor muncii, s-au eva lucrează la iar colecti-' asumat.
Sîngiorgiului,
lari a avut loc aduna salt calitativ în realizarea Participanţii- la dezba luat forţele care să fie tri vul secţiei a Il-a furnale Iată un exemplu de spri
rea generală a oamenilor producţiei fizice de cărbu teri — Teodor Boncalo, mise în unităţi, după vo se află pe terminate cu jin eficient, de întrajutora
muncii de la întreprinde ne, punind un deosebit ac- Alexandru Blaj, Pavel Bu lumul si natura lucrărilor, repararea acoperişului la re tovărăşească, care ono
rea minieră Lupeni, eve cerit' pe îmbunătăţirea ca jor, Ion Gîf-Deac, Victor apoi C.A.P.-urile au fost rează colectivele întreprin
niment ce s-a desfăşurat lităţii cărbunelui. Butnaru, Vasile Murcşan, repartizate pe secţii, sau magazia de cereale a derii „Victoria" Călan.
la puţin timp după Con Pornind de la rezultate Eugen Vladar, Aurel Mitri, grupuri de secţii ale între C.A.P. Bretea Strei. Lu
gresul consiliilor oameni le bune din primul semes Mircea Suba, Titus Costa- prinderii. crătorii secţiei energetice CORNEL ARMEANU
lor muncii, înaltul forum tru — cînd colectivul de che — au prezentat reali
al democraţiei noastre mineri de la Lupeni a rea zările din perioada anali
muncitoreşti care, într-un lizat o producţie suplimen zată, insistînd în mod deo
climat de înaltă exigenţă tară de aproape 40 000 to sebit pe măsurile ce tre
revoluţionară, ci dezbătut ne de cărbune şi un plus buie luate pentru a în
şi adoptat hotărîri impor de 905 ml la lucrările de cheia anul cu planul şi
tante cu privire la dezvol pregătiri şi deschideri, de angajamentele asumate în
tarea economico-socială a păşind astfel producţia ne întrecerea socialistă reali
patriei. tă cu 1,2 milioane lei — zate şi depăşite.
La adunarea generală a participanţii la dezbateri Din dezbatere a reieşit
participat tovarăşul Kadu au făcut o amplă tmaliză că nu toate sectoarele au
Bălan, prim-secretar al a căilor prin care au obţi muncit uniform în vederea
Comitetului judeţean Hu nut aceste succese. Reali realizării productivităţii
nedoara al P.C.R., pre zările bune din primul se muncii şi reducerii consu
şedintele Comitetului exe mestru se datorează pro murilor specifice de lemn
cutiv al Consiliului popu movării masive a progre de mină, energie electrică
lar judeţean Hunedoara. sului tehnic, numai în ul şi carburanţi. Un aspect
timul timp mina fiind do
Au fost prezenţi, de a- subliniat cu tărie a fost
semenea, reprezentanţi ai tată cu utilaje de Înaltă cel al calităţii cărbunelui,
unor ministere, ai organe tehnicitate în valoare de indicator la care mina Lu
116 milioane lei, cit şi fap
lor locale de partid şi de peni a înregistrat realizări
stat, cadre din conducerea tului că pregătirea perso nu tocmai pe măsura aş
Combinatului minier Valea nalului se ridică la nive teptărilor, rezultatele din
lul tehnicii din dotare.
Jiului. primul semestru afectînd
Acest aspect, evidenţiat Un dialog de lucru obiş nuit. Costică Popa, destoinic brigadier al sectorului IV de
Adunarea generală a bugetul de venituri şi chel Ia Lupeni, plănuieşte — după. ieşirea din şut — împreună cu ortacii săi, succesele
cu tărie de adunarea ge
dezbătut în spirit critic şi tuieli cu 1,7 milioane lei viitoare pe frontul subteran.
nerală, a fost argumentat
autocritic modul în care mai ales prin realizările şi şi, bineînţeles, . producţia
au fost realizate sarcinile netă. Dintre măsurile asu
depăşirile la productivita
de plan pe semestrul I şi pra cărora s-a insistat în 4
tea muncii, dai’ şi prin re
angajamentele asumate de mod deosebit subliniem pe Mecanizatori, ţărani cooperatori S
ducerea cheltuielilor de
întregul colectiv pe anul cele care vizează creşte
producţie cu 5,4 lei la
în curs — primul an al 1 000 lei producţie marfă. rea productivităţii muncii ÎN BÁTÁLIA PENTRU PÍINEA ŢĂRII, LA SECERIŞUL GRIULUI
cincinalului calităţii şi e- Rezultatele din primul şi pe această bază sporirea
ficienţei. Au fost eviden semestru au fost urmarea producţiei de cărbune, SĂ MOBILIZĂM ÎN TOTALITATE FORŢELE MECANICE ŞI UMANE ţ
ţiate realizările obţinute firească a îmbunătăţirii precum şi preocupările co \
în perioada analizată de stilului şi metodelor de lectivului privind eficien j DE CARE DISPUNE AGRICULTURA JUDEŢULUI NOSTRU !
