Page 9 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 9

Pag. 2
                                                                                                                                                               DRUMim SO CIA

         Ritmicitate, productivitate, producţie                                                                                   Viaţa d@ partid

                       trei probleme cu... probleme                                                                           Discuţiile individuale -                     V’fi

                                                                                                                       moment important în afirmarea                         m jur
                                                                                                                                                                              îrfei
         Bucuroşi de oaspeţi ?                                                            mai  scurt  de  8  ore.  Pe  lingă                                                  Adi
                                                                                          otîtea  alte  întreruperi  ale
           La  intrarea  în  incintă  am       Doi reporteri ai ziarului nostru           producţiei,  unii  muncitori   responsabilităţii fiecărui membru                     din
         încercat  să  ne  prezentăm  ia   in schimburile de noapte la U.U.M.R. Crişcior  (navetişti) sînt nevoiţi să ple­                                                     Lei(
         ofiţerul  de serviciu, dar cum                                                   ce  mai  repede  cu  15  sau                                                         priit
         a  fost  imposibil,  ne-am  asu­                                                 chiar  30  de  minute  pentru  a             d@ partid                              cm
         mat  riscul  de  a-l  căuta  sin­                                                nu  pierde  autobuzele  spre                                                        faed
         guri,  de-a  lungul  şi  de-a  la­  Buna  organizare  a  muncii,  întărirea  ordinii  şi  dis­  casă.  încă  nu  s-a  găsit  o   -.a  organizaţia  de  bază   treabă  un  membru  al  bi­  S^ic»
         tul  unităţii.  Chiar ia începu­  ciplinei  —  sarcini  subliniate  cu  lărie  de  secretarul  ge­  rezolvare  de  către  I.M.  Bar­  de  Ia  Iotul  3  al  şantierului   roului.  „Ce  să  se  întîmple  ?   seci
         tul traseului, o primă impre­                                                    za  ca  autobuzele  în  conven­  3  construcţii  de  pe  platfor­  Dacă  sîntem  răspîndiţi  la   Pori
         sie plăcută : pe peretele gru­  neral  al  partidului  Ia  Congresul  consiliilor  oamenilor   ţie  să  aştepte  şi  personalul   ma  Călan,  discuţiile  indi­  mal  multe  puncte  de  lu­  Roit
         pului  administrativ  întîlnim   muncii  —  sînt  deziderate  valabile  pentru  oricare  din­  de  la  U.U.M.R.  Din  acest   viduale  cu  comuniştii  sînt   cru,  fiecăruia  i  se  pare  că   Rep
         uri îndemn tocmai bun pen­   tre  colectivele  de  oameni  ai  muncii  din  economia  ju­  motiv nici nu se poate preda   în plină desfăşurare.  munceşte  mai  mult  decît   Rcrr
         tru  ilustrarea  temei  anchetei   deţului  nostru.  Care  sînt  preocupările  în  acest  sens  la   serviciul  de  la  un  schimb  la   Nu  vom  intra  în  toate   ceilalţi.  Cei  care  lucrează   10.00  Ton
                                                                                                                                                                              ta  t
         noastr.-  :  „Muncitori,  tehni­  Uzina  de  utilaj  minier  şi  reparaţii  Crişcior,  unitate  în   altul,  in  plus,  chiar  şi  în   amănuntele  unor  asemenea   la  acelaşi  loc  de  muncă   turn
         cieni  şi  ingineri  acţionaţi  cu   care  ponderea  activităţii  o  deţin  producerea  şi  repa­  schimbul  III  mai  există  în-   discuţii,   dar   cîteva   e-   împreună  cu  şeful  de  bri­
