Page 88 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 88
în întreaga perioadă de vară
Continuitate, calitate eficienţă
in activitatea politico ideologici
puternică a agriculturii, aces
te sectoare constituind fac
MARIA MITROFAN
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara torul hotăritor pentru dez
al P.C.R. voltarea economico-socială a
ţării noastre, pentru ridica
Perioada care a trecut de celelalte documente adopta rea nivelului de trai al po
la încheierea anului de stu te de Congresul consiliilor porului. Sint vizate deci, pro
diu în învăţămintul politico- oamenilor muncii. Practic, a- duse de primă însemnătate,
ideologic a prilejuit organe ceste preocupări trebuie să specifice producţiei materia
lor de partid analizarea mo acopere întreaga durată a le hunedorene : cărbunele,
dului în care acesta s-a des trimestrului III al anului, ast minereurile feroase şi nefe
făşurat, nivelul şi conţinutul fel incit comuniştii, toţi oa roase, energia electrică, me
Anul XXXIII, nr. 7376 DUMINICA, 26 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani său, în ce măsură s-a inte menii muncii din judeţ să talul, lemnul, materialele de
participe activ ia o multitu
grat preocupărilor colective construcţii şi multe altele, in
lor de muncă pentru înde dine de activităţi politico- consecinţă, această orienta
plinirea obiectivelor şi sar educative. re majoră face apel direct
Plănui la locuinţe va fi realizai integral rora ii se alătură expunerile mineri, geologi, siderurgişti,
la activitatea colectivelor de
cinilor economico-sociale ce
Documentele amintite, că
le revin. în acelaşi timp, ele
au stabilit asemenea progra
me, care să asigure desfă elaborate de secţia de pro forestieri, energeticieni, a or
pagandă a Comitetului jude
ganizaţiilor de partid din a-
Ca şi in anii trecuţi, apartamente din acest bloc şi la sala de gimnastică“. şurarea unei activităţi poli -
planul Şantierului nr. 5 O- să le predăm în luna au însoţiţi de Eugen Mun- tico-ideologice şi cultural- ţean de partid, oferă orga ceste ramuri. De aici decurg
răstie, din cadrul T.C. De gust. De asemenea, lucrăm cuş, şeful lotului 51, am educative susţinute şi diver nelor de partid, lectorilor şi răspunderi mari pentru în
va este mobilizator, el cu- intens la ferma de scroafe făcut o trecere în revistă a sificate, capabile să răspun propagandiştilor un bogat treaga muncă p.olitico-ideo-
prinzind un număr de 373 de la Romos, pe care tre blocurilor aflate în con dă interesului tuturor cate material documentar pe baza logică, de formare şi edu
apartamente (activitatea buie s-o terminăm în lu strucţie. Se lucra bine, cu goriilor de oameni ai mun căruia poate şi trebuie des care a oamenilor, de afir
de bază), din caro 30 în na septembrie a.c., la liceul toate forţele. „La 115 FGH cii din judeţ. făşurată o amplă activitate mare activă şi eficientă oi
Petroşani, precum şi o se de chimie, al cărui cămin avem stadii de execuţie Fără îndoială că un loc educativă in rîndul colective conştiinţei înaintate.
rie de obiective agrozooteh avansate şi vrem să-l ter central în activitatea politico- lor de oameni ai muncii. Dincolo de specificul ra
nice şi social-culturale în La Şantierul nr. 5 minăm în luna septembrie ideologică şi cultural-educa- Cerinţa senţială în această
zona Orăştiei, în Petroşani — ne spune interlocutorul. tivă ce se desfăşoară în pe muncă este de a subordona murilor, organele şi organi
partid, sindicat,
zaţiile
de
şi Petri la. al T.C. Deva Cu spor lucrăm şi la 117 A. rioada actuală trebuie sâ-l toate formele şi mijloacele
1
— Cu ce realizări se pre cu 34 de apartamente, pe de care dispun dezvoltării şi U.T.C., de femei şi O.D.U.S,
zintă colectivul de con ne vom strădui să-l finali care ne-am angajat să-l ocupe studierea şi dezbate afirmării în muncă, în viaţa sînt chemate să acţioneze u-
structori din Orăştie de la zăm pînă la 31 august, predăm mai repede decit rea în adunări generale de socială, a conştiinţei socia nitar şi energic pentru trans
începutul anului ? — am urmînd să accelerăm lu prevede termenul său ini partid, U.T.C. şi ale grupe liste, îndeplinirii în condiţii punerea în viaţă a princi
adresat întrebarea ingine crările la atelierul-labora- ţial — luna octombrie, lor sindicale a tezelor şi o- cit mai bune a obiectivelor piilor şi cerinţelor noului me
rului şef al şantierului, tor de aici, la alte obiec precum şi la 118 B, cu 70 rientărilor cuprinse în expu şi sarcinilor ce revin colec canism economico-financiar,
Ioan Galici, tive cu termen de preda de garsoniere, la care vom nerile secretarului general tivelor hunedorene in anul de care sînt strîns legate o
al partidului, t o v a r ă ş u l
— Activitatea noastră re în cursul anului viitor. preda o scară în această 1981 şi în perspectiva între seamă de sarcini concrete.
din prima jumătate a anu Am urmărit activitatea lună, iar pe a doua în lu Nicolae Ceauşescu, la adu gului cincinal — cincinalul Avem în vedere aici creşte
lui a fost supusă dezbate la cîteva obiective. La li na august. Mai lucrăm la narea jubiliară consacrată calităţii şi eficienţei.
