Page 78 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 78
I NR. 7373 ® JOI, 23 IULIE 1981 P cKJ. 3
ai
Opt tierari-tetonişti, două găleţi şL spor ie monee balneoclima — ,,C'u mască şi iară mas (ăloare Udila Fiiip) pol ii
Staţiunea
E3
lUNE terică Vaja ele Jos a fost că“. înlîlmji muncind pe Iotul
MESES
în noul cartier „Bucura“ temelie, corpul B — la zi materiale. De necrezut, dar 14 zile gazdă ospitalieră m „Dc iu comunişti în experimentai ai şcolii,
’81 : clin Uricani a fost prevă dărie, iar C — la... săpă singurele „utilaje“ cu ca pionierilor din cadrul Sub- văţăm cutezanţa revolu unde cultivă ardei, roşii,
eco-voma- zută construirea unei şcoli turi pentru fundaţie. Lu re au lucrat pînă acum fie- redacfiei „Tot inainie“ ţionară“ şi-au denumit ceapă şi castraveţi. La fel
Volei generale cU 2-1 săli de cla crătorii ? Patru dulgheri! rari-betoniştii au fost... două Hunedoara, veniţi aici ia pionierii Şcolii generale procedează şi elevii Şco
’îi : „Pu
să, cu termen de predare „Acum trasăm locul fun găleţi, purtate din mină în odihnă. înlilnirile cu to Basarabasa întîlnirea cu lii generale din Vata de
la 1 septembrie a.c. Lucra daţiei pentru corpul C ca mină, în şir indian ! Cu varăşul Avram Furdui, se Iurnalistui comunist Stc- Jos, care lucrează pc lo
rea a fost încredinţată subinginerul Constantin cretar adjunct cu proble lian Dona. Dialogul despre tul şcolar pentru întreţi
ll. A. E- să vadă unde să sape oa
Şantierului nr. 1 Lupeni al menii" — ne spune dul Călătoru, care răspunde de me de propagandă, şi cu muncă a fost însulleţit, nerea culturilor de lasóle,
’81 : Sărituri T.C.II. gherul Damian Negrea. „Un investiţia şcolară, n-am proi. Minodora Suba, cure pionierii fiind pricepuţi şi tomate, morcovi şi pătrun
rn : investiţiile e la consiliul popular. Dar zenta scriitorului pentru Album de Jos au plecat, împreună
ite grcco- — Stadiul în care se află reuşit să dialogăm. La şan le-au vorbit despre trecu jel.
tierul şcolii ni s-a spus că
ai
ta
promite,
mnasticà ; acum pe lucrarea nu darea în e la blocul 19, acolo — că tul, prezentul şi viitorul Şcolii 20 dc pionieri de
generate
comunei Vata dc Jos, pre
Va(a
departe,
nici
folosinţă a şcolii la 1 sep
economica
la
consiliul
losii
Oprişa,
Galiţa,
a-
popular
nu
asigurat
lltli tempe tembrie. de Deşi am necaiificată. şcoiore nostru. Şi aşa s-a făcut ora copil Vitiiciu copii şi ver vacantă ji cu profesorul ruta de Vaja —
în
de
raidului
ziua
expoziţiilor
excursie
docu
într-o
nisajul
junsese
forţă
lucru
de
pentru
carie
mentare
pe
do
muncă
organizarea
pe
artizanat,
„E
drumeţiile
lucră
patriotică
cu
terminat,
masă“.
beta Turmi-Scverin.
