Page 93 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALIS1

Adunări generale ale oamenilor muncii

Adunarea generală a Pe acest fond al nerea- mulţi mineri şefi de bri­ — Ca activişti culturali cului cu actori de film, stantin Frimu, Ion Stegă-
oamenilor muncii de la lizărilor, dezbaterile din gadă, dat fiind faptul că ai cinematografiei româ­ simpozioane, mese rotun­ rescu, Iuliu Fiseuteanu »,00 Ui
mina Vulcan s-a desfăşu­ adunarea generală a oame­ din cele 62 de brigăzi, 34 neşti — spunea directorul de, dezbateri ş.a. O preo­ (dealtfel, la pelicula dc 16 Li
rat intr-un moment care po
nilor muncii nu s-au ridi­ nu isi realizează sarcinile întreprinderii cinemato­ cupare deosebită s-a ma­ mm, din 12 sectoare unul
pune foarte bine în evi­ de plan. în cele şase luni, 11,45 n
cat la nivelul aşteptat. grafice judeţene, prof. E- nifestat pentru generaliza­ singur n-a intrat în între­
denţă activitatea neritmică aproape zilnic 100 de pos­ meric Horovitz — avem lui
Participanţii la discuţii — rea activităţii cu filmul cere). Deşi bilanţul activi­
a acestui colectiv. Pe de sarcini concrete în proce­ 12,30 CS
Constantin Mareş, Ion Gri- turi nu pot fi plasate în la locurile de muncă din tăţii primului semestru a 13.00 Ui
o parte, primul semestru a sul educării revoluţionar- fost pozitiv, n-au lipsit ne-
goraş, Mihail Vasilescu, abataje datorită absenţelor. marile unităţi industriale, mi
fost încheiat cu un plus Deci, o mare rezervă de patriotice, jalonate de to­ proiecţiile de filme de in­ împlinirile, reliefate cu na
(peste 1 400 tone) la pro­ Ion Pasca, Cristian Dines- producţie ce poate fi rea­ varăşul Nicolae Ceauşescu, formare politică, documen­ simţ critic şi autocritic ; 19.00 Tc
ducţia fizică de cărbune, cu, Nicolae Şufan, Ion Tu- 19.20 A<
lizată pe seama întăririi secretarul general al parti­ tare de cultură generală. lipsa de preocupare a u- 19.40 Că
însă pe de altă parte, de reanu, Nicolae Preda, Sil­ disciplinei. dului, şi în expunerea la Şi, după cum se preciza nor responsabili de cine­ m<
matografe pentru organiza­ ne
Marea majoritate a par­ 20.00 Ur
specifi­
activităţi
ticipanţilor la dezbateri au Filmul—-folosit mai rea unor unităţi industriale, mi
na
în
ce
Realizarea planului fost cadre şi tehnice, şefi de abateri de la regulamentul 104
mi
adjuncţi
a-
sectoare
ai
eestora. Este adevărat că eficient în procesul tehnic. 21.20 Tc
al
br
şi a angajamentelor probleme la aceste se ri­ lea Pentru semestrul mai doi­ 22.40 Tc
deosebite
Mi
mo­
sînt
sarcinile
si
dică
niveluri,
aşa
Dar,
însă procesul de produc­ formării omului nou bilizatoare. din dezbateri, cum 23.00 Ui
e-
reieşit
a
asumate necesită ţie resimte din plin lipsa xistă resurse pentru înde­ in:
asistenţei tehnice. Au a- cel de-al II-lea Congres al în darea de seamă asu­ plinirea lor. Măsurile com­
o mai mare mobilizare vut loc mai ales surpări, da­ consiliilor oamenilor mun­ pra activităţii C.O.M., pre­ pletate vor cu asigura desfăşu­
unele
propunerile
fă­
ju­
nerespec-
torită
intr-un
cii.
