Page 81 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 81
Pag. 2 DRUMUE SOCIALISÎ
Prin exprimarea opiniei în adunarea generală, în vîrî de mante,
fieeare eomunisî—un participant la actul conducerii viaţa-i ea la oraş 10,00Uuivi
Nataţ
10,00Telex
(Urmore din pog. 1} xactă a existenţei, a traiu 10,05 La \
In legătură cu exprima mai întîi să ne edificăm o intervenţie în adunările damentul necesar ritmului
rea opiniei în adunarea dacă adunările generale de partid), ce spun despre in care se lucrează acum, lui civilizat, îmbelşugat. 10,20 Tralgi
16,30 Univi
generală, am purtat un de partid oferă condiţii această situaţie. nu asigură efectuarea u- ier de munte, am ciştigat Aşa gîndeşte şi acţionează a, Voi
dialog cu mai mulţi tuturor comuniştilor să-şi — Nu am luat cuvîntul nor lucrări de calitate. 0 oarecare experienţă, am şi excavatoristul Viorel llieş tj. nai
comunişti din organizaţia exprime opiniile, să facă — ne spune Teodor Fărău, Mai spuneaţi că s-ar putea învăţat să-mi fac meseria — un tînăr simpatic, de loc a atl-
de bază de la Secţia mo propuneri, dacă există o lucrător la atelierul „mon îmbunătăţi i’andamentul aşa cum trebuie, să împart din Sălaj, deservent şi el 20,00 Teie.ii
bilă Brad a I.P.L. Deva evidenţă strictă a acesto taj manual", meseriaş cu lor fără investiţii prea multe bucurii şi împliniri cu al unui „E.K.G." de 4,6 mc, 20,20 Actua
■— organizaţie puternică, ra şi se rezolvă în termen, vechime în unitate si eu mari, prin schimbarea ca familia mea, cu colegii de cu care lucrează de patru 20,40 Film
atît din punct de vedere adueîndu-se, totodată, la experienţă mare — deoa petelor mobile şi a altor muncă. ani în cariera Netiş, ducînd gia ii
rit p<
numeric (cuprinde peste cunoştinţă membrilor de rece nu am avut nimic părţi mobile ale acestora. — Şi, ce-aţi mai ciştigat, lunar acasă, împreună cu a stu
140 de membri), cît şi din partid felul în care s-au deosebit de spus. Aţi mai arătat cuiva pro tovarăşe Hortolomei, prin soţia, peste 7 000 lei' şi cane
cel al muncii desfăşurate realizat. — Chiar nimic, în aproa punerile dumneavoastră ? munca frumoasă, „aerisită", fiind mulţumit de munca 21,45 Uni vi
Nata(
de comunişti în producţie, — Tema fiecărei adunări pe doi ani ? Aici, în atelier — Maistrului, altor co pe care o faceţi ? sa, de ciştigul său, de cele 22,15 Muzk
în toate domeniile activi generale — ne spune to nu vă confruntaţi cu pro legi... două fetiţe „drăguţe şi cu 22,411Teicii
tăţii politico-sociaie şi e- varăşul Petru Roşea, se bleme mai dificile, care — Şi? — Am ciştigat şi mulţi minţi" — cum spune el. Pe
ducative. cretarul organizaţiei de ar trebui dezbătute în ca — Şi nimic. bani. Dacă eu dizloc şi în aceleaşi coordonate ale 23,00 Univc
Kczur
carc în maşini, în medie,
Mai înainte de a reda partid —, este cunoscută drul organizaţiei de partid, — De ce n-aţi făcut muncii bine făcute şi bine zilei.
propunerea într-o adunare 1 500 mc într-un schimb, retribuite, ale împlinirilor
răspunsurile primite se cu ciştigul lunar nu iese sub
vine o scurtă explicaţie. generală de partid ? Doar. 5 000 lei. De multe ori şi îndestulării se situează
sînteţi membru de partid şi buldozeristul Avram Ni KA
Pe comuniştii cu care am ORGANIZAŢIA PE 8AZÂ A PARTIDULUI este şi mai mare. Adăugind
stat de vorbă i-am ales şi această calitate vă obli şi retribuţia soţiei — de cir coiae şi şoferul Dumitru
după ce am consultat cu râspundtari funcţionalitate# sprijin «eficienţă gă să folosiţi cadrul adu ca 2 500 iei pe lună (ea Calancea — un moldovean BUCUR )■
atenţie procesele verbale nării generale pentru a fa lucrează ca ajutor mecanic stabilit de patru ani ia Rîu dioprogran
de la adunările generale din timp de toţi comuniş ce propuneri de îmbună de excavator) —, se înţe Mare, împreună cu soţie Radiojurn?
