Page 77 - Drumul_socialismului_1981_07

P.iq. 2
DHlJMUt SOCIALI

= Wi

10,00 Un
O
ne
11.30 ,He
Carne, lapte şi oua pentru consumul Toţi locuitorii 12.25 Te:
ter
10.00 Te.
18,05 Im
gir
proprio şi pentru nevoile statului satului ~~ 18.30 Un
«
contractanţi in
roi
Na
Fiecare gospodărie ţără­ a Iui Radu Petru, care răţare şi îngrijire a pajiş­ 20.00 Te
nească, toţi cei care lo­ are peste 40 oi, 8 bovine şi tilor, pentru a putea spori cu statui 20.25 Ac
cuiesc la sate trebuie să 14 porci. Dar în satele co­ producţia de iarbă şi fin. 20,50 Or
crească cit mai multe a- munei Buiţa sînt foarte Majoritatea cetăţenilor cul­ Toţi locuitorii satului 21,35 Na
ral
nimale şi păsări, să con­ multe asemenea exemple. tivă trifoi, lucerna şi ghiz- nostru, Tîrnava, din co­ 22,10 Te
tracteze şi să livreze la Locuitorii din satele co­ dei, sfeclă furajeră — muna Iîrănişca, în frun­ 22.30 Un
«>
fondul de stat cît mai munei noastre sînt cunos­ nutreţuri cu mare valoare te cu comuniştii, con­ loi
multe produse agricole. cuţi ca mari furnizori de nutritivă. Asigurăm asis­ tractează şi vînd stalu­
Locuitorii comunei Băi- carne, lapte şi ouă pentru tenţă zooveterinară, re­ lui an de an cantităţi
ţa — deşi în marea lor fondul de stat. Iar mai re­ producători de rasă, îngră­ tot mai mari de carne
majoritate se ocupă cu mi­ cent şi de legume şi miere şăminte chimice pentru şi lapte, obţinînd în a-
neritul, iar alţii lucrează de albine. In anul trecut, fertilizarea pămintului. cest fel venituri frumoa­
în diferite alte sectoare In comuna noastră s-au se. Anul acesta, datori­ nuce
icrog
ale activităţii economico- mărit în mod simţitor su­ tă noilor preţuri do Kadioju
sociale — nu şi-au uitat şi prafeţele cultivate cu le­ contractare şi achiziţii, presei ;
vechea lor ocupaţie, aceea Din îîeGare gume şi cartofi în curţi şi care constituie un pu­ diilor ;
9.05 na
de crescători de animale. grădini, în terenurile de­ In Imagine : Victoria Guga lacrimi în solar. ternic stimulent pentru rilor ; 1
Sînt foarte multe familii gospodărie ţinute de cetăţeni. A în­ crescătorii de animale, 10.05 Re
care cresc în gospodăriile ceput să se extindă culti­ sătenii noştri au con­ nía mí;
ior două-trei vaci, două ţărăneassă varea legumelor în spaţii tractat 46 capete bovi­ rie mu2
Polonă
juninci, doi-trci viţei, o protejate. Anul acesta a- ne şi 41 capete porci­ tarca 1
pereche de boi, cinci-zece vem în gospodăriile cetă­ „Am valorificat legume ne, precum şi 1 000 hl letin de
popular
oi, doi-trei porci şi nu­ ţenilor 6 000 mp solarii. lapte. Familia mea a mieră ]
meroase păsări, realizînd de pildă, s-au livrat la Acordăm, de asemenea, în valoare de peste 10000 lei“ realizat în anul trecut diopubl