                                                                                                                                                                              iran
         toată fermitatea pentru creş­  rarea  unor  utilaje  mult  solicitate  in  industria  minie­  tîrziaţi. Avem la indemînă trei   lemente   sînt   edificatoa­  gadă,  au  această  părere".   17,80 Emi
         terea productivităţii muncii".  ră?  Cu  această  intenţie  am  ajuns  miercuri  1  iulie,  în   exemple — Li viu Soit, Mircea   re  şi  le  vom  enunţa.  Bună­  De  aici  se  poate  concluzio­  f?cr r,
           ’•qcem turui, uzinei, ofiţer   I schimbul II, la U.U.M.R. Crişcior.            Rusu  şi  Vasile  Opream  Iar   oară,   se   poartă   discu­  na   faptul   că   autoritatea   J8,50 iooj
                                                                                                                                                                          10.00  Tele
         de  serviciu  nu  găsim,  cei                                                    despre  alţii,  care  nu  fusese­  ţii  cu  comunistul  Dumitru   şefului  de  formaţie  nu  se   19,25  Acti
          ma' mulţi muncitori întrebaţi                                                   ră  la  serviciu  în  schimburile   Istrate,  dulgher.  F,1  scoate   exercită  în  mod  egal  faţă   19,45 Călii
                                                                                                                                                                              mea
         mei  nu  ştiau  cine  ar  putea   ierea  lunii  iunie,  iai  acum,   madă,  busola  e  neînsemna­  I şi II, nici în schimbul III nu   în  relief  o  carenţă  de  or­  de  toţi  oamenii  din  briga­  20,10 Filn
          fi,  insă  cu  această  ocazie  am   ia  început  de  lună  nouă,  îşi   tă.  Poate  o  reţetă  de  orga­  se  ştia  nimic,  deşi  erau  aş­  din  organizatoric  şi  anume   dă.  Dealtfel,  acelaşi  lucru   spui
                                                                                                                     faptul  că  oamenii  din  echi­
          intiinit  suficienţi  oameni  ca­  mai  permite  omul  un  „re-   nizare  a  producţiei  la  locul   teptaţi. Ar fi fost de lucru.  pă  cunosc  sarcinile  zilnice   l-.a reţinut şi biroul.  TV.
                                                                                                                                                 km  Ciucurescu  are  de
                                                                                                                                                                           21,50 Fam
          re  nu  numai  că  nu  acţionau   lache",  sau  chiar  o  scenă   de muncă, şi mai ales a spa­  Cît  .  despre  condiţiile  de   doar  „în  general“.  Dar  sar­  rezolvat  o  problemă  perso­  22,05 Tele
          pentru  creşterea  productivi­  hazlie,  ceva  între  box  şi  u-   ţiilor  de  producţie,  i-ar  mai   lucru  în  schimbul  de  noapte   cina  globală  de  producţie   nală.  Este  o  problemă  spi­
         tăţi-' muncii, ci dimpotrivă, o   datul  masiv  cu  apă,  ai  cărei   scoate  pe  cei  de  aici  din  în­  avem  şi  aici  unele  observa­  este  compusă  din  însuma­  noasă  şi  cei  care-1  ascultă
         dijmuiou  serios,  la  cîte  o   arbitru  era  Simedrea,  de  ia   curcătură. Toată lumea moti­  ţii.  Din  cauză  că  nu  se  de­  rea  realizărilor  fiecărei  zi­  pe  Ion  Ciucurescu  cîntăresc
         Şuetă  prin  faţa  atelierelor.   atelierul vagoneţi. Ideea mar­  va  că  fiind  prima  zi  din  lu­  pozitează întotdeauna in mod   le.  „Noi  sîntem  convinşi,   mult  vorbele  înainte  de  a-i
          Că,  deh,  soare  era  destul,   şului triumfal de sfîişit de lu­  nă  s-a  făcut  aprovizionarea   corespunzător  materialele  şi   că  atunci  oînd  se  începe  o   face   recomandări.