' harnicii mineri ai Lupe- lucru ale C.O.M., a calită ţa economică, mina l.upeni. I SĂ FOLOSIM FIECARE CLIPĂ BUNĂ DE LUCRU PENTRU GRĂ- )
niului, amplu prezentate ţii deciziilor şi hotărîrilor fiind una dintre unităţile
şi în pagina specială ce a acestuia, care a urmărit miniere care pot influenţa ) BIREA RITMULUI LA SECERIŞ, SĂ NU LĂSĂM NICI UN SPIC, NICI j
apărut ieri în ziarul nos atragerea într-o măsură pozitiv rezultatele combi
tru. Totodată, au fost sta mai mare a oamenilor natului minier. j UN BOB SĂ SE PIARDĂ, SĂ DUCEM CIT MAI REPEDE RECOLTA ÎN |
bilite măsurile ce se im muncii la aplicarea efi în încheiere a luat eu- 1 \
HAMBARE !
pun pentru ca activitatea cientă în “practică a mă vîntul tovarăşul Radu Bă ţ^HAMBA
viitoare să marcheze un surilor adoptate. lan.
Holda cu pai ca trestia — Să înfclegem din — Cum merge ? şinilor, ca să nu se piar
şi spic ca vrabia se un- ceea ce S-aţi spus combi- — Bine, răspunde Ro dă nimic din recoltă.
cluie uşor in briza abia nenilui, că /iu síntefi man Dănilă, de la volanul Antonie Iuga, directorul
simţită a zilei dc iulie, mulţumii de munca meca „Gloriei“.. Trustului S.M.A., ne spu
aidoma apelor unei mări nizatorilor ? — N-ai nici un necaz nea :
liniştite. CU vezi cu ochii — Dimpotrivă, sînt loar la maşină ? — Campania de seceriş
se întinde plinea larii şi te mulţumii. Adam ioniţă, — Nu. Dacă-mi pun la 10S1 nu este deloc uşoară
ochii privitorului nu se. loan Cordea şi N¡colac. punct în fiecare diminea t'mînd scama dc imperati
mai satură admirhul-o. Gligor muncesc cu loarle ţă combina, dacă o reglez, vele sub care se deslă-
Undeva la capătul întin mulló conştiinciozitate. o ung, cum să am neca şoară — strîngerca cît mai
derii aurii, agregate ma Aici avem însă grîu foar zuri ? grabnică şi fără pierderi
iestuoase înaintează Un în te ¡rumos şi nu vr.cm — ...Pe o turla în apropie- a întregii recolte. Dar şi
lan şi înghit cu guri laco de această dată mecani
me holda ce li se aşterne zatorii îşi iac datoria în
în cale. Sini combinele. La C Q M B I N E R I Î mod exemplar. Din lunga
volanul acestor adevăra listă a celor mai vrednici
te uzine — mecanizatorii, merită a li evidenţiaţi Du
nici eu, nici ei — să ra rea termocentralei Mintia
oameni cu privirea atinti- mitru Ciorogaru de la
lă înainte, atenti la func diind vreun spic nestrîns. două combine tăiau holda S.Ti.A. Călan, Teolil Pu-
ţionarea maşinilor, în ur Şi. de fapt, nici nu rămî- înaltă cu spic bogat. La văloni (S.M.A. Tolvştij
ne. volanul lor — Aurel Că
ma lor se întind brazdele Cornel Ceufa (S.M.A. Ha
...Trei combine atacase tălina şi Lucian Bubar.
de paie, boabele de qrîu ţeg), Ioan Niculescu
ră un lan al Cooperativei L-am rugat pe Francisc
iau .drumul hambarelor (S.M.A. Orăştie) şi ioarle
agricole de producţie Bre Gaşpar, preşedintele C.A.P
Acum, cînd seceri mulţi alfli care au sece
tea Murcşană. Una s-a Velei, să ne spună care
şul se apropie de stadiul oprit pentru o mică de este cel mai harnic din rat zi dc zi peste 20 to
său final, din strădania lor ne de grîu.
fecţiune, dar după o vre tre cei doi combinări. In
responsabilă spicuim cîle-
me a pornit din nou. Apoi terlocutorul nostru a ezi Combinărilor *— acei
va secvenţe. oameni care, la volanul
s-a oprit şi cealaltă, lot tat înainte de a vorbi.
...Cornel Tărăpoancă, in pentru o mică reparaţie. ■— Greu de răspuns la ,,Gloriilor“ sînt pe cale să
ginerul şei al C.A.P. Ra- A treia însă a staţionat această întrebare, căci a- încheie strîngerca recolte;
polt coboară de pe combi doar atunci cinci a trebuit mîndoi sînt toarte buni. de păioase de pe ogoarele
nă, trage .o gură de apă. să-şi golească buncărul. între ei are loc o între hunedorene — în acest
Paralel cu secerişul, mecanizatorii s-au angrenat puter apoi se duce spre altă Alexă Mariş, vicepreşe cere şi, deocamdată, nu moment esenţial al bătă
nic şt în efectuarea arăturilor şi semănarea culturilor duble, „Glorie“ şi-i spune celui liei pentru plinea tării
lucrări care au evidenţiat şi ele munca lor harnică, con dintele Consiliului popu se poate şti rezultatul. în
ştiincioasă. în imagine, Ludovic Bustea, Ionel Urs si (Jra- de la volan : lar tlia. prezent la lata orice caz, seara pleacă se cuvine să le aducem
ţian Bistran, lucrând la arături la C.A.P. Losnic. —- Taie mai ¡os şi vezi locului, s-a apropiat în- din lan abia cînd nu sc recunoştinţa noastră
Foto: VIKGIL ONOIU să nu laşi în urmă spice. tr-un ashicl de moment de mai vede şi sînt foarte a-
Ne apropiem de inginer. combină. tenp cu funcţionarea ma TRAIAN BONDOR