8,1
presei;
desfăşurate pe parcursul tii. Ţinem o evidenţă a tu supuse atenţiei comunişti tăţire a unor stări de lu lege că viaţa noastră este (mecanic de compresoare) diilor ;
lor ?
unei perioade mai îndelun turor propunerilor făcute — Ba ne confruntăm eu cruri. îndestulată, că cei doi co şi cu cei doi copii ai lor. ştiri; 9,(15
eultătoriloj
gate de timp, documente în adunări, ne preocupăm — Aveţi dreptate, aş fi pii ai noştri nu duc lipsă Şi lista este mult mai lun de ştiri ; J
destule; unde nu sînt greu
din paginile cărora ni s-a de rezolvarea lor în timp, tăţi ? Unele se rezolvă, al putut s-o fac... de nimic. Şi-apoi, în colo gă. De pe ea, inginerul ric ; 10,30
relevat o situaţie cel pu şi raportăm membrilor de tele nu. De exemplu, de Iată cum, datorită unei niile noastre de la Brazi, Antonie Roşoiu, şeful sec 10,50 Gr uf
ţin contradictorie. Despre partid, în mod regulat, a- multă vreme avem neca anumite comodităţi în gîn- Brădăţel, Baraj trăim civi ţiei auto pe amenajare, ţi mental Li
de ştiri ;
ce este vorba ? Unor comu supra modului în care s-au zuri cu echipamentul de dire si acţiune, unei men lizat, ca şi la oraş. în plus, ne să mai remarce eîteva cenlui ped
nişti care apar cu regu protecţie. Am spus mais talităţi („mai bine să stau noi avem aici multă linişte nume de meseriaşi destoi şani ; 11,2«
Hadio-TV.
laritate prezenţi la dezba realizat (n.n. — că afirma trului, funcţionarilor de la eu la locul meu, las pe şi aer curat. nici, pentru care datoria ştiri ; 12,05
terile adunărilor, cu inter ţiile interlocutorului nos alţii să vorbească, să spu este întotdeauna în prim- lă a artişti
tru sînt adevărate, am birouri, dar nu se găseşte nă ce-i bine şi ce-i rău“), Urmărim activitatea din
venţii, le urmează o serie cale de rezolvare. plan, cărora munca le-a Pentru pa
de tovarăşi cu un număr constatat cercetînd docu care n-ar trebui să existe carieră. Excavatoare, bul asigurat o viaţă demnă. 1 la 3 ; 15
mentele amintite şi stînd — Aţi ridicat problema în conştiinţa nici unui co dozere, maşini de trans 10,00 Ra.
mai scăzut de luări în adunarea generală ? Să-i notăm, deci : şofe Coordonaţi
de cuvînt (2—3 în în de vorbă cu numeroşi co — Nu. Nu m-am gîndit. munist, unei anumite pseu- portat de mare capacitate, rii Constantin Grădinara, Ş l a g ă r r i
treaga perioadă analiza munişti). Dar o s-o supun atenţiei domodestii, întîlnim mem conduse măiestrit de mese Gheorghe Minghiriş, Teo preţ ii săi;
eticului ;
tă), dar — şi aici am — Atunci de co există adunării viitoare. bri de partid care, con riaşi de înaltă calificare, dor Malancea, Mihai Deac, ştiri ; 17,OS
dorit de fapt să ajun încă destul de mulţi mem Elena Volocaru, munci ştient ori nu, prin lipsă dizlacă un munte natural Hadnagi Wiihelm, macara veneşti cu
gem — există destui mem bri de partid care se re toare la acelaşi atelier, du de opinii, prejudiciază or pentru a înălţa altul arti giul Iordan Luca. Costul Moi
bri de partid care în toa marcă în adunări doar pă ce ne arată eîteva din ganizaţia de contribuţia ficial, cu o lăţime de 12 m La Rîu Mare-Retezal, în >81; 17,50 1
rclor ;
tă această vreme n-au luat prin prezenţă fizică ? Cum greutăţile cu care se con lor. Fiecare comunist tre şi o înălţime ia corona vîrf de munte, viaţa-i ca la Universiad.