intrcccii- prin avansează elevii, încetini prînzului. Pauza în s-a pauza de marţjinea rîiilui Crişul Alb, harnici gospodari in mi- Arad — Timişoara — Pro
cu
rile
torul — ne declară loan şantier eu patru oameni ?“. dar tovarăşul Călătoru n-a cit şi întrunirile cu pio crolerma proprie, unde ta „Să iim patriei de
„Ba,
aassasaa Mihuţ, secretarul Biroului ficaţi". mai sînt şi — necali apărut. „E la masă la... nierii din Basurabasa şi îngrijesc iepuri şi găini. folos“ esic deviza pio
Nccalii'icaţii
vreo
executiv al Consiliului Lupeni" — ne-au spus con din Tîrnava c/e Criş au a Sculptură în lemn iac nierilor de la şcolile ge
popular orăşenesc Uricani. şase, se îndeamnă cam structorii. Ştiam proverbul io st deosebii de instructi membrii cercului de pro nerale nr. 1, 2, 3, 4, 5, 0
gfeu după pauza de ma cu... călătorul căruia îi stă ve. La Ţebea au ascultat fil, pionieri ai Şcolii ge şi Liceul pedagogic Deva
Nu ne aşteptam ca a-
• íí.OO Ua- să ! Dimineaţă, opt fierari- bine cu drumul. Dar nici cu plăcere vorbele lui nerale Tîrnava dc Criş. şi şcolile generale 1 şi
iiiK .i; 7,00 ceastă importantă con betonişti — Gheorghe Ris- chiar aşa, in condiţiile u- Moş Toader Dragoşa şi au Sub îndrumarea învăţăto 5 Petroşani. In perioada
I Itevista strucţie să se afle în ano
eral melo- nimat chiar în cartierul- tea, Al. Sirop, Tudor Păcu- nui şantier rămas atît de trăit clipe de adinei emo rului Mircea Vlad, lem 15—30 iulie, cînd in şco
in de ştiri; raru, Toader Stoica, Vasi- mult în urmă cu lucrări ţii. patriotice Ungă mor nul de tei, cireş sau pal lile respective există ta
ascultăto gazdă. Nici un elev — şi le Lungu, Gheorghe Crăies- le, unde se cere organiza mintele iui Avram Iancu tin ia în mîinile copiilor bere de muncă patriotică,
ri de ştiri; erau zeci la joacă în car cu, Ion Socol şi Ştefan A- re, aprovizionare, mobili şi Ion Buleanu. interesan
— ltomâ- iorma dorită, îmbinare fe pionierii participă la în
Interpreţi tier — n-a ştiut să ne arate rămescu — n-au avut ne zare de forţe calificate, tă a fost întîlnirea, ia ci- ricită a bunului gust cu treţinerea culturilor de pe
ă din n.P. locul în care se află în voie nici de o oră pentru răspundere ! Conducerile ncmutograiul din comună, iinulUaleă practică, pen ioturile şcolare proprii şi
eneu. Cin- construcţie noua şcoală. De a asambla şi monta 5 cu Şantierului nr. 4 Lupeni, cu regizorul Gheorghe VI-
11,00 Bu- tru că multe din obiecte ale C.A.P., la amenajarea
,05 Cinteco altfel, nici şantierul nu a- zineţi si 5 stîlpi. Au mon Grupului de- şantiere Va tanidis, urmată de vizio le lucrate de ei servesc bazelor sportive sau co
Avanprc- rată a şantier. Nici maca tat şi au plecat la blocul lea Jiului cunosc stadiul narea Ulmului Burebisla. la utilarea cabinetelor de lectarea dc plante medici
; 11,35 Ha- ra, nici zidărie, nici... miş nr. 19, unde au front de lucrării şi „mobilizarea“ Nu au lipsit nici întrece
