Page 97 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL»

A conduce înseamnă şi a şti Calitatea n
re
cărbunelui 5 W
să învingi greutăţile CITITORII
(Urmare din pag. 1) 9,oo Uni\
Grupul de şantiere de ticipanţii la dezbateri — Astfel, în condiţiile în rruiti
jrH.cc
construcţii forestiere şi in­ Dumitru Popa, Gheorghe care planul valoric nu s-a conţinutul de cenuşă cu AVEŢI CUVÎMTUL SCa'îi
dustriale Deva este cunos­ Şuiaga, Iosif Curuţ, Petru realizat în întregime,. au un punct, producţia mar­ direr
cut ea un harnic colectiv Stanciu, Gheorghe Leucu- fost depăşite prevederile fă va fi mai mare cu ® De o lună şi jumătate telefonul meu, cu nr. 11399 î 14,30 Uim
muncitoresc cu tradiţia u- ţa şi Gheorghe Clopoţel — la producţia netă şi pro­ 54 000 lei. Acţionînd asu­ ţ este deranjat. L-am anunţat de nenumărate ori la 02, am i nata
(tun
nor rezultate de prestigiu au subliniat faptul că gru­ ductivitatea muncii, au pra reducerii conţinutului ( fost în audienţă la oficiul P.T.T.R., camera 6, în data de J mă.
în întrecerea socialistă. De pul de şantiere se confrun­ fost reduse consumurile şi de cenuşă vom obţine o I 7 iulie, unde mi s-o promis că o să vină cineva la do- 1 rectt
data aceasta, la adunarea tă cu unele greutăţi ma­ s-au realizat beneficii. producţie netă în plus, iar 1 micii iu. Am aşteptat a doua zi şi Intr-adevăr au venit doi \ pau2
gerii
generală a reprezentanţi­ jore : dispersarea activi­ întrucît o mare parte pe această bază şi fondul | tovarăşi, care au constatat că defecţiunea este la cablu t expr
lor oamenilor muncii, bi­ tăţii la numeroase obiec­ din lucrări nu au fost fi­ de retribuţie recalculat vă ( şi că va dura vreo trei zile pînă se va rezolva. Eu am J 81“
19.00 Tele.
lanţul prezentat a cuprins tive amplasate în mai mul­ nanţate, s-au concentrat fi mai mare. în exemplul / aşteptat încă o săptâmînă şi din nou am mers la oficiu, i 19,25 Actu
si unele nereali zări: pla­ te judeţe, neasigurarea forţele la lucrările cu fi­ de mai sus — în condi­ ţ pentru ca de data aceasta să mi se spună că trebuie să \ 19,45 Unit’
nul producţiei globale s-a documentaţiilor de către nanţare deschisă, recupe- ţiile reducerii cenuşii cu ^ fac o sesizare în scris. Nu se putea spune acest lucru de l ehei
realizat doar în proporţie unii beneficiari, neasigu­ rîndu-se pe această cale un punct, fondul de re­ j la început ? Să mai aştept încă o lună de zile ? (Simion J la,
Tran
de 94,1 la sută, faţă de rarea do amplasamente, din nerealizări. Au fost tribuţie va creşte cu 2 400 ţ Uilăcan, strada Miliai Vitecizu, nr. 17 A, bloc 3, ap. 28, 1 21,05 Tele«
sarcina semestrului înre- recondiţionate piese de lei, în timp ce prin depă­ ţ Hunedoara). ţ labil-
studi
gistrîndu-se o nereal ¡zare schimb în valoare de şirea cenuşii cu trei punc­ l *„ Citin ) 22,40 Tele.
