Page 8 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 8
Imperativul acestor zile In agricultură
Tfî,. ks lectura
Transmisiune
directă ia radio Secerişul, eliberarea terenului
si semănarea culturilor duble --
şi televiziune
>
Ou prilejul vizitei de
lucru în judeţul Me in flux continuu!
hedinţi a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, se
cretar general al Parti în aceste zile de intense activitatea mecanizatorilor
dului Comunist Român, eforturi în agricultură, Co să nu se întrerupă, condu
preşedintele Republicii mitetul comunal de partid, cerea cooperativei — pre
Socialiste România, pos Consiliul popular al comu şedintă Maria Băroi — a
AL COMITETULUI JUDEŢEAN H turile de radio şi tele nei Romos şi-au mutat e- asigurat mîncare caldă pen
viziune vor transmite fectiv activitatea în cîmp, tru tractoriştii aflaţi în
C O N S I L I U L U I P O P I I L A R J U D E Ţ E A N direct astăzi în jurul cîmp. Trebuie în.^ă alăugat
orei ÎL adunarea popu acolo unde se decide soar că ritmul baiotatului paie
ta recoltei. „Membrii comi
lară din municipiul Dro- lor, transportul acestora
beta Turnu-Severin. tetului comunal de partid, din cîmp — deşi se desfă
Anul XXXIII, nr. 7 356 VINERI, 3 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani ai biroului executiv al şoară cu două remorci —
consiliului popular — ne merge încet şi se impune
.spunea loan Căstăianu, se mobilizarea mai masivă a
cretarul comitetului comu
cooperatorilor, a atelajelor
nal de partid, primarul lo unităţii agricole şi ale ce
calităţii — cărora li s-au tăţenilor, pentru ca tere
încredinţat sarcini concre nul să fie cit mai grabnic
te se situează în fruntea eliberat şi să se treacă mai
acţiunilor ce au loc pe o-
intens la arături şi semă
goare. Nu la modul gene natul culturilor duble.
T o v a r ă ş u l Nicolae locui colectivelor muncito adresat cuvinte alese de din ţară. Secretarului ge ral, ci concret, ca factori de
Ceauşescu, secretar gene reşti din judeţul Gorj, te bun venit în acest înflori nerai al partidului i s-a mobilizare a tuturor forţe DECALAJE CE
ral al Partidului Comunist matica. amplă a acestui tor colţ de ţară. raportat că, acţionîndu-se lor umane şi mecanice la
Român, preşedintele Repu dialog de lucru, 1a numai In acest climat de pu în baza indicaţiilor date buna desfăşurare a lucră TREBUIE ELIMINATE
blicii .Socialiste România, citeva zile după încheierea ternică vibraţie patriotică cu prilejul vizitelor prece rilor. Obiectivele pe care
a făcut, joi, 2 iulie, o vi celui de-al doilea Congres a început noul dialog de dente in bazinul carboni le urmărim sînt : strânge La C.A.P. Romoşel sece
zită de lucru in judeţul al consiliilor oamenilor lucru al t o v a r ă ş u l u i fer al Corjului, în curînd rea cît mai repede a recol rişul orzului a început
Gorj. muncii semnifică preocu Nicolae Ceauşescu cu mi va fi dat în funcţiune la tei, fără să se piardă nici marţi, 30 iunie, şi s-a lu
crat cu cinci combine. Pâ
■ La plecarea din Capita parea secretarului general nerii puternicului bazin Mătăsari primul complex un bob, eliberarea imedia nă ieri, s-au recoltat circa
lă. secretarul general al ai partidului pentru trans carbonifer al Gorj ului. de susţinere, tăiere şi tă a terenului de paie, e- 35 ha din cele 70 cultivate.
