Page 80 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 80
(
î
\
t
în vtrf de mlinte, vîaţa-i ea la oraş s
\
\ — Despre baraj s-a scris Dan, şeful şantierului 3 ba de munca lor, de retribu \
i de mai multe ori; şi in zia raj şi, cu ajutorul lui, am ţiile pe care le cîştigă in
rul nostru judeţean, şi în
t „Scînteia“,' şi în „Flacăra", luat loc în cabina unui fiecare lună".
„Kamaz“ de 10,5 tone, cu
— In fond pentru asta ne
\ aşa că v-aş propune să care am ajuns repede în aflăm aici — continuă ideea
\ scrieţi despre o categorie cariera Netiş. Un munte, unul dintre cei mai destoi
\ de oameni care au o mi al cărui nume nu-l mai ţin rului, Nicolae Hortolomei :
nici excavatorişti ai şantie
şi
importantă
de
minte nici localnicii, se lasă
siune
\ mare răspundere pe ame devorat de excavatoare gi pentru a munci, pentru a
\ najarea noastră : deser- gantice, pentru a fi trans împlini cit mai repede ma
venţii utilajelor de mare mutat cu vreo 7 kilometri rele obiectiv ce ne-a fost
\ capacitate — excavatorişti, mai la vale, în corpul încredinţat. Eu lucrez la
\ buldozerişti, şoferi. Prin imensului baraj. „Aici mun Riu Mare, în carieră, de
munca lor pasionantă, con ca nu cunoaşte repaus 22 şase ani. Deservesc acest
\
ştiincioasă, barajul de la de ore din 24, ne spune excavator de 4.6 mc. Pot
\ Rîu Mare-Retezat ia dimen maistrul Dragomir Ciubo- spune că de 16 ani, de
\ siuni cu fiecare zi. Sînt me tea, şeful latului mecaniza cînd lucrez pe asemenea
Spre o eficienţă crescândă \ seriaşi destoinici, lucrează re din cadrul şantierului 3 utilaje grele, numai in cre-
cu dăruire şi, bineînţeles,
\ cîştigă foarte bine. baraj. Se lucrează în două DUMITRU GHEONEA
schimburi de cîte 11 ore,
a transporturilor feroviare \ Ni s-a părut interesantă nă, oamenii sînt mulţumiţi r- i. „„„ „ o.„)
se face treabă foarte bu
\ sugestia inginerului Aurel
La Complexul de căi fe rate. Prin măsurile luate au aşteptat circa 20 de zi \
rate- din Deva discutăm cu am reuşit să îmbunătăţim le la descărcat, timp în s
Vasile Drăgan, şeful coor realizările la indicatorul care puteau transporta în Cariera Netiş.
donator al Regulatorului „încărcătură statică", rea- medie 12 900 tone diferite \ Fălcile „E.K.G.“-
de circulaţie şi mişcare. lizînd o economie de 165 mărfuri. Dar, exemple sînt \ ului (ie 4,fi mc
— Vă rugăm să prezen de vagoane. Vorbind de multe. Acum să nu sc în deservit de Ni
taţi, succint, rezultatele ob măsuri avem în vedere ţeleagă că toate necazuri \ colae Hortolomei. \
ţinute ele colectivul de organizarea mai judicioasă le vin de la alţii. Avem şi \ muşcă lacome din
muncă al complexului pe a activităţii în comparti noi neajunsuri. Nu am \ roca dură, o a-
primul semestru al anului. mentul de coletărie marfă, reuşit, de pildă, să asigu şează în „KE-
— De la început subli prin încărcarea unor am răm ritmic vagoane la în \ LAZ--U1 de 411
niez că realizările nu ex- balaje dezmembrate şi su- cărcat, unii şefi de staţii \ tone, la volanul
nu sînt încă suficient de căruia se afli f
receptivi la problemele ce \
Vasile Cîreu, pen
se ivesc între noi şi între \ \
Plcmial şi angajamentele prinderi. Mai putem îm tru a Înălţa ma I
bunătăţi şi disciplina şi \ rele baraj din I
Ret ezat.
r a a l i i o l e i n t e g r a l colaborarea cu unităţile \
din raza judeţului. \ Foto: V. ONOH
— Avîndu-se în vedere
faptul că transporturile de \
primă în totalitate efor prapuse, pe cit posibil u-
turile depuse. Oamenii noş tilizarea la întreaga ca mărfuri pe calea ferată
tri au desfăşurat o activi pacitate a vagoanelor. La cunosc o amploare tot mai
tate responsabilă, intensă acest indicator există, de mare, ce se preconizează
pentru îndeplinirea planu altfel, rezerve serioase de pentru îmbunătăţirea a- B Ă T Ă L I A P E N T R U G R l U
lui la toţi indicatorii. Sin- îmbunătăţire a activităţii. cestei activităţi ?