12.00 Bulé matematică şi citire. nale.
is Din co care. Şcoala, care ar tre lucru. Pînă se creează un de la construcţia Şcolii ge rile sportive. Silrşitul zile a în aceste zile de va Grupaj realizai de
li nostru ; bui predată la cheie peste altul la şcoală... Cînd va nerale din Uricani? lor de tabără a iost mar cantă, pionierii Şcolii ge IOAN VLAD
inico-ştiin- o lună şi jumătate, n-a a- fi aceasta ? Greu de răs
comunism, cat de un reuşit carnaval nerale din Broluna (învă- corespondent
ece ; 13,00 pucat să-şi arate încă fa puns cită' - vreme nu sînt a- LUCIA LIC1U
15.00 Club ţa. Corpul A se află la sigurate nici utilaje, nici
Kadiojur-
c« palrio-
ici şi or- chinărie şi blănărie. Mode
jrlculturá ; lele sînt deja prezente tu Dincolo de afişele cu îndemnuri şi sarcini
populară ; magazinele de specialitate şi
medicului; cele ale cooperativei. ©
ştiri ; 17,05 Marţi, la Fabrica de pline, Am întreprins recent rit. Face impresia că a ve magazinul a fost aprovizio sizare la care nu s-a dat
âne ; 17,30 a avut io o medalionul lite nit la tejghea direct din nat cu acest produs. Şi a- încă nici un răspuns, cum
. Transml- rar „Vasilc Alcesandri — împreună cu Angela Radu,
© Mîine, 24 iulie, în or
>1,00 Bule- ganizarea comitetului sindi 180 de ani de la naştere“. inspector la Inspectoratul stradă. Nici vînzătoarea Do tunci se mai poate tăgădui nu ti s-au dat nici altor
1,05 Hadio- catului şi a compartimentu Au prezentat crîmpeie din comercial de stat un raid rina Racolţa nu obişnuieş vînzarea preferenţială ? Cu cinci sesizări anterioare.
) zi intr-o lui dc protecţie a muncii, la viaţa şi opera bardului de la te să afişeze preţurile la atît mai mult cu cit un
i ’81; 23,00 Mirceşll Maria Dan şi Lucia prin cîteva unităţi ale -k
le ; 23,35— Ţesătoria de mătase va avea Jaruea de la Biblioteca ju I.C.S.M.A, şi I.C.S.A.P. din unele produse. sac cu marginile rulate re Pentru neajunsurile con
uzical noc- loc un schimb de experien municipiul H u n e d o a r a Ne-a surprins plăcut cu zema peretele magaziei.
ţă pe tema „Forme şi me deţeană, organizîndu-se cu statate, responsabilii unită
tode folosite pentru instrui acest prilej şi o micro-ex pentru a vedea modul în răţenia şi ordinea din ma Nici la unitatea nr. 126,
rea oamenilor muncii pe poziţie cuprinzind cîteva din care se desfăşoară servirea gazinele cu' autoservire nr. responsabilă Aritica Stan, ţilor precum şi linele vîn-
probleme de protecţia şi teh operele poetului. © Dovedind zătoare şi ospătare au fost
nica securităţii muncii“. Par preocupare in aproviziona cumpărătorilor. Primul po 11 din cartierul O.M. şi nr. n-am întîlnit prea multe amendate de către Inspec
ticipă inspectori obşteşti din rea populaţiei cu cele mai pas l-am făcut la com 126 din Micro VI. Lucră elemente de comerţ civili toratul comercial conform
grupele sindicale, şefii de noi produse ale industriei plexul comercial din Micro toarele poartă halate ima- zat. Instalaţia frigorifică
formaţii, de ateliere şi secţii, noaslro uşoare, I.C.S.M.I. pu legilor şi hotâririlor în vi
era (Pa- ne la dispoziţia celor inte VI. Un camion al I.C.R.A,
