Page 92 - Drumul_socialismului_1981_07

“> « IA bC fc»
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNI I l-VA Primul punct ia orainea ue zi

E C O N O M I S I R E A

Industria chimică este nurile. Cum se detaliază colectivul acest efort ?
¡JUDEŢUL HUNEDOfiBR mare consumatoare de aici această acţiune cu A. I.: în primul „semes­
trei elemente esenţiale ce caracter naţional ? tru am recuperat 300 tone
intră în incidenţa crizei A. I.: înainte de toate, de material, iar valoarea
actuale, cu manifestare am discutat şi am acţio­ beneficiului obţinut pe a-
mondială : gaze, ţiţei şi e- nat energic pentru mări­ ceastă cale depăşeşte 4,3
nergie electrică. Totuşi, la rea capacităţii de recupe­ milioane lei. Dai- să ne în­
această ramură importan­ rare a deşeurilor şi mate­ ţelegem : acest beneficiu
tă a economiei naţionale rialelor uzate din întreaga nu este rezultatul doar al
0 RfiftlU : fit, e B IM ITETULlïi; : J HDETtAW; HUIUEPDMffAU EC.fl se poate renunţa, O a-
nu
SI fll C 0 HI S IU U IU I POPULAR J U D E Ţ E A N rată şi documentele pro­
gramatice
partidului.
ale
'Cum procedăm ? Iată o Implicare, exigenţă, răspundere în conducerea
problemă care interesează
Anul XXXIII, nr. 7 377 MARŢI, 28 IULIE 1981 4 pagini - 30 bani în gradul cel mai înalt nu economiei de căire organizaţiile de partid
numai macrosocietalea, ca
r í spunem aşa, ci pe fie­
care om care lucrează în ţară. Da noi se află unul celor 300 tone de materia­
Vilorl Rari din lucruri nici mă Discutăm această întreprinde­ din centrele autodoiare, recu­ în le reintroduse mai în ales al
domeniul chimiei.
circuitul
acestei
proble­
ci
productiv,
Prin
perări.
la
majoră
fost
materiei
înlocuirii
rea chimică Orăştie cu tova­ secţie a pentru construită o scumpe, . îndeosebi a prime
celei
măcinarea
moară
răşii Augustin Ispas, secre­ materialului plastic recu­ importate.
în contextul adâncirii pe cumpărători, executate din ci O bună preocupare tarul comitetului de partid perabil, iar materialul re­ N. M. : Aici se deschide
plan mondial a crizei e- a.şa-zisele deşeuri ,— res­ pentru valorificarea inte­ din secţia a Il-a ambalaj zultat se foloseşte în ames­ o altă pagină a economi-,
n eradice şi de materii pri­ turi de materiale inutili­ grală a materialelor am din mase plastice, şi Ni- tec cu granulele, adică sirii, adică date fiind .pre­
me, preocuparea pentru zabile, fără valoare, care găsit şi la secţia de „tîm- eolae Marcu, secretarul bi­ materia primă nouă. în fe­ ţurile foarte ridicate ale
recuperarea .şi reintrodu­ plnă mai ieri se aruncau piărie“, unde din micile roului organizaţiei de ba­ lul acesta scade ponderea granulei importate, îm­
cerea în circuitul produc­ sau se predau centrelor bucăţi de lemn se confec­ ză din sehinîbul A II. materiei prime noi şi creş­ preună cu beneficiarii am
tiv a tuturor materialelor specializate contra unui ţionau cozi de ciocane, -su­ . — Deci, tovarăşi secre­ te cea a materialului re­ căzut de acord să o înlo­
rei'oiosibile constituie o ce- preţ derizoriu. Din aceste porturi pentru .ştampile, tari, unica soluţie indicată ciclat. La unele piese pro­ cuim în măsură cit mai
trinţă de primă însemnă- resturi, aici, la „Mure­ jucării etc. de documentele de partid, porţia este de 15—20 la mare cu granulă româneas-
pentru oamenii mun­ şul“, s-au meşterit produ­ Cooperativa „Progresul“ de secretarul general a] sută material reintrodus
cii din judelui nostru, din partidului, t o v a r ă ş u l în circuit, la altele şe a- CORNEL ARMEANU
întreaga jará. Pe această Nicolao Ceauşeseu, este e- junge la 90—100 la sută.
