Page 91 - Drumul_socialismului_1981_07

Paa 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 7.‘J7G 9 DUMINICĂ, 26 IULIE 1981

CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI
HUNEDOARA
Evoluţia situaţiei din Liban formează agenţia Prensa
Latina. Legea stabileşte COMITETUL EXECUTIV
încetarea focului dreptul de proprietate asu-.
pra pămîntului pentru toţi Anunţă că în perioada 27 iulie — 9 au­
BEIRUT 25 (Agerpres). torilor, deoarece aviaţia is- Serghei Kraigher, pre­ aceia care îl muncesc pro­ gust 1981, întreprinderea D.D.D. Bucureşti
— înti’-un comentariu pri­ raeliană a distrus sau a- şedintele Prezidiului R.5.F. ductiv şi eficient. Vor fi ex­
vind evoluţia situaţiei din variat grav 11 poduri de Iugoslavia, l-a primit ieri, propriate proprietăţile lăsa­ execută dezinfecţia generală în municipiul
Liban, agenţia United pe principalele căi rutiere la Belgrad, pe primul mi­ te în paragină sau exploa­ Hunedoara.
Press International relevă, şi feroviare din sudul Li­ nistru al statului Sri Lan- tate in mod necorespunză­
între altele, faptul că cele banului, izolînd practic ri­ ka, Ranasinghe Premadasa. tor, deţinute de persoane Cetăţeni, sprijiniţi această acţiune !
15 zile de ostilităţi ce au nele regiuni de restul ţării. fizice sau juridice, şi care Respectaţi normele de tehnica securităţii,
precedat acordul de înce­ Unul din cele mai impor­ in cursul convorbirii - re­ depăşesc o suprafaţă de
latează agenţia Taniug -,
tare a focului anunţat vi­ tante obiective rutiere dis­ 500 manzanas (o manzana afişate la locurile unde se execută dezin-
neri au reprezentat o pe­ truse este şi podul de la a fost exprimată satisfac­ este egală cu 0,7 ha).
ţia pentru dezvoltarea cu
rioadă de maia pierderi Zahrani, la 46 kilometri succes a cooperării iugo-
umane şi materiale pentru sud de Beirut, punct cheie slavo-sri lankeze. Totodată, Int r-un comunicat al
Liban. Cel mai mult a a- pentru ruta pe care se Ministerului angolez al A-
vut de suferit populaţia transportau produse petro­ s-a subliniat necesitatea părării se arată că in urma
civilă din nndurile căreia liere spre nordul ţării, de întăririi relaţiilor de coope­ acţiunilor criminale comise
au murit peste 500 persoa­ la rafinăria din apropiere. rare dintre ţările nealinia­ pe teritoriul Republicii
ne, alte peste 2 000 fiind Dealtfel, scrie UPI, pier­ te şi a contribuţiei acestor Populare Angola de către
ţări la depăşirea actualei
rănite, numărul exact al deri. materiale importante situaţii de încordare din armata rasiştilor sud-afri-
victimelor nefiind încă au fost provocate şi aces­ cani, in cursul lunii iunie
stabilit. De asemenea, e- tei rafinării, care asigură relaţiile internaţionale. 49 de civili au fost ucişi,
Preşedintele
Partidu­
conomia libaneză a suferit aproape jumătate din ne 7 lui de Stingă - Comuniştii alţi opt răniţi. De aseme­
însemnate daune, mai a- cesarui de produse petro­ din Suedia, Lars Werner, a nea, 8 militari au fost u-
les în domeniul transpor­ liere al Libanului. cişi şi alţi 8 răniţi, relatea­
adresat un apel guvernu­ ză agenţia angoleză de
lui Suediei de a acţiona presă Angop.