ry pc ring activul sindical din unitate. resaţi prin magazinul „Util“ aproviziona magazinele ali goare. Prilej de reflecţie
7EDQAHA ; • La concursul tematic do pentru ceea ce trebuie cu
10 de hoţi creaţie literară şi plastică betoniere electrice, la preţul mentare din cartier. Dele Comerţul — la dispoziţia cumpărătorilor desăvîrşire eliminat din
(Flacăra) ; organizat de Federaţia de ae- de 3 800 lei, iar prin maga gatul Mircea Aricescu ne
noi
articole
larilor fur romodelism „Voivodina“ din zinul plajă „Ulpia“ pescuit, precum asigură că va pleca încărcat activitatea de comerţ. Nu-i
şi
de
tul) ; Febra Novi Sad (Iugoslavia), au suficient să mături şi să
Porţile di- participat cu lucrări şi pio şi biciclete şi motorete. © la întreaga capacitate. A- culate ; lozincile expuse în este într-o stare de cură ştergi praful unde „se ve
itructorul) ; nieri de la Casa pionierilor Astăzi, pentru lucrătorii vea şi cu ce ; stivele de
Sacrificiul şl şoimilor patriei Deva. Complexului de sere din ambalaje din preajma u- sălile de vînzare-cumpăra- ţenie necorespunzătoare, de“ ; ordinea şi conştiin
seriile I-Il Pentru lucrările artistice şi Sintandrei, un lector al ca re subliniază obiectivele vitrina etala 1,900 kg cîr- ciozitatea. trebuie manifes
fost
au
doc pentru literare prezentate, Alina Cris- sei de cultură va prezenta nităţilor şi chiar din ma importante ale brigăzilor naţ „Muntenia“ al cărui tate şi în servirea cetă
pionierii
premiaţi
.’olembrie) ; o expunere pe tema „Spori gazii erau cit munţii. termen de garanţie era de
seriile I-II tea, Siinona Şeu, Adrian Si- rea producţiei agricole — de bună servire. La pri ţeanului ; în prezentarea
LUPENI : taru şi Diaua Armeanca. © componentă esenţială a noii Remarcăm curăţenia şi ma vedere s-ar părea că păşit, etichetarea la unele şi etalarea mărfurilor, în
iri (Cultu- In scopul diversificării pro revoluţii în agricultură“, iar, afişarea corectă a preţuri ele sînt cunoscute şi ur produse nealimentare nu igiena personalului. La ur-
SoUo Sunny ducţiei, la cooperativa „Mu mîtne, membrii cooperatori lor, amabilitatea cu care mate întocmai. Ne-am con era făcută corect, iar ca
Cactus Jack reşul" au fost create atît din cartierul „Viile noi“ vor ma-urmelor, toate acestea
ONEA : La pentru producţia de serie avea o întîlnirc — dialog cu sînt întîmpinaţi consumato vins însă curînd că obiec pac la toate, cîntarul de sînt de fapt obligaţii pro
lor furtuni cit şi pentru fondul prestări brigada ştiinţifică a casei de rii la patiseria „Amandi tivele frumos pictate sînt control al produselor pre- fesionale ale lucrătorilor
RILA : şan- servicii către populaţie, un cultură. doar... teoretice. La raio ambalate era defect. în
csc); < ANI- număr de 85 noi modele de na“. Am intenţionat să in din comerţ şi, in loc 4e
lieii. lun- confecţii pentru bărbaţi, fe GHEORGHE GOSTIAM trăm la „legume-fruete". nul de pline şi produse de jurnalul cumpărătorului concluzii le reamintim că
:ANI t J4ar- mei şi copii, tricotaje, maro- Uşa era însă închisă. panificaţie al unităţii nr. este combătută servirea unde-i lege, nu-i tocmeală I
s'oirmbrie) ; N-aveam de unde lua cu 11, vînzătoarea Ionica Va-
ni ştie mai preferenţială (de exemplu