          numai  cine  să-i  întrebe  de   nă  nu  ne  aparţine,  am  a-   din  plin  cu  materiale.  Să  nu   semifabricatele  ce  urmează   lucrare  se  întocmeşte  şi  un   nevoie  să  vă  venim  în  a-   BUCUR
         sănătate nu prea. Ofiţerul de   flat-o  chiar  de  la  maistrul   uităm un lucru. Lansarea co­  a  fi  prelucrate,  muncitorii   grafic  de  lucru  pe  zile,  pe   jutor  ?".  „Deocamdată,  nu.   d  ioprogr£
                                                                                                                                                                          Radiojuri
         serviciu,  găsit  pină  la  urmă,   loan  Anca,  din  acelaşi  ate­  menzilor  pentru  o  lună  de   sînt  nevoiţi  să  orbecăie  prin   săptămîni  ori  pe  decade.   încerc  să-mi  rezolv  singur   presei  ;  i
          era  o  contabilă,  Elena  Mar­  lier.               plan se face începînd cu da­  curtea  unităţii  după  unele   Dacă  acest  grafic  nu  este   situaţia.  Dacă  nu  voi  reu­  eliilor; 9,<
         tin,  care  profita  de  acest   Si  cam  in  acest  ritm  s-au   ta  de  20  ale  lunii  preceden­  piese  (tampoanele  de  vago­  cunoscut  de  toţi  membrii   şi,  voi  soiicita  ajutorul  bi­  9.05  Răsp
                                                                                                                                                                          îor; 10,00
         timp şi moi încheia unele si­  desfăşurat  lucrurile  pînâ  la   te.  Aşadar,  de  ce  trebuie  a-   neţi).  Mai  ales  că  în  anu­  echipei  nu  putem  vorbi  de   roului".  Simplu,  omeneşte.   10.05  A tU
         tuaţii..  contabile.  Ne-am  fi   şi după pauza de masă. Unii   giomerat  tot  materialul  doar   mite focuri nici iluminatul nu   o  bună  cunoaştere  a  sarci­  Multe  dialoguri  s-au  purtat   Ştiinţa
         aşteptat  să  găsim  un  cadru   chiar  au  lungit-o  destul  de   în  primele  zile  ?  Problema   este  corespunzător.  Am  mai   nilor zilnice".  în  aceeaşi  atmosferă  de  în­  GrupUl i
                                                                                                                                                                          da; 11*00
         ţennico-ingineresc.  Ar  fi  fost   muit,  mai  ales  cei  din  sec­  comenzilor,  de  fapt,  este  în-   putea  enumera  şi  alte  ne­  Gheorghe  Odină  ascultă   credere reciprocă.  11.05   Ci»
         singurul  din  schimbul  II,  io   ţia  a  il-a.  Şi  poate  cine  ştie,   tr-adevăr o... problemă. Doar   reguli.  Trebuie  însă  să-l  în­  în  tăcere  recomandările  bi­  Discutăm  cu  doi  dintre   11,20  A  vî
         măsură  să  acorde  asistenţa   clacă nu-1 deranjam noi, Tro­  în  atelierul  secţiei  I  se  ştie   ţelegem  pe  tovarăşul  direc­  roului,  de  a  evita  în  viitor   membrii  biroului.  „Discu­  Tv.: 11,3:
                                                                                                                                                                          12.00  Bul
         tehnică   necesară   bunului   ian Marcu, înlocuitorul şefu­  de aşa ceva.       tor  loan  Opri  şa  că  deşi  unii   alte  preocupări  în  timpul   ţiile  individuale  ne  sînt  de   Revista  r
         mers  al  producţiei  şi  folosi­  lui  de  echipă  de  la  „forjă",   Cea  mai  mare  suferinţă  a   indicatori ai semestrului I au   serviciului.   Priveşte   tăcut   un  real  folos"  —  mărturi­  Ini   amat
         rii  depline  a  timpului  de   încă  ar  mai  fi  tăifăsuit  cu   schimburilor  II  şi  iii  este  a-   fost  realizaţi,  se  înregistrea­  In  jos,  dar  se  citeşte  pe  fa­  seşte  Victor  Manolache,  se­  la  3  ;  li
         lucru.  „Nu  e  nevoie  -  spu­  cei  doi  comeseni.  Chestie   ceea  că  nu  sînt  egale  nu­  ză  un  minus  de  7  milioane   ţa  lui  stînjeneala.  „Vă  pro­  cretarul  organizaţiei  de  ba­  JC,00  Rod
                                                                                                                                                                          ordonate
         ne  tovarăşa  Martin  —,  şeful   de... exemplu personal şi au­  meric  cu  cel  de  dimineaţă.   lei  la  producţia  marfă,  iar   mit  că  n-o  să  se  mai  in­  ză.  Ele  provoacă  la  since­  Ciută   Se
         pioducţiei  stă  colea,  mai  sus   toritate.  ii  întrebăm  cîţi  oa­  Nu  există  personal  muncitor   pînă  în  prezent  n-a  primit   tim  ple“  —  spune  el.  Şi  este   ritate,  la  deschidere  sufle­  Sfatul   m
                                                                                                                                                                          letin  de
         de  pod,  tovarăşul  director  e   meni  are  in  atelier,  nu  ştie,   suficient  care  să  acopere   6 130 kg carbid.  crezut,  pentru  că  acei  oa­  tească.  Sînt  o  bună  ocazie   bănăţean.