Din lumea capitalului urgent pentru convocarea
unei conferinţe a ţărilor -■$> Numai fiecare al trei­ LICEUL INDUSTRIAL NR. 4
nordice pe tema stabilirii lea student al facultăţilor
STOCKHOLM 425 (Ager­ rioada corespunzătoare a unei zone D E V A
pres). — Peste 27 000 de anului precedent. Totoda­ în nordul Europei. denuclearizate de pedagogie din Spania
oameni ai muncii suedezi tă continuă publicaţia, a care îşi va încheia studiile Stn Minerului, nr. 30, telefon 20975
au fost concediaţi sau au crescut substanţial numă­ 4^ Şeful statului domini­ in 1985 va găsi un loc de
primit preavizul în prime­ rul celor obligaţi să lucre­ can, Antonio Guzman Fer- muncă adecvat calificării A N U N Ţ Ă
le şase luni ale acestui an. ze după orar redus. nandez, a anunţat, intr-un sale — este concluzia la
După cum informează zia­ în prezent, in Suedia discurs radiotelevizat, des­ care ajunge un raport ela­ Se fac înscrieri pentru treapta a ll-a
rul „Dagens Industri“, a- coperirea unui bogat zăcă- borat de specialişti guver­ liceu — cursuri de zi si seral.
ceastă cifră reprezintă du­ şomează aproximativ 90 000 mînt petrolifer in zona namentali. CLASA A XI-A — CURSURI DE ZI :
blul concedierilor din pe- do persoane.
Charco Largo, la 230 km ^ Consiliul de Miniştri © Constructori structuri — 30 locuri
☆ ☆ * sud-vest de Santo Domin- al Republicii Sao Tome şi
go. Explorările din regiunea Principe a hotărit organi­ © Constructori finisori — 24 locuri
WASHINGTON 25 (A- instituţiile guvernamentale respectivă au fost între­ zarea unei vaste campanii
gerpres). — Instituţiile gu­ au fost furate bunuri afla­ prinse de „Superior Oii de alfabetizare, în vederea $ Instalatori — 23 locuri
vernamentale americane, te în proprietate de stat în Company Dominicana". lichidării neştiinţei de carte (§) Mecanici maşini şi utilaje — 14 locuri
în special cele situate la valoare de 2,3 milioane do­ în ţară, relatează agenţia
Washington au devenit un lari. Din 1979 pînă în 1980, ^ Consiliul de Stat al Angop. Campania va acor­ ŞCOALA PROFESIONALĂ :
obiectiv preferat al... hoţi­ numărul acestor furturi a Republicii Nicaragua a a- da prioritate, în prima eta­ © Instalatori — 36 locuri
crescut cu 177 la sută. Dar
lor, spărgătorilor şi huli­ probat proiectul de refor­ pă, sectorului producţiei, @ Electricieni — 36 locuri
uneori dispar şi utilaje mă agrară elaborat de pentru ca toate întreprin­
ganilor. Potrivit datelor o- care n-ar putea fi depla­ © Construcţii metalice — 36 locuri
ficiale publicate la Was­ sate din loc fără ajutorul Junta Guvernului de Re­ derile ţării să-şi poată al­
construcţie Naţională, in-
hington, anul trecut din unei macarale. fabetiza muncitorii. CLASA A XI-A — CURSURI SERALE :
@ Instalatori — 5 locuri
pin presa străină Companiile transnaţionale jefuiesc Namibia © Mecanici maşini şi utilaje — 14 locuri
Informaţii suplimentare la secretariatul
La 24 septembrie 1974, A- „clandestină” a minereului and Finance Company Limi­ uraniului de la Malvesi. liceului
dunarea Generală a O.N.U, de uraniu. Mai multe com­ ted" (6,2 la sută) şi „Indus­ Aici, minereul namibian îşi