119 A, tot cu 70 de garso aniversării a 60 de ani de Din documente se degajă rea producţiei fizice şi a
niere, cu termen de pre la făurirea P.C.R. şi la cel cu mare forţă şi claritate o- productivităţii muncii, redu
dare in acest an şi la „o- de-al ll-lea Congres al con biective şi sarcini pentru toa cerea mai accentuată a con
mologul" său, 119 B, din siliilor oamenilor muncii, in te domeniile vieţii materiale sumurilor de materii prime,
planul anului viitor“. acelaşi timp, trebuie studia şi spirituale din judeţul nos materiale, energie şi com
rii in recenta adunare ge ceul de chimie, maistrul Eugen Muncuş împreună te Legea planului unic de tru. După cum se ştie, în bustibil, îmbunătăţirea cali
nerală a oamenilor mun Oliviu Popa coordona di cu maistrul Marin Brădiş- dezvoltare economico-socială cincinalul actual se pune un tăţii, dezvoltarea activităţii
cii, fiind analizată în spi rect şi competent lucrul la teanu, preşedintele comite a ţării pe perioada 1981- accent deosebit pe dezvol de recuperare, recondiţiona-
rit exigent şi responsabil, cămin şi atelier. „Dispu tului sindicatului pe secţie 1985, adoptată de Marea A- tarea mai accentuată a ba re şi refolosîre a materiale
în general, bilanţul este nem de materiale, avem e- şi cu Grigore Purcaru, şe dunare Naţională, noile cri zei de materii prime, a lor, pieselor şi subansamble-
pozitiv. Am depăşit cu cir chipe bune de meseriaşi ful biroului tehnic, sint u- terii de organizare şi desfă resurselor energetice, pre
ca un milion lei producţia şi cred că nu vom întîm- nanimi în aprecierea că. şurare a întrecerii socialiste, cum şi pe dezvoltarea mai (Continuare in pag. a 3-al
globală, iar productivitatea pina probleme cu termina deşi sarcinile sint mobili
muncii cu unu la sută, am rea la timp a acestor o- zatoare, ele vor fi realiza
predat, conform planului, biective — aprecia mais te integral, iar unele în
155 de apartamente, trei trul Popa. Ne bazăm aici devans, incit Şantierul nr.
grajduri la ferma de vaci pe meseriaşi harnici şi se 5 Orăştie să ocupe si în
din Orăştie şi alte trei la rioşi, cum sînt cei din for acest an un loc fruntaş in
complexul de porci din Ro maţiile conduse de Gheor- întrecerea socialistă între
mos, avem în diferite ghe Heinrich şi Aurel colectivele T. C. Deva.
stadii de execuţie — une Goarnă — zidari, Ana Deplasarea la punctele
le foarte avansate — o se Moldovan — zugravi, Va- de lucru, discuţia cu
rie de alte obiective. Mă sile Sicoe —■ dulgheri, Va- mai mulţi muncitori şi
refer la cele 104 aparta sile Dosteţeanu — tîmplari. coordonatori ai produc
mente, dintre care vom Acum, la cămin lucrăm la ţiei, ritmurile alerte do
preda pînă la sfîrşitul lu finisajele exterioare şi in execuţie, angajarea lucră
nii curente 35 în Orăştie, terioare, iar la atelier torilor no-a permis să con
în blocul 118 B şi 20 în montăm structura de re cluzionăm că la Şantierul
blocul 46 B, din Petroşani, zistenţă. Sperăm ca în cu- nr. 5 Orăştie al T.C. De
urmînd ca pe celelalte 10 rînd să atacăm lucrările va se acţionează stăruitor
şi responsabil, munca este
bine ox'ganizată şi condu
să, realizarea planului a-
vind un fundament solid,
în acelaşi timp însă con-'
siderăm că este necesar
să se acorde o atenţie spo
rită calităţii lucrărilor,
gospodăririi şi folosirii mai tură din localitate, şi con FRUNTE. La solicitarea Co
şef
judicioase a materialelor tabilul adjunct Elena Ştcf, se misiei comunale de Cruce
cu
probleme
cretar
încredinţate spre a fi pu roşie din Blujeni s-au pre
de propagandă in comitetul zentat pentru a dona sînge
se în opei-ă, utilizării in
de partid al unităţii, g SE un număr marc de cetăţeni.