         aproape,  aşa  că...".  Numai   dar  îi  numără  şi  ies  14  (cică   toate capacităţile de produc­  Cît  priveşte  activitatea  or­  meni  care  sînt  in  stare  să   de  a  cunoaşte  exact  cau­  ’81;  17,50
                                                               ţie, iar c°l existent pe schim­
         că nu-i chiar aşa.         6 ar fi !a secţia din Brad).                          ganizaţiilor  de  partid,  de   roşească  atunci  cînd  îi  se   zele  unor  stări  de  lucrări“,   relor ;
                                                               buri  este  condus  doar  de   sindicat şi U.T.C. pentru mai                                               20.00   Mon
                                                               doi  maiştri.  Chiar  nu  există   buna  organizare  a  muncii,   amintesc  greşelile,  vor  gă­  „în  afară  de  aceasta,  spu­  Ancheta
                 Ah, bine                Semne bune            ingineri  şi  subingineri  pen­  întărirea ordinii şi disciplinei,   si  totdeauna  în  forul  lor   ne   Alexandru   Ilărăştian,   Muzică î
                                                                                                                                                                          de Frank
           că am încheiat luna              luna are           tru  schimburile  11  şi  III  fa   folosirea  integrală  a  capaci­  interior  posibilităţi  de  a   secretar  adjunct  al  birou­  letin de
                                                               U.U.M.R. Crişcior ?        tăţile  de  producţie  şi  în   lupta cu sine şi a învinge.  lui,  ele  contribuie  nemijlo­  ră; 23,00—
                                                                                                                                                                          sonore: 2
           pr 'ntre  cei  care  cu  aproa­  Cel  puţin  aşa  se  vede  în                 schimburile  de  noapte,  asi­  Gheorghe  Maxim  dezvă­  cit  la  creşterea  responsabi­  zică! nor
         pe  o  oră  înainte  de  pauza   atelierul  de  debitare,  care  a-   Sfîrşit de schimb,   gurarea  asistenţei  tehnice   luie  o  realitate  din  forma­  lităţii fiecărui comunist".
                                                                                                                                                 Nimic mai adevărat. Ca
                                                                                                                    ţia  de  lucru  în  care-şi  des­
                                                                                                                                                                           TIMIŞO
         d  •  naşă  îşi  făceau  poftă  de   sigură  semifabricate  pentru               sperăm  să  tragă  singure   făşoară  activitatea,  ce  în­  toate lucrurile făcute cu   maţiile z
         m  icare...  vorbind,  am  aflai   celelalte  ateliere.  Pentru  a  te   început de schimb  concluziile.   deamnă  la  reflecţii.  „Ce  se   convingere, cu încredere în l   ta te a in
         ş. notivul relaxării. „Trăsese­  descurca  însă  în  hăţişul  de   Ne contrariază faptul că la   C.  iOVÂNESCU  întîmplă  în  formaţia  dv.   utilitatea lor.    mentele t
         ră" orea tare pentru înche-  materiale, claie peste gră-  U.U.M.R., schimbul II este    D.  CORPADE        de există fricţiuni ?“ — în-          ION CiOCLEi     — progra
                                                                                                                                                                          ţiune ; 1
                                                                                                                                                                          eînteculu:
         *   » - « - a  —  *  —    o  —   &                  © — • —   — a — a — &   — m          • — • — ® — « — ® — © — • — o — * — ® —« — <» —        > ~ a ~ « — o ~ a — © — i I  Ancheta
                                                                                                                                                                          runeaţi i
                                                                                                                                                                          nate 19,
               imperativul  acestor                                   Pe la Deva, la Vata de Jos Ffnuri bllllC                      care aşteaptă                         casetofon
                                                                                                                                                                          tntUnire
                                                                                                                                                                          nea estiv
                                                                                                                                                                          Carnet *
                zile în agricultură                                               cosaşii şi clăi depozitate                            în ci mp
                                                                în  raidul  întreprins  pe   sit  250  ha  fineţe  spune   sediului  C.A.P.,  cele  de  la   la  coasă  73  şi  respectiv  50
            (Urmcto din pag. 1)     rea  la  efectuarea  lucrărilor   rutele  Deva  —  Şoimuş  —   mult   despre   preocupările   ieşirea  spre  Luncoi,  stau   de cooperatori, iar la trans-
                                    urgente  şi  a  celor  care  au   Vălisoara  —  Luncoiu  de   factorilor  de  răspundere  lo­  necosite.  Foarte  puţin  fîn   port  s-a  lucrat  cu  cinci
                                                                                                                                                                           DEVA  :
         fiind  defecte,  deşi  abia  ie­  fost   cîndva   mecanizatori,   Jos  —  Brad  —  Crişcior  —   cali  pentru  asigurarea  fu­  s-a  cosit  şi  la  Mesteacăn,   autocamioane,  două  tractoa­  U'ia)  ;  S.O.