adopta o rezoluţie care in­ panii transnaţionale, dintre trial Development Corpora­ pierde naţionalitatea. Cea­
terzicea exploatarea bogăţii­ care cea mai mare este tion", grup de stat (13,2 Ia laltă jumătate este transpor­
lor Namibiei. Rezoluţia pre­ „Rio Ţinto Zinc" (companie sută), „Rio Aigon" (filiala tată spre centralele nuclea­
vedea sancţiuni împotriva multinaţională britanică ce canadiană a lui „Rio Ţinto re britanice. „Filiera france­ DIRECTIA JUDEŢEANĂ
contravenienţilor. Toate aces­ ză" alimentează, de aseme­ DE DRUMURI Şl PODURI DEVA
tea au rămas însă literă li nea, prin căi ocolite, indus­
moartă. Mai precis, temîn- f» tria nucleară vest-germană... Piaţa Victoriei nr. 2
du-se ca Namibia să nu de­ intr-o recentă declaraţie a încadrează pentru Secţia de drumuri şi po­
vină independentă, compa­ posedă acţiuni in exploata­ Zinc") posedă 10 la sută din Organizaţiei Poporului din duri PĂULIŞ — LUNCA :
niile transnaţionale s-au de­ rea cuprului, aurului, zincu­ capital, iar diferiţi alţi par­ Africa de Sud-Vest (SWAPO)
dat la o adevărată jefuire lui, fierului, aluminiului şi ticipanţi 11,5 la sută. in mi­ se arăta că „în timp qe © conducător auto categoriile I—II pen­
deţine 47 la sută din capi­ nele de la Rossing lucrează Franţa, Marea Brltanie şi
a principalei bogăţii a sub­ talul societăţii care exploa­ tru transportor de ciment 17 tone.
solului Namibian, aici aflîn- tează mina de la Rossing), 2 000 d® negri, care extrag, R.F. Germania jefuiesc ura­
du-se cele mai mari canti­ sînt implicate în această a- zilnic, 150 000 tone rocă. niul namibian, aceste ţări Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt ce­
tăţi de uraniu din lume. Din Ianuarie 1978, con­ discută, de doi ani, cu Afri­ le prevăzute de Legea nr. 12/1971, Legea nr.
facere. Alături de „Rio Ţin­ centratul de uraniu este trl-, ca de Sud şi SWAPO vii­
Companiile transnaţionale to Zinc" s-a constituit un mis în Franţa, încălcîndu-se torul Namibiei în cadrul pre­ 57/1974 şi Decretul 188/1977.
s-au grăbit să pună mina fel de cartel, care reuneşte rezoluţiile O.N.U. şi cele mai tinsului „grup de contact oc­
pe mina de la Rossing, a Informaţii suplimentare la telefon 16535.
trei ţări — Canada, Franţa şi elementare reguli de secu­ cidental" (Statele Unite, Ca­
cărei producţie anuală este desigur, Africa de Sud. ritate, din portul namibian nada, R.F. Germania, Fran­
de 5 000 tone de concentrat Sînt amestecate compa­ Windhoek. Astfel, de două ţa, şi Marea Britanie). Aceas­
de uraniu. niile transnaţionale franceze ori pe săptămînă, sînt trans­ ta arată, o dată mai mult
De doi ani, în ciuda re­ prin Minatone" (10 la sută portate cu avioanele 30 de că cele cinci ţări occidenta­
comandărilor Naţiunilor Uni­ din acţiuni). Africa de Sud tone de concentrat de ura­ le- sînt complice cu regimul
te, a fost pus la punct un este reprezentată prin două niu, jumătate din acesta ia de la Pretoria şi vor să in­
întreg circuit de vînzare grupuri : „General Mining calea uzinei de prelucrare a staleze în Namibia un guvern
supus intereselor lor".