temă am avut o discuţie TOATE MATERIALELE REF01OSISILE- eonomisirea pe toate pla- — Cu ce eficienţă face (Continuare în pag. a 3-a)
cu Traían Moise. vicepre­
şedintele U.J.C.M. Hune-
doara-Deva, care a subli­ tului, care duc spre terenu­ hai Nagy, din schimbul A „
niat preocuparea susţinută rile agricole ; cositul 'finu­ al laminorului de G50 mm, h
lui şi valorificarea lui prin care ştiau că au respectiva j
a meşteşugarilor hunedo- se în valoare de peste Deva a încheiat primul se­ cooperaţia de consuni ; cir­ grupă, au fost primii veniţi
reni pentru recuperarea, două milioane lei. „Nu a- mestru al anului cu rezul­ culaţia pe drumurile publi­ In ajutorul celui In suferin- h s
refolosirea şi gospodărirea runcăm nici un petec, fie tate frumoase, depăşindu-şi E FESTIVALUL „CXPRIAN ce ; prevederi legale privind ţă. 0 PREŢUIREA MUNCII, ¡|
Ecalerina
Pop.
judicioasă a materialelor, el cit de mic — ne spune planul la beneficii cu | POIiUMBESCU* 4 . La faza rc- in străin ar ea şi intrarea în Comunista muncitoarele frunta- s *
din
una
unor
posesia
bunuri
res­
;
pen tiu valorificarea cit Iozefina Nărăţan, şefă de peste un milion de lei. Şi h - publjcanâ a festivalului de pectarea normelor de con­ şe ale întreprinderii de pre- jj
interpretare a muzicii culte
mai eficientă a tuturor | „Cîprian Porumb eseu“, des* vieţuire socială şJX. q AU­ lucrare şi industrializare a v
secţie la „croitorie femei“. aici calitatea produselor,
materiilor prime utilizate, - fâşurat la Suceava, participă DIENŢA COLECTIVA. Cămi­ legumelor şl fructelor Ha- *
Sîtvaşu
în baza celor spuse de in­ Din asemenea materiale eficienţa lor este urmărită şi patru pionieri huiaedoreni, nul cultural din duminică de ţeg, după 36 ani de muncă, 3
o
a rămas la pensie. La fes-
găzduit
Sus
a
terlocutor am întreprins ftăieturi, căzături etc.), am cu răspundere. Adolf Man- j laureaţi ai actualei ediţii a audienţă colectivă pe teme tivi lalea organizată cu acest h
confecţionat 275 de căciu­ Festivalului naţional „Cînla- de actualitate in agricultură prilej în ziua de 25 iulie, 3
G.
:
r-aa
României“
Burcca,
un raid prin trei coopera­ lite pentru copii, 150 de gheluş, preşedintele coo­ V. Adam (Hunedoara), C„ Gu­ — recoltarea . şl depozitarea 1 s-au adresat felicitări şi *
tive meşteşugăreşti, urmă­ slipuri pentru bărbaţi, cir­ perativei, a recunoscut cu şa (Deva) şi C. Adam (Pe- cerealelor. Acţiunea s-a con­ urări de viaţă lungă din *
partea organizaţiei de partid, |
tinuat cu o seară de dans.