5 «rţlcokil -),Refuzul nu este un indicator de 1
de peste 6 milioane lei ; / 1 140 000 lei, în prezent a- te, acesta va fi diminuat pian , apărut în nr, 7365, din 14 iulie a.c, al ziarului ) 22.00 Uni\
raportate la planul anual, Adunări generale ale sigurîndu-se pe această eu 7 440 lei. Reducerea » „Drumul socialismului", am rămas surprins de atitudinea 1 wmi
realizările reprezintă doar cale peste 50 la sută din sau creşterea fondului de \ vicepreşedintelui Cooperativei „Unirea" din Petroşani, loan 1 zilei.
45,9 la sută. oamenilor muncii piesele necesare pentru lu­ retribuţie determină co­ i Ctilda, privitor la pretenţiile cetăţenilor de a li se executa i
__
Deşi nu s-a realizat in­ crările de reparaţii. Asţl'el, respunzător şi retribuţia / wg^nt unele mici reparaţii a părute la încălţăminte. Infor- )
tegral planul valoric de prin exercitarea eficientă medie a muncitorilor. De ) pe aceasta cale câ, la centrul de reparat încâlţâ- i lit
construcţii montaj, planul nedeschiderea finanţărilor a actului conducerii, s-au exemplu, o brigadă care ţ minte al Cooperativei „Retezatul" din Haţeg se executiv
m,
producţiei industriale a la o mare parte din lu­ limitat la maximum efec­ lucrează intr-un abataj ca­ , ’cî reparaţii pe loc, în faţa clientului şi cînd e nevtffe ţ
BUCUR
fost depăşit cu aproape 29 crările prinse în plan pe tele unor greutăţi obiec­ meră cu 13 oameni pe zi, i chiar de către responsabilul unităţii, Ionel Alimpescu, ) d io pro gr a
Ia sută, planul de inves­ 1981, recuperarea pierde­ tive. cu un plan de 2 320 tone , foarte receptiv la cerinţele clienţilor. Deci, acolo unde i Radio jurii
tiţii proprii a fost depăşit rilor datorate inundaţii­ Este necesar ca efortului pe lună, şi realizează cu 1 este interes şi dragoste de muncă, se poate orice. E de ’81 ; 8,00
1
cu 23 la sută, planul de lor din primăvară, care deosebit pe care oamenii 75 de tone mai mult, va ) datoria U.J.C.M. de a populariza experienţa bună din 8,10 Curî«
9.00
Bule
prestaţii este şi el depăşit se riclipă la 14 milioane lei, muncii din cadrul G.S.C.F.l încasa 67 860 lei. Pentru i unele unităţi subordonate, în cazul de faţă a celei de \ Răspunde
eu 11 la sută, iar planul lipsa acută de mijloace de îl depun pentru realizarea nerealizarea indicatorilor 1 la Haţeg. (Nicu Sbuchea, Haţeg). 10.00 Buh
de transport înregistrează, transport şi anvelope etc. planului să i se adauge şi de calitate se vor reduce Universia
siuni
diri
166 tone, rămînînd de pla­
de asemenea, o depăşire sprijinul cuvenit din par­ tă doar 59 632 lei. Deci, ! SESIZĂRI — SOLUŢII s cte ştiri;
cu 18 la sută. Grupul de Desigur, greutăţi sînt, tea U.M..T.C.F. Deva, prin pionierii©
şantiere a încheiat semes­ dar misiunea organelor co­ asigurarea cu maşinile ne­ brigada a încasat cu 8 228 * Sesizarea lui Octa- nele nereguli de ştiri.
ale admi-
trul cu un beneficiu peste lective din şantiere cit şi cesare. Şi ar mai fi de do­ lei mai puţin. In această vian Ghida, din Hâţeg, nistratorului de la asocia­ 12,05 Din
nos
rului
plan do aproape 800 000 a consiliului oamenilor rit ca U.M.T.C.F.-ul să nu situaţie fiecare component privind legătura directă ţia de locatari blocurile ) ştiinţific :
lei. în acelaşi timp, toate muncii pc grup este de a considere lucrările de la al brigăzii a pierdut din eu autobuzul Intre Haţeg L şi P din strada Mine- ( rii ciută
angajamentele luate în în­ analiza căile de urmat Rîu Mare-lietezat si Co- cîştig 632 lei pe lună pen­ si Hunedoara a fost cer­ 18.00 Act
sport.