SWAPO cere oprirea jafu­
na/c, desfăşurate in pis­ ES TF.NIS. Sferturi de -
cina de la „23 August“, finale. Simplu bărbaţi: J lui şl cheamă opinia publi­
că'franceză, britanică şi vest-
s-au încheiat cu succesul Florin Scgărceanu — Jiri J
favoriţilor şi cu trei re­ germană să facă presiuni a-
corduri mondiale univer­ Granat (Cehoslovacia) cu I supra guvernelor lor.
sitare. 6—2, 6—3 ; Andrei Dîrzu j (Agerpres)
— De Pamer (S.U.A.) 0—4, I
200 m mixt : 1. Kimbcr- Deva, bloc O 4, scara IV. ANUNŢ DE FAMILIE
ly Carlisle (S. U. A.) — 0 — 0 ; Vădim Borisov J
2'20"43I100; 2. Olga Kle- (U.R.S.S.) — Miroslav La- ţ apartament 26. (1323)
vakina (U.R.S.S.) — 2'20" cek (Cehoslovacia) 6—4, ' ® Schimb apartament a Cu aceeaşi nemăr­
81/100; 3. Barbara Seller 6—3; T ho mas Emcricli j nou, două camere, gaze, ginită durere, părinţii
(R. F. Germania) — 2'24" (R.D.G.) — Nandan Bal ' V l N Z Ă R I hol central. Deva, B-dul anunţăm că în ziua de
17/100; 4. Diane Johnson (India) 0—2, 0—3. J Decebal, colţ cu Zamfires- 28 iulie 1981, se împli­
(S.U.A.) — 2'24"63/100 ; 5. Dublu fele; Virginia Ru- ' ® Vînd Dacia 1100. Ha­ cu, bloc D, scara E, cu nesc şase luni de la dis­
13 SCRIMĂ : Selecţiona­ Irinel Pănulescu (Româ­ zici, Florenţa Mihai — Yu. I ţeg, strada M. Eminescu, apartament două camere pariţia prematură a
ta României (Aurora Dan, nia) — 2'25"51/100 ; 6. nr 28, telefon 70947. Vizi­ în zona V. I. Lenin, strada scumpului nostru fiu
Marcela Molclovan, Vio­ Liquao, Chen Juan (R. P. ‘| bilă în zilele de 31 iulie, 1 OANCA PUIU-MARIUS
rica Ţurcanu, Elisabela Mariana Paraschiv (Româ­ Chineză) 6—0, 0—4. 4 şi 2 august 1981. (1312) Karl Marx sau B-dul Dr. inginer, clin Călan. îi
Guzganu şi Csila Rupar- nia) — 2'25 "841100. La dublu mixt, cuplul I o Vînd motocicletă I.J. Petru Groza. Informaţii vom păstra o neştenrsă
csics), a cucerit medalia 200 m mixt — mascu­ român Ruzici-Scgărccanu ' 350 cmc, stare foarte bună. Deva, telefon 12125. (1321) amintire. (1319)
de aur in proba feminină lin : 1. Serghei Fesenko şi-a asigurai o medalie, I Certeju de Sus nr. 133 B.
de Ilorelă pe echipe. în (U.R.S.S.) — 2'06"34/100 calilicîndu-se în finală, în * (1322) PIERDERI D I V E R S E
finală, lloretislele român­ 2. Aleksci Markovski urma victoriei cu 6—3, | SCHIMBURI o Pierdut legiUmaţie de
ce au învins cu 9—5 for­ (U. R. S. S.) — 2'08"37/ 0—3 în faţa perechii Iva * DE LOCUINŢĂ o La Săcărîinb, se va
maţia U.R.S.S. Lacck j serviciu pe numele Trăită (ine tîrgul de vite şi măr­
100; 3. Alan Swanslon Budarova, Miroslav
SI tNOT. Cele trei IJ- (Canada) — 2'00"48/100. (Cehoslovacia). « • Schimb garsonieră De­ Ioan, eliberată de I.E.C. furi, vineri, 31 iulie 1981.
va, cu similar în Arad. Deva. O declar nulă. (1320) (1324)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sobin Ceriu, Ion Cioclel, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redaclor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicotae Tîrcob

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac. la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorll voluntari
8 700 Deva 1 str. Dr Petru Groza nr 35 Telefoane» 11275. 11585, 12157. 20708 din întreprinderi şl Instituţii
TIPARUL» Tipcigrafis ct-r 9a A nemet nr 257 Gastul unul abonament 1 24 îel (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un an)