anual venituri cuprinse în­ fondul de stat 400 tone sprijin apicultorilor, cres­ un venit de aproape tin de
tre 20 000—30 000 lei şi chiar carne, 3 000 hl lapte de va­ cătorilor de animale pen­ în urmă cu doi-trei ani un venit de peste 10 000 18 000 Ici din creşterea moara
12,20 M
mai mult. Iată cîteva e- că, 41 hl lapte de oi, ouă, tru blană şi carne — nu­ lei”. animalelor, iar anul a- tifie. ; i
xemplc. Avram Gheorghe lină, carne de pasăre şi de trii şi iepuri. In prezent Victoria Guga a început să cesta am contractat un in zbo
din Ormindea are 44 oi, 4 iepure ş.a. Anul acesta, pe sînt in comună 460 familii cultive legume in solar. La Acum are plantate în porc, un viţel şi 1000 1 De la
univers
bovine, 2 porci şi obţine baza contractelor încheia­ de albine. Nicolae Nita are început, pînă s-a convins solarii roşii, varză, fasole, lapte de vacă. Au mai nal ; i
anual venituri din valori­ te, s-au livrat pentru a- 70 familii, Andrei Anghel cu ochii proprii de avan­ castraveţi, vinete, ardei, contractat cîte un porc, tice : )
ficarea produselor anima­ provizionarea populaţiei 40 familii, Nicolae Haneş tajele pe care Ie are pen­ gulioare. Folosind sistemul ganizar
16,10
liere de peste 20 000 lei. A- peste 130 tone carne, a- 30 şi Gheorghe Tripon 20. tru gospodărie cultivarea culturilor succesive şi a- un tăuraş şi cîte 1000 1 10,55
semenea venituri realizea­ proape 1 000 hl lapte de Toate acţiunile pe care legumelor în spaţii prote­ sociate obţine două-trei lapte Miron Matei, se­ 17.00 Di
ză şi familia lui Lazăr Ar­ vacă şi 10 hl lapte de oi, le-am întreprins şi le în­ recolte pe an de pe aceeaşi cretarul organizaţiei Odă 11:
Univers
delean din satul Lunca, Şi, livrările sînt în creşte­ treprindem au drept scop jate şi a cîştigat şi expe­ noastre de partid, Nico- siuni c
care are în gospodărie 6 re. Tot in această perioadă mărirea contribuţiei gospo­ rienţa necesară, a avut un suprafaţă de solar. în gră­ dim Ungur, Ioan şi Lo- tin de
capete bovine, porci şi pă­ au fost achiziţionate de la dăriilor populaţiei la fon­ solar mic. Apoi l-a mărit. dina din jurul casei, ală­ ghin Dobrei, Ioan Un­ cenaclu
U
oră.
sări şi care, po lingă car­ populaţie, prin cooperativa dul de stat, ca fiecare gos­ Anul acesta a făcut două turi de numeroşi pomi gur Iui Partenie, pre­ Bijuteri
ne, vinde anual pe bază de consum, aproape 90 000 podărie să producă mai solarii cu o suprafaţă de fructiferi, terenul este o- cum şi mulţi alţii. Toţi 5.00 No
de contract cîte 3 000 ] ouă, 1 500 kg carne de pa­ multă carne, lapte şi ouă cupat cu straturi de ceapă obţin din această ocu­ turn.