*
trecerea socialistă au fost pentru învingerea acestor randa-IIondol ca lucrări tru neîncadrarea în indi­ cetată de către J.T.A. De­ rului-Deva, comitetul mu- i transmişi
nicipal de partid răspun- J
depăşite, indicatorii do e- greutăţi sau limitarea la „pentru terţi“. Problemele catorii de calitate. Iată de va, care arată că, din de : „Din verificări re- ţ reportaje,
fici'enţă şi calitate au fost maximum a efectelor ne­ energiei şi asigurării eco­ ce în abatajele minelor motive obiective, cursa iese că administratorul 1 tenis, îm
chet, voi«
realizaţi şi s-au obţinut gative ce le pot produce. nomiei naţionale cu mate­ trebuie să se dea o ade­ directă Haţeg — Hune­ nări ; 23 ,î
I. Aldea nu a avut nici ?
importante reduceri ale Iar bilanţul pe şase luni a rii prime nu pot ''fi ale vărată bătălie pentru îm­ doara a fost suspendată. un dosar penal pentru ţ nomicc ;
consumurilor de materia­ făcut dovada că, folosind. terţilor, chiar dacă bene­ bunătăţirea calităţii căr­ La această suspendare însuşirea de bani prin t şoară ;
oră. ★ i
le, energie, carburanţi si pîrghiile autoconducerii şi ficiari sînt alte ministere. bunelui. Şi practica a de­ s-a avut în vedere că pe acte false. încasările se i 23.00 Biju
lubrifianţi. autogestiunii muncitoreşti, Ele sînt probleme de pri­ monstrat că nu este impo­ distanţa Haţeg — Călan ţin in evidenţă pe bază 1 opere ; z:
Atît darea de scamă, organele colective de con­ mă însemnătate ale econo­ sibil, cele mai multe bri­ există zilnic 8 perechi de tabel, făcindu-se dări ^ muzical i
prezentată de preşedintele ducere din unităţile gru­ mici naţionale. găzi de mineri avînd re­ de curse, iar de la Călan de seamă in faţa locata- i
C.O.M., dr. ing. Alexan­ pului au găsit căile potri­ zultate bune în privinţa la Hunedoara, tot zilnic, rilor cu sumele cheltui- '
dru Boşorogan, cit şi par­ vite de acţiune. TIBERIU ISTRATE aceasta. 14 perechi, transportul te pentru lucrări de în- V
navetiştilor pe acest tra­ treţinere. Nu se confirmă i VMSti
S-a pornit cu gînduri constructive seu desfăşurîndu-se nor­ nici faptul că are maşină * împuşcă ti
DEVA:
mal.