tem insă condiţionaţi de Rărnîne doar ca întreprin — în mod sigur, lucru
întreprinderile pe care le derile şi noi să respectăm rile se vor schimba in bi
ne. Fină la sfîrşitul anului
deservim. Spre exemplu, sarcinile prevăzute în a- în fail secerişului, nici o ore de răgaz!
la tone expediate, planul ceastă direcţie. Din dife urmează să se finalizeze
a fost realizat în propor rite motive, în cursul se lucrările la terminalul din
ţie de 84,1 la sută. De ce ? mestrului I, am înregistrat Staţia C.F.R. Deva, ceea Starea timpului şi a te De buna funcţionare a gurar. Prin folosirea cu
ce va duce la creşterea
IX. Deva a înregistrat res o nerealizare la „staţiona cu peste 60 Ia sută a vo renului a permis ca în combinelor şi a mijloace randament ridicat a com
tanţe substanţiale la expe rea vagoanelor la încărca- lumului de mărfuri sosite după-amiaza zilei dc 22 iu lor de transport se ocupau binelor — aprecia ingine
diţie pe primul trimestru re-deseărcare“ de 11 la su în transcontainere, la redu lie a.c. să se mobilizeze şeful secţiei de mecaniza rul şef al C.A.P., Ion Ma-
al anului. în prezent, si tă. Numai C.T.E. Mintia a cerea timpului de staţio importante forţe la sece re. Ion Şendrescu, şi meca noloscu —, este posibil ca
tuaţia s-a schimbat, zi de rămas sul) plan la acest nare si încărcare. De ase rişul griului şi la celelalte nicul Avram Ivănescu. secerişul să fie încheiat
zi se recuperează din res indicator cu 22,7 la sută, menea, vom face eforturi lucrări agricole de sezon Transportul şi inmagazina- pînă la sfîrşitul acestei
tanţe. diminuînd în bună parte pentru asigurarea ritmică ce trebuie efectuate în u- rea recoltei au fost asigu săptămîni.
— La ceilalţi indicatori ? realizările altor unităţi. cu vagoane a beneficiari nităţile din Consiliul unic rate de către mecanizatorii Merită evidenţiată şi
— în centrul atenţiei am Astfel, peste 900 de vagoa lor noştri — capitol Ia ca agroindustrial Orăştie. Un Ioan Petreuş, Ion Filidon preocuparea c o n d u c e r i i
aşezat, cum este si firesc, ne cu destinaţia C.T.E. re am fost deficitari —, bun exemplu de urmat in si Dorel Ivănescu, precum C.A.P. Mărtineşti (preşe
sporirea continuă a efi Mintia au fost oprite în pentru scurtarea la minim acest sens am întilnit la şi de către şoferul C.A.P.. dinte Romul us Costeseu)
cienţei activităţii desl'ăsu- staţii intermediare, unde a timpului de staţionare C.A.P. Beriu, unitate unde I.aurean Costeseu. In flux pentru strîngerea grabnică
şi încărcare, eliminînd u- s-a lucrat din plin la strîn- cu secerişul s-au desfăşu şi fără pierderi a recoltei.
nele paralelisme printr-o gerea şi înmagazinarea re rat şi celelalte acţiuni, Datorită bunei organizări
coordonare mai atentă a coltei. Pe combinerii Io- respectiv eliberarea tere a muncii, imediat ce s-a
PCCIMTÎ Eforiis! colectiv trenurilor, în vederea spo sif Popa, Gheorghe Danciu, nului şi efectuarea arătu putut intra în lan, combi
ririi continue a eficienţei
Ion Murgoi şl Petru Pa- rilor. între mecanizatorii nerii Costică Mitru, Au-
transporturilor feroviare.
răşa Maria Bdkos, secre raschiv i-am găsit la sece care depun eforturi sus gustin Popa şi Mircea
Efortul statornic, sincer LiViU BRAiCA
tarul organizaţiei de partid ţinute în vederea urgentă Boier au reluat secerişul,
şi dezinteresat este întot riş în tarlaua „Cîmpul de
din secţie, om cu o mie şi
deauna unul din gesturile sus". Luerînd pînă seara rii acestor lucrări îi amin
una de probleme, a reţi N. TÎRCOB
umane încărcate de gene nut şi acest amănunt şi la recoltat, ei au adăugat tim pe Ton Trosan, Radu
rozitate, acel gest care RITMURI INTENSE încă 22. hectare la realiză Staneu, Marian Dănescu.