transport cu înălţime de
partidului, preşedintele Re punerea fără intirziere in Primul obiectiv vizitat : fectuarea arăturilor şi în-
publicii, a fost salutat de practică a măsurilor stabi cariera de lignit Jilţ-Sud, lucru de pînă la 4,5 m, cu sămîntarea culturilor du Tot marţi a început şi ba-
membri si membri su lite în acest cadru larg re exploatare modernă de su producţii şi productivităţi ble“. lotarea paielor, dar unita
pleanţi ai Comitetului Po prezentativ, ce evidenţia prafaţă, dotată cu utilaje de peste 2 ori mai mari — tea dispune de o singură
litic Executiv, de secretari ză cu pregnanţă dezvolta de înaltă productivitate, In utilaj unic pînă acum în BUNA ORGANIZARE presă care nu poate ţine
industria carboniferă a ţă
ai C.C. al P.C.R. rea continuă şi întărirea care extracţia cărbunelui a rii noastre. I.ŞI SPUNE CUVÎNTUL pasul cu combinele. Astfel
întilnirea tovarăşului democraţiei muncitoreşti. început practic în 1981. Se s-au înregistrat decalaje
Nicolae Ceauşescu cu oa D i a l o g u l tovarăşului cretarul general al parti Apreciind climatul res între cele două lucrări. De
menii muncii gorjeni, de Nicolae Ceauşescu, purtat dului a fost informat a- ponsabil de muncă din ti- C.A.P. Romos a fost asemenea, transportul pa
venită tradiţională, defi cu oamenii muncii, cu re supra modului in care s-a năra Întreprindere minie printre primele unităţi a- ielor merge încet, ceea ce
neşte stilul de muncă di- prezentanţii organelor lo acţionat pentru Înfăptuirea ră gorjeană, rezultatele gricole din Consiliul unic întîrzie începerea arături
n-amic. preocuparea stator cale de partid şl de stat, indicaţiilor date la vizita dobindite, tovarăşul Nicolae agroindustrial Geoagiu ca lor. Şi aici se impune mo
nică a secretarului general ai unor ministere si cen de lucru din septembrie Ceauşescu a trasat condu re a anunţat terminarea bilizarea la strînsul paie
al partidului de a cunoaşte trale industriale, a circum 1980 privind sporirea con cerii combinatului şi mi secerişului pe cele 65 ha lor — cu furca şi grebla
nisterului de resort sarcina
direct, la fata locului, via scris de această dată ca tribuţiei Corjului la asi de a întreprinde măsuri cultivate cu orz. Recolta — a membrilor coopera
ţa şi munca oamenilor, rierele Jilţ şi Roşia de gurarea bazei energetice a concrete pentru extinderea a fost bună, nu s-au înre tori, pentru a se crea con
realizările obţinute, pro Jiu, recunoscute centre mi ţării. S-au dat de aseme şi generalizarea experien gistrat pierderi .şi astfel
blemele ce urmează a fi niere, termocentrala Rovi- nea explicaţii privind mă s-a obţinut o producţie de diţii de executare a ară
rezolvate, de a discuta cu nari, unul din marii fur surile ce vor fi aplicate în ţei de la cariera Jilţ-Sud, 3 352 kg la hectar, mai turilor şi de semănatul
făuritorii bunurilor mate nizori de energie ai Olte vederea sporirii şi perma atît in stabilirea şi modi mult decît era planificat. culturilor succesive.
riale şi spirituale de pe niei şi ai tării, platforma nentizării nivelului produc ficarea rapidă, operativă şi Acest succes a fost posibil
întreg cuprinsul ţării şi a petrolieră Turburea, În ţiei de cărbune la cel pu~ eficientă a tehnologiilor, in prin buna organizare şi UNDE SÎNT
stabili împreună cu ei ce treprinderea mecanică Sa- ţin 100 000 tone pe zi. funcţie de condiţiile con desfăşurare a muncii, prin COOPERATORII ?
