Page 89 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI

r Consemnări Călători şi turişti

I Ţ E I
Esie interesant de ur­ sinonimul său vechi, că­ esenţialul şl să colecţio­
mărit cum evoluţia unor lător, păslrlnd doar sen­ neze nu suveniruri, ci
sinonime — Îndepărtarea surile nobile ale respecti­ nostalgii. Turistul zice DUMINK
lor treptată sau, dimpotri­ vei siere semantice. mîndru „am făcut“ Praga,
vă, deplina lor suprapu­ Un călător purcede le Dresda sau Viena -, călă­ 9,00 X’2* b
nere — reilectă evoluţia drum minat de o stranie torul nu „le face“, ci le 9,33 Filta I
pii:
unor realităţi sociale. Iată şi irezistibilă chemare a vede, le simte, le^trăieşie. tră“ -
cazul cuvintelor călător ţi depărtărilor ţi laptul se Turistul gîndeşte cu capul 10,00 Viaţa
turist, aparent sinonime, petrece din cele mai vechi
ghidului ţi interesul său 11,00 Unive
in lapt insă aliate intr-un timpuri. Dovadă ţi clnte- nu trece de cursul valutei Transi
proces de distanţare a cul bătrin: „Cîndu-mi vi­ ţi de reţeaua comercială c< Pot
sensurilor. Nu e o dife­ ne dor de cale/Merg pe Călătorul glndeţle cu pro­ « kUf
fr Nat
renţiere radicală, ci una jos ca şi călare“. Călăto­ 12,30 De st
de nuanţă: cuvintul tu­ rul caută întotdeauna lumi priul cap şi-l interesează 13,00 Telex
rist, neologism de origine noi, peisaje noi, mentali­ felul de a gîndi, viaţa co­ 13,03 Albim
engleză, tinde treptat să-şi tăţi noi. El c pînă azi un tidiană ţi creaţia dintot- Des linul paturi Cîsitec petifau &uu 14,13 Unive:
limiteze sensul, ba chiar descoperitor, chiar dacă deauna a oamenilor din Transi
să dobindească o nuanţă numai pe cont propriu şi locurile pe care le stră­ $ Ten
peiorativă tot mai frec­ anonim. Turistul umblă bate. Turistul a dai naş­ Să treci mereu prin patrie, să vezi Cum aş putea azi, Ţară să te ştiu ţ Voi
tere, vai, proaspetei ţi ne­ decît cea mai frumoasă mamă pe nai*
ventă. Fenomenul se poa­ din plictis, din snobism în zori de zi, cînd soarele răsare, «» Săr
te observa abia de puţin s«u din spirit de imita­ liniştitoarei noţiuni de lumina cum rodeşte în livezi pămînt, ta Nat
timp, dar el a Început de ţie : e animat de val, de „poluare turistică“; el e şi-n griul ce se coace pe ogoare. decît întinerită sub un cer cu grîu ÎS,00 Telejt
lapt odată cu transforma­ modă, se lasă „ghidai 0 capabil să arunce paharul ca într-un sacru, dacic, legămînt. 19,15 Unive
rea turismului dintr-un doar pa drumuri bătute, de plastic pe treptele Par- Să treci mereu prin patrie, să-asculţi Trans
• Atl
sport intr-o industrie. Spre consacrate de industria tenonuiui, pe cînd călăto­ Cum aş putea azi, Ţară, să-ţi cuvint 20,43 Film
deosebire de călător, turismului, are ambiţia să rul e capabil să-l ridice. izvoarele cum murmură, făloase, decît prin graiul Iimpede-al mulţimii, necun
7.