         şiseră  din  reparaţie...  Aurel   iar  în  prezent  muncesc  în   Buces  şi  Brad  —  Baia  de   rajelor.  cooperativă   care   aparţine   re  eu  remorci,  precum  şi  cu   Magazinu
                                                                                                                                                                          (Gr&cliu a
         Boca  lucra  eu  presa  şi,   industrie.  In  acest  sens  să   Criş  —  Vaţa  de  Jos,  am   9 VÂLIŞOA1ÎA, LUNCO-   de  oraşul  Brad,  ca  şi  la   35  atelaje,  evidenţiindu-se   DOARA:
         cum  ni  s-a  spus,  zilnic  ba­  se  ia  cît  mai  repede  legă­  urmărit  modul  in  care  se   1U DE JOS, CRIŞCIOR,  Zdrapţi.  Or,  consiliul  popu­  Anton  Voica,  Crăciun  Ru­  lătoare   (1
         lotează  paiele  de  pe  circa   tura  eu  conducerile  de  în­  acţionează  la  cositul  fîne-   BUCEŞ.   începînd   de   la   lar,  unităţile  patronatoare   su,  Traian  Bănici,  Nicolae   i m p a r
         10—12   ha.   O   remorcă   treprinderi.  în  al  doilea   ţelor  naturale,  la  transpor­  Furcşoara  şi  mergînd  spre   pot  ajuta  prin  organizarea   Crepcea,   Ioachim   Voica,   Fata  Mor.
                                                                                                                                                                              <Co
                                                                                                                                                                         vis
         transporta  baloţii,  iar  un   rînd,  este  necesar  ca  peste   tul  şi  depozitarea  finului.   Brad  trecem  prin  Săliştioa-   unor  tabere  de  muncă  sau   Gheorghe  Avram,  Francisc   TROŞANI
         tractor  începuse  aratul.  Şi   tot  să  se  organizeze  lucrul   Am  constatat  cu  acest  pri­  ra,  Vălisoara,  Dealu  Mare,   clăci  la  cositul  şi  strînsul   Voica,  Viorel  P.  Voica  şi   nale   (Uni
                                                                                                                                                                              (7
                                                                                                                                                                         ţiJor
         aici  se  înregistrează  deca­  la  arat  ziua  şi  noaptea,   lej  ,l  lucruri  bune,  dar  şi   Luncoiu  de  Sus,  Podele,   finului.  mulţi  alţi  şoferi,  tractorişti   (Republici
         laje  mari  intre  seceriş,  e-   pentru  a  recupera  rămîne-   multe aspecte negative.  Luncoiu  de  Jos,  Valea  Lun­  &  ŢEREA.  Aici  ceie  două   şi  cooperatori.  La  acţiunea   tacolul   sj
         liberarea  terenului  şi  ară­  rea  în  urmă  înregistrată,   ®  DEVA.  C.A.P.  Deva,   gă.  toate  localităţi  din  zo­  fînare  sînt  goale.  Fîneţe   organizată  dum.nica  trecu­  turai)  ;
         turi.  Pentru  eliminarea  a-   în  al  treilea  rînd,  aban­  unitate  care  în  iarna  tre­  na necooperativizată. Peste  necosite cît vezi cu ochii.  tă  la  Ponor-Că/.uneşti  au   tor  esc)  ;  1
                                                                                                                                                                         mul  şi  c
         cestora  s-a  organizat  parti­  donarea  ideii  că  însămîn-   cută  a  cumpărat  -195  tone                                         participat  50  de  cooperatori   ceafărul);
         ciparea  cooperatorilor  şi  a   ţarea  porumbului  siloz  tre­  de  fîn,  cheltuind  peste  o                                        in  frunte  cu  preşedintele   rea  de  vu
         şase  atelaje  la  strînsul  şi   buie  să  înceapă  abia  după   jumătate  de  milion  de  lei,                                      C.A.P.  Viorel  Braica  şi  iu-   TRIL  A  :
                                                                                                                                                                         (Muncitor