tegrale a forţei de muncă PRIMENEŞTE SATUL. In Printre primii care au răs
03 DEZBATERE. „O plagă
acestui
apel
i 0 i şi a timpului efectiv de | a lumii capitaliste contem- satul de centru al comunei puns numără cetăţenii umanitar
Nicolae
se
lucru din partea fiecăruia, s porane — neofascismul“ a Unirea au fost reparate şi Raţ, Nicolae P. Raţ, Ioan
1 o colaborare strînsă şi per I fost tema dezbaterii organi- construite noi trotuare pe o Stingă, Ioan Golcea, Aurel
manentă cu beneficiarii, J zate la Cooperativa de con- lungime de 0,8 km. Lucra Dolga ş.a.
m m sum din Orăştie, la reuşita rea, efectuată prin contribu
mult Î
M ^ x- v > care, la rîndul lox-, au obli căreia au colaborat prof. ţia in muncă a cetăţenilor
gaţia să-i ajute mai comunei, continuă în aceste
pe constructori. ■* Marin Becherescu, rectorul zile pentru a se amenaja
universităţii cultural-şlimţifi-
I ce de pe lingă casa de cul trotuare pe o lungime de
DUMITRU GHEONEA 1,5 km. q DONATORI DE
— a — » — ©
în ultimele zile în uni După ce au încheiat sece
tăţile agricole din Consi BâtaSSa pentru grîu rişul la C.A.P. Bretea Ro
liul unic agx-oindustrial Că- mână, combinerii Ghera-
lan s-a lucrat intens la se sim Sicoe, Ghcox’ghe Cîi-jo
cerişul griului. Ca urmare, Ore fierbinţi la seceriş şi Ion Ghex-ghinoiu s-au
unele ferme de stat şi coo-
deplasat la C.A.P. Ginţaga.
perative agricole au reuşit stringex’ca şi depozitai’ea lor. De asemenea, zilnic
să înmagazineze înti’eaga cu mijloace proprii a peste la tondul de stat au fost Directorul S.M.A. Culan,
recoltă. Un bun exemplu 100 tone paie. Cooperatorii livrate cîte 25—30 tone ing. Ioan Cotuţiu, ne spu
de urmat în acest sens îl Kop Frederich, Ion Fren- grîu. Inginerul şef al nea că. datorită ajutox'ului
oferă C.A.P. Ruşi, unitate ţoni, Kop Iacob, Ion Dum- primit din partea combi-
unde ieri s-a dat bătălia buleu, Lucx-eţia Manciu, C.A.P.. Petru Achim, a ţi nerilor de la S.M.A. Deva
pentru strîngerea produc Margareta Cibi, Ion Fren- nut să remarce apoxriul şi Ilia, viteza zilnică la se
ţiei de pe ultimele hecta ţon i, şofei-ul Ştefan Dumi- mecanizatorilor Valerică ceriş s-a amplificat cu pe
re. Px-eşedintele C.A.P., traş şi alţii s-au eviden Şehiopu, Anch-onic Moga, ste 100 hectare. Astfel este
Rodica Manciu, ne spunea Ion Boghe, Vasile Bărbu posibil ca şi In unităţile
ţiat la aceste importante
că succesul se datorează lucrări din fluxul seceri ţă, Ion Poiană, Ion Negoi- agricole din acest consiliu
bunei organizări a muncii şului. ţă — ca să amintim doar unic agroindustrial seceri
pentru folosirea cu randa Azi, duminică, în lanţuri cîteva nume — la finali şul să fie încheiat în tim
ment ridicat a combinelor. le C.A.P. Strei se lucrează zarea în bune condiţii a pul cel mai scurt. Bătălia
Combinerii Tiberiu Băgăia- lucrărilor de sezon. pentru încheierea grabnică
la stxringerea griului de pe
nu, Ion Beştelie şi Rozoti Ieri, s-a acţionat cu for a secerişului se desfăşoară
Ladislau au muncit fără ultimele suprafeţe din ce te sporite la seceriş şi în şi azi cu intensitate, în
preget în vederea înlătură le peste 200 hectare culti lanurile C.A.P. Batiz, me- mod deosebit la C.A.P. Bo-
rii pierderilor din recoltă. vate. Concomitent cu sece- îritînd laude pentx-u contri şorod, Valea Singioi-giului
Construcţii moderne in oraşul siderurgicilor — Hune Un fapt care merită rele xrişul s-a lucrat cu bune re buţia la seceriş combinerii şi în alte unităţi.
doara. Foto: VIRGIL ONOIU vat este mobilizarea susţi zultate la strîngerea paie Lamnec Horst. Gheorghe
nută a cooperatorilor la lor si «footuavoa srntiiri- Tilîban si Ştefan Sainer. N. TÎRCOB