vechi cuvlnl românesc, vadă tot ţi să colecţione­ Jn ceea ce mă priveşte, rostogolindu-se de sus, din munţi, prin macii care leagănă vieţi sub vînl diouri F
productiv in plan semantic, ze suveniruri de tarabă, dacă aş li mai puţin se­ spre liniştea cimpiilor mănoase. între obrajii însoriţi ai pîinii. 22,20 Stele
trăgindu-se direct din la­ în vreme ce călătorul e dentar, aş aspira înspre Cum aş putea azi, Ţară şi'Cetate 22,43 Teleji
tinescul callis, care În­ un solitar dus de o nece­ condiţia călătorului. Călă­ Să treci mereu prin patrie, să ştii 23.00 Unive
semna cale. industrializa­ sitate interioară pe Uine- torul e pretutindeni iubit, că tot ce vezi în jur azi aparţine să mă-ncunun cu ai tău viitor în nume, matul
rea turismului a adus du­ rariile propriei sale geo­ stimai şi ajutat. Cil despre poporului acestei Românii de n-ar fi zările în aur viu, scăldate lei.
pă sine o scamă de efec­ grafii afective, pe drumuri turist, toată lumea simte condus de un Partid spre noi destine ! ca într-un paşnic început de lume. LUNI.
te secundare negative ca­ insolite, fără notorietate, că mai trebuie educat.
re au iosl preluate pe ne­ resemnai de la început să IOAN VASiU ANDREI CAUCAR 9,00 Unive
simţite de cuvintul turist, reţină prin selecţie c/oar RADU CIOBANU J Polo,
libere
misiu
nativi
Deşi Dumitru Hurubă are ce conduc dialogul spre un 14,00 Unive
două volume gata încheiate conglomerat de fapte unde mi­ ® Tei
după îndelungată trudă asu­ Un prozator ticul şi realitatea fac casă nai
pra cuvinUtlui, asupra spaţiilor bună. Mecanismul ironiei iui mc
epice şi situaţiilor cuprinse Dumitru Hurubă rezultă din TlîuÎt mai dulce bat
Dacă ne aplecăm cu atenţie sondaj al autorului. Xn schiţa
(stirnlnd cu proza pe care e asupra scrisului lor vom ve­ „întîlnirea“ care mi se pare explorarea exactă, neartislică <*.Yo
serie admiraţia şi curiozitatea dea că autorii amintiţi, inclu­ şl cea mai deosebită dintre a lumii. Putem spune că e Mult mai dulce ca mierea Io,
lui Constantin Ţoiu, Dan Cul- vorba de un umor firesc „iro­ laţ
siv Dumitru Hurubă — sînt cele citite, umorul ajunge în nicul de lingă noi, din noi". glasul privighetorii distilat Trans
cer, Mihai Sin, Cornel Ucîrea, întîl prozatori autentici şi nu­ lumea atît de necercetată a Argoul lui Hurubă, fără să fio în apele străvezii ale văzduhului, altern
Ion Arieşanu ca şi a altora), mai după aceea — ironici. şantierelor, unde pe drept cu- exagerat, este unul convingă­ 20,00 Teleji
nu a reuşit să se impună aşa vînt literatura de gen nu a înmiresmată cu ierburi sălbatice,
Dumitru Hurubă a publicat tor, secţiunea lucidă în limbaj 20,20 Un ivi
cum ar merita. Hurubă e un pînă acum foarte puţin şi mai prea sondat pînă în prezent. se face cu exactitate incredi­ seara foşneşte oracular Trans
om paşnic. Asia pînă nu des- mult incidental in revistele Situaţiile create sint aproape bilă. Să cităm spre exempli­ în holdele de grîu, 20,50 Aetiu
('filde gura. Atunci îi simţi Vatra (în care a şi debutat), incredibile, şi numai cine cu­ ficare începutul schiţei „în- în holdele de maci, 21,05 Cartr;
ascuţişul vorbei, înţelesul ei Luceafărul, România literară, noaşte bine realitatea va în­ tîlnire" : în holdele de greieri ; 21,30 Romii
era
„Toată
echipa
ciudat, violentat de situaţie şi Orizont, Ritmuri, şi în ziarul ţelege, de pildă, că pe un barăcii, iar Petreanu zise : în faţa terea