         transportul   paielor.   Dar   pe  se  seceră  toată  suprafa­  si-a  planificat  şi  pentru  a-                                      gînerul  şef  Fior  ian  Tomuş,   Te  voi  ta
         asta  doar  incepînd  de  ieri.   ţa  cultivată  cu  orz.  Seceri­  cest  an  un  deficit  de  599                                    eosindu-se  finul  de  pe  15   ţa  (Munci
                                                                                                                                                                         Piraţii  se<
         Cam tîrziu !               şul,  eliberarea  terenului,  a~   tone  de  fîn.  Adică  şi-a  pre­                                       ha.  în  cele  două  zile  s-au   iembrie);
           Trei  lucruri  considerăm   râturile  şi  semănatul  tre­  văzut  să  cumpere  cu  peste                 Mari suprafeţe necosite se  cosit  35  ha  fîn  şi  s-au  depo­  crucea
         a  fi  necesare  şi  foarte  ur­  buie  să  se  desfăşoare  într-o   100  tone  fîn  mai  mult  de­  tot  se  află  oameni  la  coa­  găsesc  în  apropiere  de  pri­  zitat  15  tone  de  fîn.  Aici,   (Steaua.
                                                                                         să,  la  adunat  fîn.  Foarte
         gente  în  comuna  Romos,  în   succesiune   foarte   strînsă,   cît  a  cumpărat  in  1980—   multe  suprafeţe  sînt  cosite,   măria  din  Baia  de  Criş,  în­  primul  fînar  este  umplut   TIE:   Lat
                                                                                                                                                                         Aventurii
         afară  de  cele  la  care  ne-am   în  flux  continuu  şi  cît  mai   1981.  Dar  în  timp  ce  în   dar  sînt  destule  şi  din  cele   tre  magazin  şi  S.M.A.,  cît   mai bine de jumătate.  ’—   seriile
         refe-it pînă acum : atrage­  rapid.                   birourile   cooperativei   se   care  aşteaptă  cosaşii.  Ase­  şi  spre  satul  Ţobea.  La   ©  LUNCA,  Un  grup  de   GEOAGIU
                                                                                                                                                                         (Casa  de
                                                              planifică...  deficite  de  fu­  menea  suprafeţe  se  găsesc   C.A.P.  Cărăstău  şi  Lunca,   peste  50  muncitori  de  la   Lumina   ]
                                                               raje,  finul  aşteaptă  să  fie   chiar  în  apropierea  consi­  care  aparţin  tot  de  această   I.M.  Barza,  în  frunte  cu   (Popular)
                                                               cosit.  Din  cele  146  ha  fi­  liilor  populare  Vălisoara  şi   comună,  cositul  progresea­  maistrul  principal  Ioachim   dorul  Hoc
                                                               neţe  naturale  s-au  cosit   Luncoiu  de  Jos  —  primari   ză  lent.  Sînt  suprafeţe  de   Gherman,  a  lucrat  la  cosi­  şi  impar
                                                                                                                                                                         Tentaţia
           . ■—:    -w- - - v » —  ■ - —*-> -  - -             numai  40  ha.  C.A.P.  Deva   Aurel  Boloţ  şi  Petru  Hă-   pe  care  finul  poate  fi  re­  tul  finului  la  C.A.P.  Lun­  RIA:  Han
                                                               a  încheiat,  de  asemenea,  un   răguş.  De  asemenea,  majo­  coltat  mecanizat.  Se  acţio­  ca,   ajutînd   la   strîngerea   reşul)  ;
                                                                                                                                                                         (Lumina)
                                                               contract  cu  O.G.A.  pentru   ritatea  finului  se  află  in   nează  însă  slab.  Iar  finul   furajelor.  în  această  uni­  dina  de
                                                               25  ha  fîn  aflat  pe  digul   clăi   pe  cîmp.  Primăriile   se  depreciază.  Mai  încolo,   tate  s-au  recoltat  35  ha  fi­  torese).