să
va
continua
Acţionăm
ocuparea
cute
tării monografiilor de ar­ deţ puternic industrializat stea în atenţia lucrătorilor, rarea unei activităţi edu­
a colectivului mare şi 'tehnologiei de şi trebuie să contribuim dată fiind eficienţa in cative cu filmul la ace­ dioprog
BUCI
lucru in abataje, indicele la ridicarea conştiinţei ma­ producţie a acestor acti­ leaşi înalte cote valorice. Radio ju
de utilizare a maşinilor şi selor, la îmbogăţirea cu­ vităţi. Şi pentru noul semestru ’81 ; 8,(
8,10 Cil
utilajelor nu este cores­ noştinţelor lor politico- Realizările primului se­ gama de activităţi. esteŢAo- 9.00 Bll
la începutul lunii iulie via Pâţan, Iulian Filip, punzător, timpul de lucru ideologiee şi tehnico-ştiin- mestru — depăşiri la in­ gată şi variată: zîie şi Ilăspun-
mina înregistrează un mi­ Dumitru Maxim, Viorel nu este folosit integral, iar ţifiee, să ne înscriem, prin dicatorii economieo-finan- sâptămini ale filmului ro­ 10.00 I5i
Alterna
nus de peste 10 000 tone şi Răcluleseu, loan Minulescu în privinţa defecţiunilor, mijloacele celei de-a şap­ ciari de bază (încasări şi mânesc, festivale, montaje Muzică
luna încă nu este înche­ — au insistat asupra defi­ numărul acestora este des­ tea arte, în amplul proces număr spectatori), benefi­ literar-cinematografiee de Mioriţa
iată. Neritmicitatea este cienţelor manifestate in tul de mare. lată, deci, su­ de formare a omului nou. acti­ ciu realizat în proporţie evocare istorică închinate ştiri ★
menirii
11,05 St;
înţelegerea
23
explicaţia cea mai plauzi­ procesul de producţie, evi­ ficiente aspecte care ar vităţii cu filmul e do­ de 164,25. la sută, reduceri sărbătorii de la locurile August, estradă
vizionări
de
la
de cheltuieli la .1000 lei —
bilă a nerealizăril'or. Mai denţiind mai ales cauzele trebui să preocupe întregul vedită de numeroasele dovedesc activitatea bună muncă etc. Activitatea cu vanprer
Buletin
adăugăm că nici producti­ externe şi trecînd cu ve­ colectiv al minei Vulcan, acţiuni organizate de în­ desfăşurată de această în­ filmul se va integra mai si ii da ’8
ra foit*.]
vitatea muncii, principalul derea resursele interne din în vederea realizării rit­ treprinderea cinematografi­ treprindere. Cu prilejul a- bine în munca politică in Coordoi;
indicator care contribuie cadrul fiecărui sector. Mai mice a sarcinilor de plan. că judeţeană. în primul dunării generale a oameni­ sprijinul realizării sarci­ Dc Ja
în acest sens, organizaţii­ da 'ai :
la s p o r i r e a producţiei mult chiar, unii dintre ei lor de partid, comitetului semestru, în centrul aten­ lor muncii au fost eviden­ nilor de plan, a unei noi şilor ;
de cărbune, n-a fost reali­ căutau cu tot dinadinsul ţiei s-au aflat manifestă­ ţiate unităţile şi sectoa­ revoluţii in agricultură. în 16,20 A
de partid pe mină, consi­ rile dedicate aniversării a rele fruntaşe în întrecerea acest sens se va continua sport, s
zat ia nici un nivel din să scoată în evidenţă as­
liului oamenilor muncii, 60 de ani de la crearea socialistă : „Unirea" Pe­ şirul activităţilor metodi­ 21,30 I
cele la care se ţine evi­ pectele pozitive, şi aşa ce si schimburilor de ex­ române:
organizaţiilor U.T.C. si do P.C.R., acţiunile cu filmul troşani (menţionat de mai tr-o ori
denţa — în abataje, în prea puţine. Aducem în sindicat le revin sarcini la locurile de muncă, mi- multe ori pentru iniţiati­ perienţă, se va stimula 23.00 5,1
cărbune, in subteran şi pe discuţie acest aspect, in- sporite in mobilizarea co­ crostagiunile cinematogra­ vele valoroase ale respon­ spiritul de iniţiativă, care. cal nov
lectivului, .colectiv care fice organizate, in colabo­ sabilului cinematografului. găseşte in acest domeniu
întreprindere. In asemenea trucit era de aşteptat ca teren fertil pentru acţiuni
pînă nii demult se situa rare eu Arhiva Naţională Ion Dulămită), „Minerul“
condiţii, nici indicatorii e- în cadrul adunării gene­
în fruntea întrecerii dintre de Filme, la Petroşani şi Lunea şi „Patria- Orăştie. cu un substanţial conţinut
cmomieo-financiari nu pot. rale a oamenilor muncii întreprinderile miniere a;e i.uponi, procesele cinema­ iar din mediu] rural sec­ do idei.
l'i satisfăcători. să-şi spună cuvintul mai Văii Jiului. tografice, întîlnirile publi­ toarele coordonate de Con- VIORICA ROMAN DEVA
împuşcă
cretă (.