•oşie); GU- noştinţă de orarul de func siloni serveşte la tejghea pagina 73 din 17 iunie), se ESTERA SîNA
rtifieat da Sa se cultive în întregime ţionare. Orarul nu era ex nepieptănată şi nu afişase
nerul) ; O- pus, dar înăuntru se aflau nici preţuri la unele sor
ii în flăcări
lor.ul căpi- cîteva persoane. „Ne aju timente ■ de marfă. COINCIDENTĂ DE NUME
ira); GEOA- suprafeţele destinate tă să facem curat“ — ne în magazia aceleiaşi u-
inşcături la explică responsabila, Con in ziarul nostru din 17 Popa, chiriaşa in sulul
i (Casa da nităţi, 22 saci cu făină de
EG : Prun- verzei de toamnă stantina Ghiţoaica. porumb aşteptau să fie iulie a.c., în cadrul notei Sîntuhalm, nr. 108. Preci
si ardelenii La restaurantul „Pălti scoşi la vînzare. 25 de saci „Sustrageri“, era menţio zarea este necesară înlru-
RAZI: Ba- nată — printre alte exem
: Gornistul semănat încă nici un ar, niş“ , responsabilă — Tatter cu făină au intrat în ma cît în cadrul C.A.P.-ului
ră); Zboară După cum se cunoaşte, Ecaterina, jurnalul cumpă gazie la 14 iulie, deci cu ple — şi cetăţcanca Elena mai lucrează o tovarăşă
(li iunie) ; judeţul nostru are sarcina printre acestea numărîn- rătorului era aruncat în- cîteva zile înainte. Respon Popa, pentru .sustragerea
neul, petro- să-şi asigure din surse du-se cele din Sălaşu de cu numele Elena Popa
; (Mureşul); p r o p r i i aprovizionarea Sus, Bretea Mureşană şi tr-un raft de la bar. Bar- sabila unităţii, Floarea de cartofi din cultura (coincidentă de nume),
(Lumina) ; mana Susana Lazăr nu a Stanciu, motivează că n-a G.A.P.-ului Deva. La rugă
ntilnire la populaţiei cu legume şi Căstău. Multe unităţi nu afişat preţurile la peşte fost timp pentru a pre- mintea conducerii C.A.P. care nu are nici o vină,
i (Muncita- verdeţuri. Printre acestea au realizat nici suprafe prăjit şi conserve de peşte. ambala făina. Dar în sala Deva, facem precizarea fiind o cooperatoare deo
se numără varza de toam ţele prevăzute a fi culti In plus, ţinuta sa vesti de autoservire nimic nu că este vorba de Elena sebit dc harnică şi demnă.
nă. vate cu varză în cultură mentară lasă mult de do indica cumpărătorului că
Marea majoritate a uni dublă, printre acestea nu-
EXPRES tăţilor agricole şi-au înde mărindu-se cooperativele • — • — • — — • — « — • — • -
plinit sarcinile asumate, în din Bobîlna, Haţeg, Sălaşu cu un al treilea — Bratu loan, reci
rogerii din sensul că pînă la ora ac de Sus, Bretea Română, Unde duce parazitismul nou că traiul din expediente, lipsa divist şl el - au intrat prin escala i
tuală au semănat în între lila, Gurasad'a, Dobra, Lă~ unei ocupaţii utile (Grancea Marian darea ferestrei în garajul nr. 2 al
gimi suprafeţele destinate puşnic, Căstău, Turdaş Nu se cunosc împrejurările în ca era calificat dulgher - deci o mese c
, 33, 19, 10, I.S.C.I.P. Orăştie, au înjunghiat por
culturii de varză. Am pu ş.a." re s-au cunoscut tinerii Grancea Ma rie bună) duc invariabil la degra cul aflat aici şi l-au transportat a- I
tea aminti aici C.A.P. Brad, Ţinînd seamă de. aceas rian din Deva şi Rostaş Ludovic din darea profilului moral. V
: 9, 11, 6, 3, casă la S.D. unde s-au pus pe ospăţ.