niciodată cuvîntul în adu a acţionat biroul organiza fruntă membrii colectivu buie să aibă convinge ment - mal drept — de oraş. Şi aici, ca pretutin /ică. popule
nările generale dc partid. ţiei de bază pentru activi rea fermă că puterea or 1 078 m. Discutăm cu alţi siada ’81;
zarea lor ? lui în producţie (unele ţi- ganizaţiei de partid, capa lucrători destoinici de aici, deni azi, în România so ştiri ; 21,05
Or, considerînd că posibi nînd de organizare, de lip citatea ei de a interveni şi despre munca şi despre cialistă, „cine-i harnic şi dresă; 21.3
21,35 Alinii
litatea fiecărui comunist — Am discutat cu ei de sa de disciplină a unor soluţiona toate problemele viaţa lor. Ne face plăcere munceşte are tot ce vrea", .zi Sntr-o
de a lua cuvîntul, de a-şi mai multe ori, mai ales că lucrători, de aproviziona să constatăm că fiecare iar cei despre care am >81; 23,00
confruntă
se
exprima opiniile în cadrul printre cei amintiţi se nu rea cu materiale etc.), con cu care depinde de co înţelege realist şi angajant scris aici sînt doar cîţiva din operei
in
lectivul,
adunărilor generale nu mără, din păcate, comu chide : „Printre cei care sarcinile ce-i revin, că pu din marele detaşament de seîă.** de 1
este doar un drept înscris nişti cu experienţă, har ne mai fac greutăţi sînt şi tensitatea participării fie ne cu justeţe în ecuaţie constructori care durează N T on stop
în statut, ci este, în mare nici, bine pregătiţi profe tineri. Dar tot ei sînt şi cărui comunist la ansam relaţia muncă-bunăstare, că cetate de forţă şi lumină TIMIŞOA
măsură, şi o datorie — ţi- sional, respectaţi in colec cei care vorbesc mai mult blul activităţii de condu este interesat să munceas în munţii Retezat, care maţiilc zil<
lalea în in
nind direct de cerinţele tiv, care ar avea ce spu in şedinţe...“. cere prin organizaţia de că mai bine, ştiind că nu muncesc bine şi trăiesc baterea adi
vieţii interne de organiza ne. Invocă însă diverse —- Dar dumneavoastră de partid. mai munca dă măsuia e- bine. aie oamen
ţie, de democraţia de motive (timiditate, lipsa ce nu luaţi atitudine, cînd producţia 1
sita ; 18,20
partid, de răspunderea pe unui vocabular adecvat credeţi .ă este cazul ? MIRCEÂ LEPĂDATU tecului poj
care o are fiecare la lo etc.). — Nu vreau să se su rum cetfiţe
cul său de muncă în rea Să vedem, deci, direct pere cineva pe mine... {? !) Întâlnire ci
lizarea sarcinilor do pro de la unii dintre cei în — Tovarăşe Marinei A- perete, unde numele lot se
ducţie, în traducerea în cauză (comunişti care pe daş, ziceaţi că unele din Luncoiu Jos află la loc de cinste. Re-
viaţă a politicii economice parcursul a aproape doi tre maşinile din unitate mus Ivan, Aron Nistor, Tă-
a partidului — am căutat ani n-au avut nici măcar sint vechi, nu mai au ran- nase Poenar - din Podele,
o In satul centru de co xistă sector cooperatist in Nicoiae Botinişteanu, Nico DEVA : (
mună. O şosea asfaltată ne agricultură, locuitorii comu iae Bota, Nicoiae Dud al tria) ; Lov<
conduce în centrul localită nei au toţi plan de cultură, lui loan - din Luncoiu de (Acta) ;
Aii Babă ş
ţii, la consiliul popular. Pe pe care se străduiesc să-l Sus, Liviu Sas - din Du — seriile
tru Hărăguş, primarul co realizeze, contribuind cu deşti. Petru Benea - din La răscruc-