(Urmare din pag. 1) de blană naturală. Se e- pentru probe electrice la locul. Deii sc* preiau o se­ Casey i
xeeută mesade şi husa pen­ frigidere. rie de motoare electrice HUNED
articolelor din cauciuc, in­ tru scaunele autovehicule­ Şi la secţia maroehinâ- de ia unităţi sau popu­ şi exlrf
să dotarea momentană a lor. Producţia lunară de rie a complexului din Mi­ laţie, remedierea lor este Poarta
(Sid erur
acestei secţii este insufi­ mesade ajunge la 30 de cro VI, lucrurile stau bi­ un... calvar. Lipsa unor a- mort 0
cientă. Lipseşte o moară - bucăţi, iar cea de periniţe ne. Szegedi Brigitte ne-a parate de măsură şi con­ «pi in y n
pentru măcinarea produ­ la 80 de bucăţi. arătat pe Ioc 10 noi mo­ trol. slaba pregătire pro­ torul) ;
înalt (l
selor. Din bavurile rezul­ Unitatea pentru reparat dele de articole din Înlo­ fesională a cooperatorilor l'şti in
tate la secţia „articole teh­ obiecte de uz casnic. La cuitori de piele, confecţio­ .şi, în plus, lipsa unor do­ brie) ;
nice din cauciuc“ s-au c- 11 u n e d o a r a, frigiderele nate din fisii, cupoane sau cumentaţii tehnice gene­ publica)
prima o
xecutat ştergătoare de pi­ „Fram" sînt salvate, afir­ chiar bucăţi mai mici că­ rează multe neajunsuri. Se tura)) ;
cioare, covoraşe pentru măm noi, după ce loan zute de la croit — poşete, ajunge ca uneori un mo­ in laeri
maşini etc., în valoare de tor să fie bobinat de două (Munciţi
peste 600 000 lei. De ase­ şi trei ori. Mun'ii i
rul) : L
menea, toate căzăturile do Pentru aceste stări de teanc cJ
la „confecţii“ se predau se Valori meri din lucruri mici fapte, in vederea elimină­ rul) ;
la
„ceaprazărie“, unde rii lor. conducerea Coope­ un u
(Mimchi
confecţionează pălării pen­ rativei „Drum nou“ Hune­ SA : On
tru femei sau alte arti­ ci tor esc)
Mureşan ne-a demonstrat genţi, port-chei etc. doara trebuie să ia cele
cole.- haiducili
ce face, împreună cu e- Tiveînd dintr-o unitate mai eficiente măsuri. Ar ORÂŞTl
chipa, pentru a prelungi intr-alia, am ajuns şi la fi păcat ca numai pentru şi Maşin
I’E ALOCURI viaţa acestor obiecte, pen­ atelierul de reparaţii ra- atît să se adeverească din Fiul can
NU SE PIERDE NIMIC, tru a le face... rentabile, dio-tv,, şef de unitate Ale­ nou proverbul acel GKO AGI
DAR... pădurea si uscăturile. floare l
în dulapul frigiderului se xandru Nicoară. Interesîn- tură);
Ce se poate, cit se poa­ adaptează un congelator du-ne ce anume s-a făcut ★ dornici li
te şi, mai ales, cum se in locul vechiului agregat concret pentru reintrodu­ Investigaţia noastră a BRAZI :
goste ;
procedează pentru revalo­ cu absorbţie. Scade de cir­ cerea în circuit a unor scos in evidenţă unele lu­ nu crccl
rificarea şi reintroducerea ca cinci ori consumul de piese sau subansamble re- cruri bune şi mai puţin riilc I-]
în circuitul productiv a energie. Preocupările a- folosibile de la radio sau bune. Nu am insistat asu­ ră) ; si
raşului
resurselor secundare în­ cestor cooperatori nu se televizoare, A.N. ne-a tisi- pra modului cum sint de­ Fiica at
cercăm să aflăm şi la Coo­ opresc aici. Au făcut fel gurat eă s-au făcut multe pozitate şi păstrate mate­
perativa „Drum nou“ din şi fel de investigaţii şi au în această direcţie. Şi noi riile şi materialele utiliza­
Hunedoara, continuîndu-ne ajuns să repare motoeom- completăm : fără nici o fi­ te, dar atragem atenţia yb
I.M. Orăştie. Strungarul Va site Savu, unul dintre frun­
taşii întrecerii socialiste. Foto: VIRGIL ONOIU raidul prin cîteva secţii presoarele de la frigiderele nalitate ! Toată lumea s-a conducerii celor trei coope­
de producţie. cu compresie. Acest lucru încurcat in nişte acte con­ rative că sînt perfectibile Rezult.