Mesteacăn, Rapolt, Bui’juc, tă situaţie,' în vederea rea Călan, de 21 şi respectiv 18 ani. Se in această categorie poate fi 1
Săleiva, A.E.S.C. Geoagiu lizării hotărîrii eu privire pare că ceea ce i-a apropiat ,.sufle
iguvi : 828 537 inclus şi Bogdănescu l. Vasile din
şi Deva, I.A.S. Simeria ş.a. la aprovizionarea judeţu teşte" a fost lipsa de ocupaţie. De Orăştioara de Sus. Eliberat din în
C.A.P. Unirea a plantat lui din surse proprii, se la traiul parazitar, pînă la comiterea Fapte in instanţăchisoare înainte de termen, in loc să
4,7 ha cu varză, deşi nu impune trecerea de urgen unor grave fapte antisociale, distan se bucure şi mai ales să aprecieze I
EA = are plan pentru această ţă la plantarea cu varză ţa e scurtă... in această primăvară, clemenţa societăţii, la nici două luni <6
a cultură. de toamnă a întregii su aflaţi pe şosea, cei doi opresc un după punerea sa in libertate a pă
Alte unităţi însă, şi nu prafeţe prevăzute. Nu se uţoturism în care călătorea M.C. I
tatii 1 pentru puţine, nu şi-au reali poate accepta nici o aba şi o minoră, îl pradă de suma de Recidiviştii truns în locuinţa cetăţenei P. Dom- «
Vreme in «e- tere de la sarcinile ce re nica din Orăştie, de unde a furat I
îâ, cu cerul zat suprafeţele planificate. 300 lei, şi după ce-I obligă să de Ce au făcut Grigore Constantin şi 300 lei, un aparat de radio şi... trei
or cădea a- De pildă, C.A.P. Rişca a- vin fiecărei unităţi agrico mareze, îşi bat joc de fată. Lipsa de «
de ploaie, vea planificat să planteze le. După ploile căzute în scrupule a celor doi a mers pînă Strună Dorel din Petrila după ispă batiste. Deci, după două luni in li 1
fia moderat ultima vreme, terenul ofe şirea pedepsei la care fuseseră con bertate, inapoi pentru doi ani.
Temperaţil varză pe trei ha,' dar a acolo incit i-au furat fetei banii de damnaţi pentru furt ? S-au jurat să Condamnaţi pentru faptele lor la 6
or oscila in- realizat numai 0,2 ha, ră condiţii de umiditate buzunar, vreo' 40 lei... ;i.
ade, iar cele C.A.P. Bîrsău n-a plantat favorabile plantării acestei devină oameni cinstiţi ? Să se înca diferite termene privative de liberta
2i si 26 gra decît 2,95 ha faţă de cinci culturi. De aceea factorii Pentru tâlhărie şi viol Judecătoria dreze ia vreo întreprindere ? Nimic te, hoţii, obişnuiţi cu procesele, au 8
va produce Hunedoara l-a condamnat pe Gran din toate acestea, in loc să tragă făcut recurs la Tribunalul judeţean.
cit trebuia. C.A.P. Sîntan- de conducere din agricul l
vreme in ge drei a realizat doar cinci tură sînt chemaţi să ia ce cea Marian la 9 ani închisoare, iar învăţămintele, au continuat să fure. Recurs respins, fireşte. Oare ce cir «
il, cu cerul le mai urgente măsuri pen pe Rostaş Ludovic la şapte ani în împreună sau singuri, au furat hai cumstanţe atenuante au invocat ?
for cădea a- ha din opt ha planificate. chisoare. ne, televizoare portative etc. din ma J
ie, însoţite de Unele cooperative agricole, tru ca suprafeţele planifi Rubrică realizată cu «
•ctrice. (Me- deşi aveau prevăzut să cate cu varză de toamnă Atacul banditesc, episodul neferi gazinele oraşelor Călan şi Grăştie 1
nrviciu: Liana cit de pe şosea demonstrează din Ba mai mult, Strună Dorel înhăitat sprijinul Tribunalului judeţean
producă varză de toamnă su fie cultivate în cel mai «
pe mai multe hectare n-au scurt timp !
I