moi ales de către un deosebit „Drumul socialismului“. Din şantier izolat în munţi se poa­ Poetul cuprinde seara în căuşul palmelor, sortul
spirit de observaţie. ce a publicat ca şi din ceea te ca o vacă să fie pusă de — Se cunună robul to­ dczmierdînd-o ca pe o mică sălbăticiune. 22,30 Georj
către un. tractorist mucalit şi varăşului şef do. echipă .cu sodia
r..n o mal veche masă re- ce am citit în manuscris, îmi plin de năduf să-l ajute la roabaaa ! ! ! Ca o apă vie curgînd vertical, tează
tundă din Somteia tinerelului, este foarte greu să aleg ceva urnirea din loc a matahalei — Aaamiiin ! ! ! ziseră cei­ lumina griului se înalţă „Geo:
o seamă de scriitori şi critici deosebit pentru a exemplifica. de oţel încleştată în noroi. lalţi. Bucii
importanţi şi-au bătut capul Prozele scurte din cele două Stilul lui Hurubă e alert, fra­ — Cu relicva asta ? Se spe­ deasupra cimpiei, 22,15 Telcj
pe marginea întrebării „De ce volume în manuscris „Rîs de za scurtă, dialogul construit rie Ioan Filip — robul. şi mult, mult mai dulce ca mierea 23,00 Univi
nu avem un Caragiale as­ ocazie" şi „Insula cu figuri" ca un nesfirşit şir de trepte — Ia-o, fiule, continuă Pe­ glasul greierilor risipiţi matu
tăzi ?•*. Au fost emise tot fe­ — reliefează clar o experien­ alo epicului. treanu neluîndu-1 în seamă prin Cimpia Română; cîntă gx-eierii,
lul de întrebări, alte între­ ţă îndelungată de scriitor. U- Experienţa de viaţă a auto­ şi să trăieşti alături de ea cîntă şi cîntă pînă cînd se
bări, ipoteze şi răspunsuri ca­ niversul este îndelung explo­ rului este fabuloasă. Prozato­ pînă la adinei bătrîneţi...".
re personal nu au satisfăcut. rat, dar niciodată pe de-a în­ rul lucrează ca impiegat auto Prozator de pe acum for­ preface cîntul în flacără.
lucid,
un
ironic
Un posibil răspuns : „Nu mai tregul. Marile aglomerări de la I.T.A. Deva. Viaţă de ept mat. mijloacele epice, stăpin Deasupra cimpiei ard miresme
persi-
pe
avem un Caragiale astăzi pen­ oameni, uzinele, şantierele — douăsprezece ore între şo­ flînd citeodată arta naraţiei şi limpezimi din grîu magnificat. DEVA :
tru că nu mai avem nici con­ constituie spaţiul predilect al feri. întimplări, expresii, si­ clasice, Dumitru I-Iurubă va Cîntă greierii risipiţi tria) ; L©-
diţiile şi societatea in care autorului. Şi e normal să fie tuaţii, caractere etc. Scenele confirma cit de curînd. Apa­ (Arta) ;
a trăit şi scris marele scrii­ aşa. Unde putem intilni situa­ din viaţă şi. cadrul scriiturii riţia primului său volum de prin Cimpia Română pînă cînd Aii Baba
tor !“ este demn de anii 1950 ţiile cele mai incredibile, în­ lui Hurubă sint fabuloase şi proză scurtă va surprinde cu seara se subţiază ca un fum — seriile
şi nici într-un caz cîo emis în cărcate de umor spumos şi de pline de umor. Disponibilita­ siguranţă pe cititori şi pe şi din nesfirşit noaptea-şi La răscru
deceniul nostru. Nu putem multe 01T involuntar, de umor tea autorului este pentru un criticii de specialitate. desface aripilc-i de şoim ostenit. tuni (Sid<
spune nici că umorul, satira greu, rumegat cu încetinitorul, umor de multe ori tragic, ca aurului (/
să nu-i spunem negru, perso­
minaţii
ar lipsi eu desăvirşire din li­ aşa cum dealtfel se şi expu­ najele fiind inteligenţe native VALERIU BÂRGÂU IONEL AMÂRIUTEi PETROŞA
teratura contemporană. Proza ne privirilor, simţurilor noas­ din drago
şi teatrul lui Teodor Mazilu, tre. (Unire;») ;
proza scurtă a unor Lamen­ Umorul lui Hurubă nu e su­ fiu) mc.