lapte. Familia lui Nicolae săre şi alte produse. Toţi atit pentru consumul pro­ 60 mp fiecare. Am discutat paţie deosebit de renta­
I-Iogman, din Hărţăgani, cetăţenii comunei sînt spri­ priu, cît şi pentru nevoile cu dînsa despre avantaje­ şi usturoi, morcovi si pă­ bilă venituri cuprinse
participant la Congresul jiniţi să sporească numă­ statului. le ce le are de pe urma trunjel, cartofi, fasole pen­ intre 10 000—30 000 Iei
al II-lea al ţărănimii, creş­ rul de animale şi păsări solariilor. „Din prima re­ tru par, ţelină, castraveţi anual, (MAMA URSA,
te 10 bovine (din care şi să vindă statului canti­ NICOLAE BUDA, preşedinte şi alte feluri de legume si deputat comunal, salul DEV/
două vaci), 10 oi, 10 porci, tăţi mai mari de produse. lOAN LAZĂR, vicepreşedinte coltă — ceapa verde — zarzavaturi, Tîrnava, comuna lîră- tria) ;
(Aria) :
realizînd anual venituri de Avem asigurate păşuni şi Consiliul populor comunal valorificată prin coopera­ nişca). Aii Ba
peste 30 000 lei, ca şi cea am iniţiat acţiuni de eu- Băiţa ţia de consum, am realizat N. ZAMFIR — seri
La răs
tuni (S
aurului
mineţii
Faptele - măsura dreaptă Avem în comuna Itia un aducătoare de venituri exploatarea albinelor - pentru produsele contracta­ PETRO
număr de 800 (omilii de pentru om, într-un an nor­ cunoştinţe, ce se capătă la te pînă la 45 la sută din din dr;
(Unireii
crescătorii
a hărniciei oamenilor albine. albine Dintre au între mal, de pildă, o singură cursurile de apicultura or­ valoarea acestora, materialo Micuţa m
precum
fiul
de
asigurarea
şi
de
care
familie de albine aduce' un
(Repub
— Am început să cultivăm ilar clnil venim acasă, in tim­ 25—40 de familii amintesc venit de peste 1000 lei. La ganizate de cercurile api­ apicole la preţuri convena­ Munţii
legume în solar in urină cu pul nostru liber ne ocupăm in pe Alexandru Martonoşi, aceasta se adaugă faptul cole, prin studierea lucră- bile, ca : biostimulatori, me­ ral); V
cîţiva «ni — ne spuneau Mar­ primul rind de grădini. Le­ Cozma Mariş, loanichie Po­ dicamente, faguri artificiali (Munci
gareta şi Costică Sudică din gumele — pînă sînt bune dc (Lucc:v
satul Sâcămaş. Am zis, hai să mâncat — trebuie prăşite, pli­ pa, Teodor Lucaci, llie Căci de ceară contra schimb,
încercăm şi noi, Bă vedem ee-o vite de buruieni, udate. Alt­ şi Petru Colibaş. Dar între corpuri de stupi, maşini de răscruc
(Miner;
ieşi. Şi a ieşit bine. îmbogă- fel nu culegi nimic. Apiculturas îndeletnicire extras mierea din faguri, taj
ţindu-ne experienţa şi văzind — Co părere aveţi despre cei apicultorii de frunte se nu­ "LASi 1
ciştigurllc frumoase cc le pu­ care îşi lasă curţile, grădinile mără şi primarul comunei, colectoare de polen, afumă- citorcsi
tem realiza din legumicultura, in paragină şi dau fuga la tovarăşul Teodor Vasiu, tori, măşti ş.a. Toţi cei ca­ fă fur
am mărit mereu suprafaţa so­ aprozar după legume 7 plăcută şi utilă re au un număr mare de BRAD
larului. Anul acesta avem — Nu-i înţelegem deloc. Pă- car este şi vicepreşedin­ mult (
culturi de legume in solar pc mintul trebuie lucrat, trebuie tele cercului apicol llia. A- stupi se pat consacra efec­ RABAl
700 mp. Prima recoltă — cam cultivat. Avem datoria de ce­ nuoi, no-i dăm statului, po tiv acestei îndeletniciri, cu pauper
mai bine de 10 000 de legături tăţeni aşa cum s-a arătat in condiţia să contracteze cu RAŞTIi
de ceapă verde — am şi li­ euvîntarea tovarăşului Nicolae bază de contract, 8 000 kg că acopera nevoile de con­ rilor de specialitate şi prin (Patria
vrat-o la C.L.F. Anual reali­ Ceauşcscu la Congresul ţără­ miere şi alte produse api- sum ale familiei şi ne per­ practică. statul anual produse meli- tan Nei
zăm din cultura legumelor ve­ nimii, să cultivăm flecare eolu - propolis, polen, lăp­ fere în valoare de cel pu­ GIU-B;
nituri do pesto 20 000 lei. palmă, fiecare metru pătrat tişor de matcă, ceară ş.a. mite să renunţăm aproape Aş vrea să subliniez că poliţia
— Cum procedaţi de obţi­ de pămînt. Nu nc putem complet la folosirea zahă­ noi, apicultorii, ne bucu­ ţin 15 000 lei. Apicultorii cultură
neţi producţii multe şi bune ? transforma toţi în consuma­ Alblnăritul este o înde­ răm de un sprijin deosebit din raza cercului apicol Cili,
— Muncind pămîntul cum tori. Indiferent unde face o- letnicire plăcută şi utilă şi rului, Ca să nu mai vor­ llia, care cuprinde şi co­ (Popul
trebuie. 11 arăm, îl săpăm, 11 mul serviciul, are timp şi se bim despre valoarea tera­ din partea statului, cave riera;
ingrăşăm, îi dăm tot ce-i tre­ poate ecupa şi de cultivarea care, cu un efort minim, a- peutică binecunoscută pe constă în : scutirea de im­ muna Dobra, contribuie la (Casa
buie şi el ne dă nouă rccollo pămintului. Dar ce na poate duce mari foloase omului, pozite şi taxe, asigurarea fondul de stat cam cu 20 pasăre.