DE­
rind pe viu cum . se ac­ ca 300 perinîţe „fantezi“, sinceritate că se puteau tr-oşam}. pj „TRIBUNA SATUL {3 INTERVENŢIE SALVA­ de sindicat şi a consiliului *
MOCRAŢIEI“
ÎN
peste 120 poşete, alte pro­
ţionează în acest domeniu face mai multe pe linia 1IONDOL. In cadrul dialogu­ TOARE. Prin circumscripţia oamenilor muncii, de către |
duse. lui dintre organele locale şi medicală IV — Bluming din
de importanţă majoră. recuperării şi valorificării cetăţeni au fost discutate C.S.H. se cereau de urgen­ numeroşi colegi de muncă. „
Iosif Opri.şa, şeful sec­ probleme de interes gene­ ţă donatori cu o grupă de
ral, ca : repararea drumului sînge mai rar întîlnită —
DIN ..DEŞEURI“ — ţiei „ceasornicărie“, din LIVIU BRAJCA ; Certej-Săcărîmb, degradai in AB 4. pentru un bolnav de
PRODUSE DE... centru, ne-a arătat grăma­ DORIN CORPADE * urma alunecărilor de teren hemofiîie. Tinerii electri­
* şi a eelor djn anteriorul sa­ cieni Petru Şerban şi Mi-
MILIOANE da de piese uzate şi recu­
(Continuare in pag. a 2-a) r
perate care urmau să fie
Cooperativa „Mureşul“ predate la I..J.R.V.M.R. & fi» G »*!> «1 — ~ — — ca — « — » — £% — t* — 0 ““ O “ « “ O
Deva. împreună cu Ştefan ..Noi rareori folosim piese
lordache, şeful serviciului recuperate (eventual spira­
producţie, am vizitat sec­ la ceasului), dar pentru a-
ţiile în care s-a realizat, ceasta avem grijă de tot
de la începutul anului, ceea ce strîngem. Cum să
cantitatea cea mai mare risipeşti gramul de metal
de produse „cu priză“ la c î n d este atîta nevoie de
¡0 activitatea comercială In Brad In unităţile din comuna Turdaş, duminică s-a încheiat se­
cerişul griului, lucrare la care s-au evidenţiat combinerii Du­
mitru Orăşan, Petru Mezel, Nicolae Mihăilă şi Petru Filote.
există încă leo pentru mei bine
Duminică, zi de muncă intensă Sa seceriş
De astă dată, am pus aşa ceva. Am încercat şi
faţă în faţă cumpărători aici, dar văd că nu avem Concentrîn du-şî eforturi­ canizatorii din secţia con­ portul recoltei şi la elibe­ lor repartizate de la alte
şi organizatori ai comer­ noroc“ — ne-au spus. la
le pentru slrîngcrea grab­ dusă de Sebastian Spra au rarea terenului au depus unităţi dă posibilitatea ca
ţului din Brad. dar nu la care Marja Pavel respon­ nică si fără pierderi a în­ acţionat în lanurile C.A.P. îndeosebi tractoriştii Petru întreaga recoltă să fie în­
o masă rotundă, ci în sabila magazinului, fo-a
tregii recolte de grîu, du­ Sălaşu de Sus şi Sălaşu de Popescul Vaier Daj, Petru magazinată fără pierderi.
cursul unui raid efectuat ■răspuns, oferi ndu-le alte minică, 26 iulie a.c.. lu­ Jos ca în oricare altă zi Mihuţ. Iloboan Ion II. Ca- Duminică, mecanizatorii
prin unităţile .comerciale. cîteva perechi de sandale
crătorii ogoarelor judeţului obişnuită de lucru. Pînă bor Mihai: Ştefan Merişo- din secţia condusă dc Vic­
De la început trebuie să ‘ uşoare şi comode. Plină nostru au amplificat cu la ora 12 combinerii de reanu. Petru Răzăîiă şj torian Mitueă au mutat
precizăm că activitatea din de solicitudine am găsit-o peste 550 hectare realizări­ la această secţie reuşiseră alţii. centrul de grebtate al ac­
acest domeniu nu ridică şi pe responsabila maga­ le la seceriş, Iar la bazele tivităţii în tarlaua „Ploşti-
probleme deosebite la zinului 43 — Textile. Vio­ de recepţie au fost trans­ na“ .a fermei de stat din
Brad. fond de marfă exis- rica Zîraa, care spunea cu portate mai mult de 300 Rîu Alb. La strîngerea re­