munei, tocmai se pregătea cantităţi sporite la fondul Luncoiu de Jos sînt doar tuni (EVdcr
să plece în satul Dudeşti de stat prin contractări şi cîţiva din fruntaşii comu aurul r Aî
rniniv- ■
pentru a rezolva problema achiziţii. La nivel de comu nei. PETRGŞAN
drumului de legătură din nă se vor livra in acest an ® ...Şi ia polul opus. Prin clin drag ost
tre acest sat şi cătunul Ivă- 98 tone de cartofi, 500 to fapte condamnate de socie (Unirea) ;
fiul
meu
neşti, blocat din cauza u- ne fin. 146 tone carne, tate sînt cunoscuţi Petru Micuţa Mo
nei alunecări, de teren. De 80 000 ouă şi altele. Există Todea, Gheorghe Boldura — (Republica)
plecare era gata şi reţineri în ceea ce priveş din Dudeşti, ilie Poenar - Munţii in
ral) ; Stop
vicepreşedintele consiliului te realizarea livrării lapte Podele, loan Vălean — (Muncitores
J;
popular, Liviu Petruţ, la lui — 700 hi — reţineri care Luncoiu de Jos, Mircea Pe Cactus LON1
rul);
Luncoiu de Sus, pentru a însă nu se justifică din mo truţ, loan Groza din cea mariloi
urmări împrejmuirea şcolii ment ce efectivul de bovine Luncoiu de Sus care, în lo nerul) ; I
şi construcţia căminului cui- este depăşit, realizindu-se cul unei vieţi clădite ia ta.j (Mnn
cinste şi demnitate, preferă NO AS A: Bl
ruşinea şi dezaprobarea ciloresc) ;
delict
blu
concetăţenilor. BRAD : Ma
® Activitatea continuă. mult (Ste
I.P.L. Deva. Secţia mobilă Haţeg. Echipa ele tapiţeri, condusă (le comunistul Con R A ŞTIE : I\
stantin Petrescu, se numără printre formaţiile fruntaşe, cu lucrări de bună calitate. Deşi sintem în plină vacan (Patria) ; i
ţă- de vară, la Şcoala ge tan Ne mo (I
nerală din Luncoiu de Jos GiU-BAl :
(Casa de cu
tural. Cîţiva cetăţeni erau 1 709 capete faţă de 1 450 am întîlnit o vie activitate. Pruncul, pe
Botâiio p e n i r u g n u cu treburi la secretarul planificat. Directorul şcolii, ion Resi- nii (Por 1
consiliului popular, Liviu Be- s La un vestit crescător ga, ne-a spus că pe toată Ultimul se*.
(Urmare din pag. 1) Cristinescu împreună cu efectuarea arăturilor. în tea. in rest, toată suflarea de animale, in satul Stejă perioada de vacanţă elevii Pentru un t
(Casa
te
şeful secţiei de mecaniza tarlaua „Luncă“, împreună satului’ în cîmp la strînsul rel, am cunoscut familia lui şi cadrele didactice vor par Zboară pas
re au remediat unele de cu cei opt mecanizatori finului şi ia alte activităţi. Moise Mihoc, secretarul or ticipa, prin rotaţie la acţiuni Iunie) ; SI.
acţiune care a continuat fecţiuni, după care combi care lucrau la arat, l-am © Prestările de servicii. ganizaţiei de partid din de muncă patriotică, la în cui, petro
(Mureşul);
şi iei'i cu randament sporit. nele puteau intra în lan. intilnit şi pe inginerul şef Aflăm că o parte dintre lo saţ, unul din cei mai buni treţinerea culturilor, ia strîn merge înai
Ca urmare, este posibil ca Cine era să se ocupe însă Crişan Dragoş. Interlocu cuitorii satelor comunei sint crescători de animale din gerea de plante medicina GHELARJ :
la unitatea amintită să fie de introducerea lor în lu torul a ţinut să remarce cuprinşi în cadrul sectorului raza comunei. A moştenit a- le. Acum executau lucrări sJCirşitul i
înmagazinată întreaga re cru, dacă inginerul Doru aportul tractoriştilor Vio- prestări de servicii al coo ceastă dragoste peniru vite de întreţinere a culturilor resc).