bune. In toamnă am pus cea­ face omul dacă vrea. împletind in mod armonios care o au produsele api­ de mijloace de transport tone miere albine şi alte S1MEK
pă, iar în primăvară am re- Aşa este, totul depinde do cole. Creşterea albinelor Iul şi
eoltat-o şi am valorifieat-o. om, Iar hărnicia, priceperea, plăcutul cu utilul, albină- cu o reducere de 50 la produse melifere. Această IHA :
Am pus pe urmă varză tim­ spiritul său de bun gospodar ritul permite omului des­ se face în timpul liber, nu sută a taxelor pentru prac­ activitate este acum, dato­ GHELZ
purie (pe care o valorificăm se oglindesc in faptele şi nu trebuie să stăm în perma­ ticarea alblnăritului pasto­ rită sprijinului şi avantaje­ sfîrşitu
acum) şi roşii in cultură pro- în vorbele lui. în satele noas­ tindere şi deconectare, pe­ nenţă lîngâ ele. Trebuie rose).
te.i •, ardei gras şi iute, vi­ tre avem oameni gospodari şi trecerea timpului liber in­ ral, punerea la dispoziţie lor oferite de stat, în con­
ne astraveţi, fasole pentru harnici. Toţi cei care au pă- tr-un cadru natural am­ totuşi ca fiecare om care de vetre (terenuri) prin tinuă extindere.
pă- ş.a. Toată curtea am mint, indiferent unde au locul doreşte să devină apicul­ consiliile populare pentru
transtonnat-o intr-o grădină de muncă, trebuie să-l lucre­ biant o odihnă activă. în a- TEOFIL POPA
roditoare. Am depus muncă ze, să-i sporească rodnicia celaşi timp, apicultura este tor să aibă cunoştinţe de­ amplasarea stupilor în mod
nu glumă. Acum ţi-e mai pentru a putea avea un mal şi o îndeletnicire rentabilă, spre creşterea, îngrijirea şi gratuit, avansuri în bani apicultor llia
mare dragul s-o priveşti. Şi mare belşug dc produse a- Rezu
noi sîntem în cimpul muncii, gricolc. 23 iuli
ExFr.
38, 37.
Exlr
36, 5.
Eoni
Ici.
Tini;
28 iuli
neral
schim
verse
Vintul
din s
rile n
tre 7
maxin
de. L
ceată.
La
neral
schim
verse
In fotografic: Aclam Gherman clin Hărţăgani, pensionar miner ile la I.M. Barza. deseă
Anul acesta a predat la contract o junincă gestantă, o vacă şi icn taur. tncasînd 18 500 teoro]
Margareta şi Costică Bbclică hicrlnfl la întreţinerea legumelor din solariul lor. lei. Are in gospodăria sa 7 bovine, porni, ol şi păsări. Ţuţur