tai cerneţ, Dumitru Dlnules- perficial, clădit pe anecdotică Micuţa im '
eu, Cornel Udrea, Mlrcea Ne- şi răstălmăcirea limbajului, .... - (Republici
deleiu, Ştefan M. Găbrian şl îmbinarea umorului de situa­ ........ * ' ...J Munţii.
adăugăm noi pe Dumitru Hu­ ţie, de fond cu umorul de
rubă, poate demonstra negru limbaj constituie nota predo­
pe alb că nu ducem lipsă de minantă a prozelor lui Hu­ ( -■>
rui> ; Bu
scriitori ai acestui gen soco­ rubă. Deşi asociaţiile ating u- |ş%#î I-II (IWi
tit de multe ori (dar absolut neori note urmuziene, realita­ mm w NEA : I
pe nedrept) periferic. tea este teritoriul de lucru, de rilor f
PETRILA
de bon*
resc) ; A
mul re
resc) ; t
Viaţa literară hunedoreană (7 No ie:
Martorul
(Steaua r
0 Membrii cenaclului li­ zenţa poetului Neculai Cbi- ZA : Bob
terar „Panait Istrati“ clin rica cu un grupaj de tra­ norul) ; <
în flăcăr
Valea Jiului sînt prezenţi duceri din savuroasele ba­ torul căi
cu valoroase creaţii în pu­ lade ale lui Francois Vil- m căra); Gl :
blicaţii de prestigiu din ţa­ şina ti
ră. în „Braşovul literar“, lon, însoţite de un dens ciilturA) ;
pe­
cui,
comentariu asupra vieţii şi
Mar ia Dincă şi Mircea An- nii (Po,
„Tineri constructori“
draş semnează poezie, iar operei marelui poet fran­ trial nr. 4 Deva. fresca (2,5X8 m) — realizată de Dan Ion Cârjoi la sala de festivităţi a Liceului indus- Foto: VIRC.IL ONOIU Ultimul S'
Dumitru Dem Ionaşcu apa­ cez. Pentru ui
te
(Ca.‘
re cu un amplu - reportaj Rocky J 1
care cuprinde 25 de por­ 0 Astăzi au loc două in­ MERI A .
trete minereşti intitulat teresante acţiuni ale ce­ r fixă se confundă cu princi­ şi arcle
1LIA : Vi
inţclcs/E ziua lui, a naşterii
„Portrete în cărbune". în naclului judeţean al poeţi­ ,Cu ţgra intr-lin ce-a dat/Accstei ţări un chip Croaziera pialitatea, iar rigiditatea ca­ (Lumina)
ultimul număr al revistei lor populari „Mioriţa“ ; o mai Iuminat/Slăviţi-1, şesuri, zonă se dă drept spirit or­ fost şais
resc).