le mai potrivite căi de în du. Staţiunea de cercetare Apreciind progresele în crete, cit şi în creşterea concentrarea combinelor
făptuire a obiectivelor de şi producţie pomiviticolă registrate, tovarăşul Nicolae gradului de fiabilitate a de Ia C.A.P. Vaidci, Piş-
dezvoltare a României so Tg. Jiu, întreprinderea de Ceauşescu a arătat că tre agregatelor, îndeosebi a chinţi si Romoşel, unde or La secerişul orzului pe
cialiste. maşini-unelte pentru pre- buie acţionat cu deosebită benzilor transportoare de zul s-a copt mai tirziu. Pa o tarla a C.A.P. Vaidel
lucrau cu şapte combine,
Gorjul, plai de legendă, sare-forjare Tg. Jiu, car hotărire pentru înfăptuirea lignit şi steril. ralel cu secerişul s-au des mecanizatorii Petru Cos-
a întimpinat pe conducă tiere de locuinţe construite programelor de măsuri sta în continuare, tovarăşul făşurat balotarea paielor mo'iu, Leontin Mihai, Va
torul partidului şi statului în ultima • vreme. Este bilite în vederea redresării Nicolae Ceauşescu a fost şi arăturile. In ziua raidu
în atmosfera de puternică semnificativ faptul că de activităţii de extracţie şi invitat să cunoască, la co lui nostru munceau la sile Ecedi şi alţii, care îşi
angajare a întregului popor la vizita precedentă, din ridicării în continuare a ta 250, unul din punctele stringerea paielor Mihai făceau datoria eu conştiin
în direcţia înfăptuirii sar septembrie 1980, şi pînă in puterii calorice a lignitu de lucru ale oamenilor ciozitate, sub îndrumarea
cinilor trasate de cel de-al prezent, industria carboni lui livrat. Secretarul gene muncii şi tinerilor briga BiţuPr, Simion Nasta, Her- permanentă a Lucreţiei
Xll-lea Congres al parti ral al partidului a indicat dieri participanţi la ..Acţiu man Zel, iar Mihai Mure- Mihăileanu, inginera şefă
dului. feră a Gorj ului şi-a spo reprezentanţilor Ministeru nea 7 000“. In mijlocul ca şan la arat. Primii trei au a cooperativei. De fapt,
P r e z e n ţ a tovarăşului rit potenţialul cu noi capa lui Industriei Construcţii reului entuziast al unifor lucrat şi noaptea la ară din cele şapte combine lu
Nicolae Ceauşescu în mij- cităţi productive. lor de Maşini să creeze po melor albastre, într-o at turi, astfeil că pînă joi a crau numai cinci, două
sibilitatea fabricării unor mosferă sărbătorească, se fost arată deja jumătate
buldozere mai puternice cretarului general al parti din suprafaţa ce va fi se TRAIAN BONDOR
decît cele existente în pre dului i-a fost prezentat ra mănată cu porumb siloz
zent în cariere, pentru a portul de către Panteli- sau castraveţi. Pentru ca (Continuore in pag. o 2-a)
Ora 9,30. Deasupra vetrei general al partidului. To sprijini mai eficient mun mon Găvănescu, prim-se
de cărbune a văii Jilţuri varăşul Nicolae Ceauşescu ca minerilor. cretar al C.C. al U.T.C.,
lor îşi face apariţia elicop a fost întimpinat cu deo In continuare sînt pre ministrul pentru probleme
terul prezidenţial, care va sebită căldură de tovară zentate citeva date privind le tineretului. Tovarăşul
ateriza pe platoul amena şul Nicolae Gavrilescu, perspectivele acestui nou Nicolae Ceauşescu a fost
jat în perimetrul carierei prim-secretar al Comitetu perimetru carbonifer al informat că cei 2 400 de
Jilţ-.Sud. Se află aici peste lui judeţean Gorj al P.C.R., Gorjuiui. S-a arătat că, în elevi, studenţi şi munci
7 000 de oameni ai muncii, care, in numele minerilor, acest an, pe trimestrul I, tori brigadieri, care lu
pentru a da expresie bucu energeticienilor, petrolişti întreprinderea s-a situat crează aici, şl-au îndepli-
riei de a primi din nou în lor. al tuturor locuitorilor pe primul loc în întrece
mijlocul lor pe secretarul meleagurilor gorjene. i-a rea cu unităţile miniere (Conlinuare in pag. a 4-a)
Adunarea populará din municipiul Tg. Jiu
De la întreprinderea de continuare au luat cuvîn- NICOLAE CEAUŞESCU, Se scandează „Ceauşescu
maşini-unelte pentru pre tul tovarăşii :i secretar general al Parti — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi
sare şi forjare, coloana o- Ion Dincă, maistru la dului Comunist Român, poporul !“, T o v a r ă ş u l
ficială s-a îndreptat spre Schela de extracţie Ţicleni preşedintele Republicii So Nicolae Ceauşescu răspun
stadionul oraşului. — Erou al Muncii Socia cialiste România. de cu căldură manifestă
Pe stadion, în încheierea liste, Ion Tarbac, secreta Cuvîntarea conducă rilor de simpatie adresate
acestei cuprinzătoare şi rul Comitetului U.T.C. de torului p a r t i d u l u i şi de zecile de mii de oameni
rodnice vizite de lucru a la întreprinderea de ma statului nostru a fost ur ai muncii.
secretarului general al şini-unelte pentru presare- mărită cu viu interes şi în această ambianţă de fi semănate cu culturi duble.