tînd suficient. La cele mai multă părere de rău unei tone boabe. în flux cu re­ Bătălia pentru grîu coltei în această tarla au
multe din produsele des-, cumpărătoare: „De trei coltatul s-a lucrat la elibe­ lucrat combinerii Emil Ra-
făcute s-au înregistrat săptămâni nu am primii rarea terenului şi efectua­ eoviţan, Gheorghe Scânteie
creşteri faţă de perioada mici un fel de imprimeuri. rea arăturilor, lucrări rea­ şi Viorel Curelar. Un in­
corespunzătoare a anului Nu avem „Trinela“. „Si- lizate pe 350 si, respectiv, să strîngă recolta de grîu Bătălia pentru recoltă teres sporit penti-u încheie­
trecut. -Cîteva cifre sînt neta", „Sinziana“. care 200 hectare. de pe o suprafaţă de 14 s-a desfăşurat cu intensi­ rea neîntîrzială a recolta­
edificatoare în acest sens: sînt mult solicitate. Poa­ hectare. După-amiază com­ tate şi pe ogoarele C.A.P. tului şi a celorlalte lucrări
în semestrul T al anului te vreţi să vă alegeţi alt­ O însemnată contribuţie binele au fost deplasate Pui. Drept rezultat, dumi­ din fluxul secerişului au
1930. s-au desfăcut' 233 to­ ceva sau vă rugăm să mai la obţinerea rezultatelor a- de la Sălaşu de Sus in la­ nică unitatea a livrat la dovedit, de asemenea, me­
ne de zahăr, iar în acest reveniţi“. La magazinul Hiintîte şi-au adus-o şi lu­ nurile C.A.P. Sălaşu de fondul de stat peste 20 to­ canizatorii Iosif Farcaş. E-
an — 254, la ulei, 103 tone de confecţii pentru femei crătorii ogoarelor din Con­ Jos. Pentru obţinerea unor ne grîu. Preşedintele coo­ milBălteanu, Ionel Rădoni,
siliul unic agroindustrial
pe 6 luni din 1980 şi 140 — foarte bine aranjat, cu randamente zilnice ridicate perativei agricole. Fran­ Dorel Macra. Pamfil Du-
tone în 1981. Aceasta, în produsele expuse la înde- I-Iaţeg, unde duminică s-a s-a asigurai mecanizatori­ cise Vlădoane, a avut nu- mitraşeu si alţii, unii din­
recoltat şi înmagazinat
condiţiile în care popu­ mîna cumpărătorilor. Do­ lor hrană caldă în cîmp, , mai cuvinte de laudă la a- tre ei prezenţi la secerişul
laţia oraşului a rămas a- rina Cosmescu, care toc­ producţia de pe 150 hec­ Combinerii Anton Cîoană, dresa combinerilor Ştefan griului din lanurile C.A.P.
ceeasL ' mai cumpărase o rochiţă tare, au fost balotate paie­ Vîctoruţ Vasiu, Ştefan Po­ Zoran, Radu Tăbârcic, Con­ Rîu Alb. O atmosferă de
Dar, să dăm cuvîntul de vară, ne-a împărtăşit: le de pe 75 hectare, s-a pa, Szombotfolvi Emil şi stantin Andrei şi Ton Mi- lucru specifică zilelor pline
cumpărătorilor: Maria şi „Aici vin totdeauna şi-mi făcut fertilizarea eu îngră­ Voicu Moş se află perma­ hăilesou. Transportul re­ de campanie s-a întîlnit,
Petru Peter, pensionari din fac cumpărăturile. Maga­ şăminte chimice pe 60 de nent în întrecere, ceea ce coltei a fost încredinţat lui de asemenea, duminică pe
Timişoara, erau necăjiţi zinul e bine aprovizionat, hectare şi s-au arat 34 de asigură condiţii pentru Ghenrghe Vulc, Nicolae ogoarele C.A.P. Silvaş, Uni­
că nu găsesc ceva sandale hectare. înţelegind deose­ rea sî Lîvadea.
fără tocuri pentru o nepo­ DOINA COJOCARU bita răspundere care le strângerea fără pierderi a Frusina şi Viorel Calea.
ţică de 12 ani. „Peste tot nevine pentru înlăturarea recoltei de grîu şi secară. Dublarea vitezei zilnice de
pe nerle trerarn căutăm {C rt n.tniirt*'g Ir) orirj n ’ pierderilor din recoltă, me­ Eforturi meritorii la trans­ lucru eu ajutorul combinc- N. TÎRCOB