Unitatea 52 — ci’oitorie se datorează poate şi fap­ tabile şi în fel şi fel de la acest capitol. De aseme­ 2« ţnii
Extr.
serie. După cum afirmă tului că atelierul lor este formulare. Situaţia este nea, îmbunătăţiri se pot a- Extr. ¡
in activitatea comercială din Brad şeful acesteia, Ilie Neagoe, bine utilat realizate diferite telicre. De la populaţie nu duee, din şi cite aduc realmen­ Extr. ¡
valabilă
se
cu
celelalte
şi
la
a-
aici este locul unde nu se
am
te
constatat
standuri
prin...
Fond
pierde nimic, ci totul se autodotare. Trebuie să se primesc (nu din vina noi, activităţii de recupe­ lei.
(Urmare din pag. 1) în cursul raidului efec­ transformă, transformare precizăm că toate- standu­ oamenilor) aparate de ra­ rare şi refolosire a mate­
tuat am reţinut că, in ge­ care aduce cu ea o tri­ rile sînt confecţionate din dio sau televizoare vechi rialelor întrebuinţate în
iar personalul — deosebit neral, cumpărătorii sînt plare sau o împătrire a piese recondiţionate. O sta­ producţie. Aceasta este, de
de atent cu cumpărătorii“. mulţumiţi de modul cum valorilor. Ce se întîmplă ţie de încărcat frigidere şi de aici necazul: o serie fapt, o sarcină de maximă
Pe responsabila magazinu­ se desfăşoară activitatea de fapt ? Aici, pînă nu cu compresor (în judeţ nu de subansamble ce puteau importanţă trasată de parti­
TImpu
lui 85 — Ţesături din bum­ comercială in oraş, de fe­ demult, deşeurile din imi­ mai are nimeni aşa ceva), fi refolosite iau drumul dul nostru tuturor oame­ ■ziua dc
bac. ludita Ceh, am găsi­ lul cum sînt gospodărite taţie de biană (celină) e- standuri de probe mecani­ lăzilor de gunoi. mea va
muncii,
t-o necăjită. „De două luni spaţiile, cum este întreţi­ rau adunate, împachetate ce pentru motocompre- Nici la atelierul de bo- nilor trebuie să sarcină pe spre sil
materia­
o
care
binaj
al
cooperativei
devine
şi jumătate nu avem nici nută curăţenia. în această şi expediate unei fabrici soarele de la frigidere, cienţa nu-şi prea găsea efi­ lizăm exemplar. va înnc
un fel de muşama. Cerem privinţă, doar „Restauran­ de vată, la 15 lei kilogra­ doua i
mereu, dar văd că degea­ tul moţilor“, de lingă au­ mul. Era, nimic de zis, şi cînd voi
sub
ion
ba“. La fel era şi respon­ togara, nu lasă o impre­ aceasta o valorificare, dar verso dc
sabilul magazinului 42 — sie prea bună. nu cea mai avantajoasă. vor seni
Menaj, loan Urdaş. „Sînt Avantajoasă a început să lectrice.
foarte căutate vasele emai­ devină abia atunci cînd in moderat
Tempera
late şi noi avem puţine şi. In deplină cunoştinţă de unitate a început confec­ fi cuprl
vedeţi, numai foarte mari“, cauză cu toate constatările ţionarea unor produse (per- grade, ii
„în ce priveşte mărfurile noastre, cu opiniile cum­ nuţe fantezi), care să în­ tre 20 şi
ţa izolat
alimentare, de la 1 iulie părătorilor chestionaţi, to­ corporeze aceste resurse
s-au luat unele măsuri de varăşul Petru Stan, con­ secundare. Preţul acestora La mc
raţionalizare, astfel că a- tabil şef la I.C.S.M., ne-a s-a ridicat la 35 de lei şi roasă. C î
treptat
cum vînzarea lor se des­ promis că se va interveni se utilizează numai o ju­ a in te
făşoară în mai bune con­ acolo unde este cazul, mătate de kilogram de cădea p
mă de j
diţii si cumpărătorii sînt pentru înlăturarea tuturor materiale secundare pe u- ploaie i.
mulţumiţi“ — ne-au asi­ neajunsurilor, pentru ri­ nitatea de produs, iar con­ cari clei
gurat Viorica Baranciu, de dicarea întregii activităţi fecţionarea periniţelor se* rat eu i
rare din
la magazinul alimentar nr. comerciale din oraş la ni­ face numai în • golurile de roloK i
1, şi Elisabeta Rusu. secre­ velul exigenţelor crescân­ producţie. Tot aici se va­ evak lu
tara de partid pe comerţ. de ale cumpărătorilor. lorifică integral bucăţile