După cc a fost secerat orz ul, terenurile se ară pentru a
partidului in judeţul Gorj, forjare din Tg. Jiu, Maria subliniată în repetate rîn- puternică vibraţie patrio Foto: V. ONOru
a avut loc o mare aduna Dijmărescu, maistru Iţi în duri cu urale şi ovaţii, cei tică. tovarăşul Nicolae
re populară. treprinderea Electrocentra- prezenţi manîfestîndu-şi şi Ceauşescu îşi ia un căldu
Stadionul, împodobit săr ie Rovlnari, Ion Tomescu, de această dată hotărîrea ros rămas bun de la lo Lucrările Conferinţei naţionale
bătoreşte, freamătă de en directorul Staţiunii de cer de a înfăptui neabătut in cuitorii municipiului Tg.
tuziasmul şi bucuria ca cetare şi producţie pomico dicaţiile secretarului gene Jiu şi ai Gorjuiui.
racteristică întîlnirii con lă şi viticolă Tg. Jiu, şi ral al partidului, de a La plecarea din Tg. a scriitorilor
ducătorului iubit al parti Vasile Ogherlaci, director munci în continuare cu Jiu, tovarăşul Nicolae
dului şi statului nostru cu general al Combinatului devotament şi hărnicie Ceauşescu, ceilalţi tova Joi, au continuat în Ca ţii financiare a Uniunii
oamenii muncii. Apari minier „Oltenia“. pentru realizarea exempla răşi din conducerea de pitală lucrările Conferin scriitorilor pe perioada
ţia tovarăşului Nicolae Dind glas dorinţei una ră a sarcinilor ce le revin partid şi de stat au fost ţei naţionale a scriitorilor, dintre cele două conferin
Ceauşescu, a celorlalţi to nime a participanţilor la în actualul cincinal, pen salutaţi de tovarăşul Ni eveniment de seamă în ţe ; Tezele Conferinţei na
varăşi din conducerea acest moment sărbătoresc, tru transpunerea în viaţă colae Gavrilescu, prim-se viaţa culturală a ţării. Fo ţionale a scriitorilor ; Pro
partidului şi statului la a tuturor oamenilor mun a hotărîrilor Congresului cretar al Comitetului ju rumul scrijtorilor a dezbă gramul de dezvoltare al li
tribuna oficială este întâm cii din Gorj, primul secre al Xll-lea al partidului şi deţean Gorj al P.C.R., de tut, în cea dc-a doua zi, teraturii din Republica So
pinată printr-o manifesta tar al Comitetului judeţean ale recentului forum mun alţi reprezentanţi ai orga aspecte legate de ordinea cialistă România pe urmă
re de neţărmurită dragoste. de partid a adresat tova citoresc. nelor locale de partid şi de zi a conferinţei: Ra
răşului Nicolae Ceauşescu Adunarea ia sfîrşit într-o de stat. torii patru ani ; Modificări
Adunarea populară a portul Consiliului Uniunii
fost deschisă de tovarăşul rugămintea de a lua cu- atmosferă sărbătorească, In uralele şi aclamaţiile Scriitorilor asupra activi la Statutul Uniunii scrii
de puternic entuziasm. Cei
vîntul. Din nou o atmosfe
Nicolae Gavrilescu, prim- mulţimii elicopterul prezi tăţii desfăşurate pe pe torilor.
ră de puternic entuziasm. p. ezenţi aclamă din nou denţial a decolat, îndrep-
secretar al Comitetului ju întimpinat cu urale şi îndelung pentru partid şi tîndu-se spre Drobeta-Tur- rioada mai 1977 — iunie Lucrările conferinţei cojv-
deţean Gorj al P.C.R. Tn ovaţii, ia fuvînlul tovarăşul secretarul sSu amoral. nu Sever în. 1981 ; Raportul Comisiei tinuă. (Agerprea)
de cenzori asupra activită