ne-a vorbit despre el ca
dă colectivului echilibru, o realizare a colectivu LA MONTAJ rile înregistrate anterior. Florea Iloza şi Fănieă Lin (Continuare in oacj o 2-a5
încredere, stimă şi res lui. A reţinut şi numele
pect de care are nevoie, Colectivele de muncă
cîtorva dintre absolvenţi:
oricare at ti el. tŞi-i mai Ana Al edrea, Cornelia din cadrul Grupului de
şantiere
energomontaj
dă for[ă pentru a depăşi Băroi. Virgil Carica, Mă „Transilvania" Mintia-
momentele grele, de po riei Frăteanu, Al aria Ma
Deva
ticneală rina şi Samvina Marina, nicie acţionează cu hăr
pentru
executa
Ne-a losl dat nu o dală care sînt surori gemene. rea lucrărilor la circui
să înlîlnim diverse ipos De ce e o realizare a tele interioare ale cen
taze ale acestui Inimos colectivului f Pentru că a tralei termoelectrice, în
gest. Allăm, de pildă, că avut grifă să se organi vederea terminării, con
la recentul slîrşit de an zeze ostiei pe schimburi form angajamentului —
şcolar. 15 tinere şi tineri încîl planul să sc realize cu două luni în devans
muncitori clin sec.tia velur ze, iar tinerii să poală — a lucrărilor de ter-
frecventa cursurile liceu
a întreprinderii .Vidra“ moficare a municipiu
Orăştie au absolvit liceul lui. lui Deva. O contribuţie
Acum, se aşteaptă re
şi că au trecut cu bine plica în muncă a tinerilor. deosebită la realizarea
şi prin atestarea, care a acestor importante lu
iost bacalaureatul. Tova- CORNEL ARMEANU crări şi-au adus-o mais
trul Mihai Mihu, Ioan
Ştainer, Ilie Dăncilă, A-
1000 mm. Batlz—Deva. 23 LO lexandru Otwo.şi (şefi
ZUL CEL MARE. Dan Sîr- de echipă Ia montaj),
bu şi Cătălin Ignat, elevi in strungarul Alexandru
clasa a ix-a la Liceul de Din lanurile C.A.P. . Beriu, griul ia drumul bazei de recepţie.
fizică-mate maţi că din Hune Cămărăşanu şi alţii.
doara, an pus mină de la
g O NOUA INOVAŢIE. mină — primul 2 lei, iar al a M»m a «w a axau* a ateram a «eot a. aou
I.M.M.it. Simcria a intrat în doilea 1 leu şi au tras un
posesia unui ‘nou certificat loz in plic. Norocul le-a su- Joi, pe diferitele baze ticii icminine româneşti, cursul dc joi scara, sări- 3
de inovator prin inovaţia ris. aducindu-le 5 000 lei. i !
„Sistem tle evacuare a re H MINERI şx PIONIERI. La sporlive ale Capitalei au reprezentantele tării noas turiie, a avui drept învin- 3
ziduurilor din decantoare“, mina Deva, pe unul din pe continuat întrecerile ce tre cîştigînd în concursul găloare pe Nadia Comă- J
realizată de ins- Ovidiu Mu reţii clădirii administrative a i ! lei dc-a 11-a cclitii a Uni special pe aparate 5 me ncci, bine s-a comportat |
reşul şi tehnicianul Emil Mo- apărut un tablou infăţişînd Ia acest aparat şi Dumi- >
guţ. Sistemul elimină efortul mai mulţi mineri întîmpinaţi versiadei. lală rezultatele dalii de aur, 2 de arginl
fizic al oamenilor muncii, a- la ieşirea din schimb, de un i ! tehnice : şi una de bronz. Din nou, Irita Turner, medaliată cu |
sigură o evacuare mecani grup de pionieri. Frumoasa Nadia Comăneci, cea mai bronz, cu un loial de J
zată a nămolului din cele pictură aparţine minerului H GIMNASTICĂ. Con
peste SOO mc de decantoare. viorel Vasile, de la E. M. i ! cursul de- gimnastică al mare sportivă a României, 10,500 puncte Ia paralele 1
g ÎN TIMP RECORD. Con Deva, pe care a realizat-o universiadei de vară de a strălucit în aceaslă com Nadia a losl excelent se- *
structorii de la Şantierul cu pasiune şi pricepere în la Bucureşti, desfăşural condală dc P.milia Eberie, s
ur. S al T.C. Deva, împreu timpul său liber. i ! petiţie, obtinrnd în între
nă cu colectivul de la S.U.T. timp de patru zile în Pa cerea studenţească mon care, cu un exerciţiu bi
Deva, au terminat în timp latul sporturilor şi cultu dială 5 medalii de aur, 5 ne executai, cu un ritm »
record — 13 ore — monta i !
rea compensatorilor de dila rii din Capitală, s-a în titluri de campioană, din deosebit pe lol parcursul I
-.............. T ..................................... T - H,
tare pe conducta dc alimen i ! cheiat joi seara cu un a- tre care trei în ultima zi.
tare cu apă, cu diametrul de dcvăral triumt al gimnas Primul aparat din con (Continuare în oag. o 4-a) 5