                                                               de  apărare  a  oraşului,  dar   insă  nu-şi  fac  simţită  pre­  spre  Tătărăşti  Criş,  sînt  fî-   neţe  naturale  din  65.  Dar
            'Îf Sr> »•’                                        pînă  acum  n-a  cosit  nici   zenţa,  deşi  ele  răspund,   neţele  fermei  Mesteacăn  a   nu  s-a  transportat  nici  un
                                                               o brazdă.                 conform  legii,  de  realiza­  I.A.S.  Mintia.  La  cosit  ni­  car de fîn.
                                                                 ®  ŞOIMUŞ.  In  C.A.P.   rea  sarcinilor  de  plan  în  a-   meni.  Şi  conducerea  fermei   Concluzia  este  clară.  Pen­
                                                               din  această  localitate  s-au   gricultură,   de   executarea   se  plînge  în  fiecare  an  că   tru  a  asigura  furajele  ne­  Timpul
                                                               însiiozat  450  tone  nutreţuri,   la  timp  a  lucrărilor  agri­  nu  îi  ajunge  finul.  Cum   cesare,  îndeosebi  finul,  în   ziua  de  :
                                                               au  fost  cosite  70  ha  fîneţe   cole.  Mult  fîn  necosit  şi  ne­  să-i  ajungă  dacă  nu-1  adu­  toate  unităţile  agricole  so­  me  frum«
                                                               naturale  şi  s-au  depozitat   transportat  am  întîlnit  şi  în   nă ?        cialiste  şi  în  gospodăriile   porar   n»
                                                                                                                                                                         Vîntul
                                                                                                                                                                               vî
                                                               aproape  100  tone.  Aici  s-a   raza  comunei  Crişcior.  Mai   0 VAŢA DE JOS. La  populaţiei  trebuie  urgentat   din  est  ş
                                                               organizat  zilele  trecute  o   gospodari  se  dovedesc  ce­  cooperativa  din  această  lo­  cositul,  transportul  şi  de­  râturile   i
                                                               acţiune  de  transport  la  fîn,   tăţenii  din  Mihăileni,  Stă-   calitate  s-au  iniţiat  şi  orga­  pozitarea.  Organele  locale   între  25  $
                                f uux                                                                                                          de  partid,  consiliile  popu­  cele   mini
                                \Vi vo                         folosindu-se   atelajele   şi   nija,  Buceş-Vulcan  şi  din   nizat  de  către  conducerea               grade.
                                      wtvi                     tractorul  cu  remorcă  ale   celelalte  sate  ale  comunei   unităţii,  cu  sprijinul  primă­  lare  nu  trebuie  să  admită   La.  nuu
                                                               cooperativei.             Bureş.                     riei,  acţiuni  de  masă  la  co­  nici  un  fel  de  tărăgănare   moaşă   ci
                                                                                                                                                                         (Meworel
                                                                 Totuşi.  ritmui  la  cosit   ®   BRAD.   în   fînarele   sit,  transportat  şi  depozitat   a,  acestei  importante  lu­  Al. Prosi
             —  Secerişul  l-am  terminat.  Păcat  că  nu  găsim  ciţiva  oa­                                                                  crări.
           meni  să  ne  siringă  baloţii  <le  paie.  Altminteri,  după  cum  se   nu-i  col  dorit.  Faptul  că  ia   C.A.P.  cam  bate  vîntul.  Fi-   finul.  în  zilele  de  27  şi  28
           vede, stăm bine...       Desen de V. MIIIATI.ESCIJ  ora actuală mai sînt de co­  neţcle naturale clin jurul  iunie, de exemplu, au fost          N. BAD1U
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14