coltă în maximum două- Covrigeanu, ca si in alte rel Solomon, Ion Moraru, perativei de consum. La de la părinţii săi, care şi pe lotul şcolar.
trei zile bune de lucru în zile, lipsea nemotivat din Nicoiae Nasta, Puiu Bog Luncoiu de Sus fiinţează un azi, la peste 70 de ani, 9 în focul pregătirilor. Di : Y r s
cîmp. O atenţie deosebită unitate ? Astfel se explică, dan şi Antonie Almăşan atelier de reparaţii auto, la încă mai trebăluiesc prin rectorul căminului cultura! S&wgSffiS
folosirii din plin a fiecărei — să amintim doar eîteva Stejărel o fierărie, la gospodărie, in grajdul cu din satul centru de comu
ore acordă şi mecanizatorii pe seama unei slabe orga nume — la buna desfăşu Luncoiu de Jos secţia de zi rat, cu apă adusă prin con nă, Nicoiae Rişcuţa, ne Timpul ji
din formaţia care lucrează nizări a muncii, tărăgăna rare a lucrărilor agricole dari şi zugravi şi un labo ductă de la un izvor, am spunea că, în prezent, toa 24 iulie 198
rea încheierii secerişului fi frumoasă
la secerişul griului la C.A.P de sezon. înlăturarea res rator de dulciuri. In cadrul găsit cinci tăuraşi de o fru te forţele artistice ale co cerul mai n
O răsti oara de Sus. la C.A.P. Căstău. Amintim tanţelor la eliberarea tere acestora, pe primul semes museţe rară ; la păşune munei - dansurile populare, tul va sufl.
că de aici combinele sînt intensificări
O situaţie inadmisibilă nului şi efectuarea arătu tru s-a realizat un venit de gospodarul mal are şase soliştii vocali şi instrumen -est şi sud.
ani întîlnit, însă, la C.A.P. aşteptate să vină în ajuto rilor în C.A.P. din raza 122 000 lei, faţă de 117 000 tăuraşi. Cei cinci tăuraşi tişti, taraful - fac repetiţii minime vor
Căstău. Deşi aici a mai rul altor unităţi cu res Consiliului unic agroindus planificat. Numai laborato contractaţi vor fi livraţi în zilnic, pentru a se prezen tre 12 şi 17
maxime
înti
rămas de secerat grîul de tanţe la seceriş, lucru ne trial Orăştie impune o mai rul de dulciuri realizează toamnă, adueîndu-î un cîş- ta onorabil la Festivalul dc. Diminen
pe mai puţin de 40 ha. în înţeles de cei care răspund largă mobilizare a locui lunar 12-14 000 lei, în timp ti.g de cel puţin 40 000 iei. artistic „Zarand - 81", pre pe văi.
după-amiaza zilei de 22 de folosirea la întreaga ca torilor satelor la strîngerea, ce hanul „Cerbul" de ia Gospodari harnici, in cum şi la serbările ce vor La munte,
cur:
iulie a.c. (pînă ia ora 17 pacitate a mijloacelor de transportul şi depozitarea Luncoiu de Sus se bucură comună sînt mulţi gospo avea loc cu ocazia zilei de să, în variabi
Cer
— n.n.) în loc să se gă recoltat. paielor, existînd importan pe zi ce trece de o tot mai dari harnici şi bine apre 23 August şi a Zilei mine şi mat raull
sească în lanuri, două com După încheierea seceri te decalaje, de ordinul su bună apreciere. ciaţi in tot ce întreprind. Ii rului. Vînt ir. xien
bine stăteau la secţia de şului. la C.A.P. Turdaş s-a telor de hectare, faţă de « Relieful e de vină. Deşi cunoaştem prin intermediul nă la 4(i—6C
şi sud. (Met
mecanizare (!). Combine- acţionat în ritm susţinut ia suprafeţele de pe care s-a pe teritoriul comunei nu e- primarului şi al gazetei de GHEORGHE GOSTIAN viciu; Vrasf
rii Ion Turdăsan si Mihai eliberarea terenului şi la realizat recoltatul.