„Tribuna", Ion Pascal Vlad şezătoare literară în mij­ glas" plaiuri, văi şi muuţi/Lumină Mircea Daneliuc este cel ganizatoric. este o luare
„Croaziera"
publică un ciclu de poezii locul sătenilor din Fintoag, de argint pe în frunţi". între mai original şi mai incilanl de poziţie, o pledoarie pen­
cuprinşi
poeţii
o
volum,
sub titlul „Ulysse", iar în prezenţă frumoasă fac Va­ analist al contemporaneităţii, tru tineret, respingind in a-
comuna Lăpugiu de Jos, şi
revista „Astra" apare sub In cadrul prestigioasei edi­ leriu IJârgău, Eugen Evu, cineast la care talentul şi eelaşi timp posibila primej­ VR
un recital de poezie pa­ turi Emincscu a apărut in die pe care un Pro ca —
genericul „Literatura în sa­ condiţii excelente volumul erou! principal — o poate
la de apel" un reportaj in­ triotică sub genericul omagial dedicat tovarăşului reprezenta, fio şi involuntar. Timpul
spirat din viaţa minerilor „Laudă patriei" în staţiu­ Nicolae Ceauşcscu, omului, Dincolo de ridicol, percepem 20 iulie 1
comunistului şi conducătoru­ un fond de idei mai grav, instabilă
din Lupeni semnat de Du­ nea Vaţa ele Jos pentru oa­ lui încercat al poporului mai neliniştit, invitând la me­ •şor. Ceri
mitru Dem Ionaşcu, iar nostru spre viitorul luminos ditaţie. noros şl
menii muncii veniţi la o-
Mircea Andraş publică al comunismului. Peste 70 do Daneliuc nu e tm moralist, locale dc
dihnă şi tratament. poeţi dc la Mihai Beniuc Ia deci el nu dă soluţii. Fina­ de descăi
ŢIc,
Miron
Ncgoiţă,
poezie. Wilhelm Weiss aduc prin Marin Vasiu şi Milinor Mol- probitatea de profesională sînt lul c edificator în sensul că lat grind
dublate
o
onestitate
de
Ioan
® Ioan Vasiu, membru versul lor recunoştinţa şi dovan. Poetul Marin Negoiţă excepţie. Aşa cUm demon­ organic e străin faţă de opti­ eu inten
« în cadrul şedinţei de al cenaclului literar „Rit­ dragostea fierbinte pornită prin poemul „Dar de senti­ strează şi „Croaziera", Da­ mismul zgomotos. Atîta timp din vest
fie­
lucru a cenaclului literar din sufletul deschis al repro­ mente“ mărturiseşte încre­ neliuc este un inamic înver­ cit Proca poate împărţi di­ viteze de
peraturile
plome în cadru festiv, feno­
Iată,
semnatar.
cărui
„Liviu Rcbreanu“ din O- muri“ Deva a apărut în ducem un fragment din poe­ derea şi apropierea caldă a şunat al clişeelor, al rutinei, menul pe care îl reprezintă cila înlr<
sufletului faţă de cei ce ne
răştie s-au analizat crea­ paginile revistei „Tribuna" zia „Cu-ntreg poporul, către este tu frunte, cel ce ne îm­ este adversarul şi declarat al este ropelibil... iar cele
mistificărilor
compromi­
viitor". „Pămîntu-i alb ca Cu Tora Vasilescu, Nicolae şl 20 gr;
ţiile semnate de Maria eu un grupaj de poezii. pinza de bumbac/Şi fri- bărbătează „să dăm la o surilor, fiind dispus să de­ Albani, Maria Gligor, Paul
Diaconu, Ion Valeriu To- Menţionăm că poetul a ob­ gu-uţeapă ca un vîrf de ac/ parte munte după şi munte". clare în faţa obiectivului Lavric, Ioana Manolescu, Mi- La mu
Aceleaşi
sentimente
gin-
numai adevărul.
Adriana
Juvara,
dea şi Romulus Bunea, a- ţinut premiul revistei „Tri­ Iar gerul ţese pe ferestre duri frumoase se regăsesc Iată cum o peliculă, narîncl haela Fiorin Tănase, Şchio- bilă, eu
Maria
pu,
V
flori/Pornind
la
bordîndu-se cu acest pri­ buna" la concursul de poe­ ra pînă-n zori muncă sea­ şi in poemele celorlalţi poeţi, 8 excursie pe Dunăre, poate Munteanu şi Mario Podolea- noros. ploah
;/Hieroglife
de
lej caracteristicile actuale sint ori sînt garoafe/întru semn al preţuirii şi al unei deveni o pasionantă dezbate­ nu, „Croaziera" merită cu cărcărl e
mari iubiri.
ale literaturii militante. zie „Sub flamuri de partid" slăvirea astor ramuri bra- re pe marginea birocratizării prisosinţă aplauzele noastre. sufln tar
fenomen
umane,
por ara d
relaţiilor
de la Costeşti. ve/Cînd omul de poporul
său ales/Dă fiecărui fapt un MIRON TIC care apare atunci cînd ideea AL. COVACI (Meteorol
® în nr. 28 al revistei j Proncenco
„Tribuna" semnalăm pre­ Prof. MARCEL LAPTEŞ