sau că are o atitudine a- \
© Cercetînd cele sem­ rogantă...“. Se apreciază i cretă (A
(Urinare din pag. 1} deze' măi frecvent şi -mai nalate într-o scrisoare a- că reclamaţia anonimă Cascy (C
HUNEDO
sistematic problemele gos­ nonimă, cu privire la u- este tendenţioasă. şi extrati
efectuarea lucrărilor nece­ podăreşti, do larg interes Poarta cl
sare. cetăţenesc, să adreseze (Siderurg
J.lie Văduva, secretarul chemări şi îndemnuri a- mort (Ai
plîng nit
biroului organizaţiei de tunci cînd consiliul popu­ Roadele întrajutorării ia seceriş torul) ; I
bază din cartier, a subli­ lar orăşenesc, împreună cu înalt (Un
niat că locuitorii cartieru­ organizaţiile de femei, ti­ Cooperativele agricole ria. în afară de seceriş, spi­ Uşii în '
brie) ; M
lui au participat prin mun­ neret şi O.D.U.S., între­ din Toteşti şi Peşteana se publica) ;
că patriotică la rezolva­ prind acţiuni obşteşti, să numără printre primele u- ritul de întrajutorare se fa­ prima oa
rea multor probleme de stimuleze iniţiativele depu­ nităţi din Consiliul unic ce din plin simţit şi la alte tural) ; r
acţiuni, îndeosebi la elibe­
interes obştesc. în acelaşi taţilor, ale cetăţenilor. agroindustrial Toteşti care rarea terenurilor .şi la e- în lacritr
(Alun ci toi
timp, semnalind că în car­ Toţi participanţii ş-au au încheiat secerişul. De fectuarea arăturilor. Munţi/ «.j
tier există două camere ale angajat ca în toate acţiu­ aici combinele au fost .de­ rul) ; i
Directorul S.M.A. Cir-
(IVI unei toi
consiliului popular, care nile pe care le va între­ plasate operativ la C.A.P. neşti, ing. Ilie Bufnţja,. a- Pentru u
în prezent nu au o între­ Ciula şi Densuş, unde com- precia contribuţia deoSQbK note (Mii
buinţare, a propus ca aici prinde în viitor consiliul binerii acordă întreaga a- tă a combinerilor Valentin Aproape
să se amenajeze un punct popular să-şi aducă contri­ tenţie folosirii fiecărei ore Simina, Petru Moraru, Pe­ goste (M
sanitar uman. Cetăţenii — buţia pentru soluţionarea bune de lucru în cîmp în tru Neidoni, Constantin NOASA :
(Muncit oi
a spus vorbitorul — sînt tuturor problemelor de Hunedoara — un oraş modern, „aerisii“, Su continuă vederea încheierii grabnice Lăsconi, Teofil Paveloni. Martorul
■dispuşi să participe la e- ordin edilitar-gospodăresc. dezvoltare. a secerişului. De roadele Iacob Vasiloni, Ion Sueiu, Noiembri
fectuarea lucrărilor aferen­ Cu alte cuvinte, s-a pornit Iată o imagine-argument, de pe marele bulevard, stră­ întrajutorării la seceriş au Vasile Vulcu şi Liviu Dă- haiduciloi
GUII ABA
te. cu gînduri constructive. A- juit de copaci falnici, de clădiri impunătoare, cum este şi beneficiat şi cooperatorii lineseu la strîngerea grab­ inimă (M
Alţi participanţi au pro­ cum totul este să se ac­ hotelul „Rusca“, vizibil în fotografia de fată. , din Sarmizegetusa, unitate Furtul c;
pus îmbogăţirea progra­ ţioneze în spiritul angaja­ care la recoltări a folosit nică şi fără pierderi a în­ timpului •
melor staţiei de radiofica- mentelor exprimate la Foto: VIRGir, ONOIU şi cinci combine venite în tregii recolte dr* grîu şi pionului
re în oraş, acesta să abor- „Tribuna democraţiei“. sprijin de la S.M.A. Sime- secară. GIU-BAI
Jupiter (
HAŢEG:
liu (Popii
vighetoar
seamnă că nu-s şi buni
bună calitate. Ne-or aduce
E0 Cooperaţia de consum
cînd şi finalizarea tuturor
Petru Trifa, din Dumbrava'
RIBIfA gospodari la casele' lor. - datoare. Magazine săteşti de Jos, are 26 de ani. A lucrărilor ? Telefonul pri­ venituri bune. Avem pă- cova nu
— seriile
măriei şi al C.A.P. merge
sînt în Ribiţa, Crişan şi
cultură);
lucrat, vorba vine, ia Ţe­
Muncesc la C.A.P. Ribiţa,
mînt pregătit pentru 200 000
în gospodăriile proprii, Dumbrava de Jos. Planul bea, la lotul T.C.M.M, Brad, o zi, apoi cîteva la rînd bucăţi cărămidă, pe care oraşului
în spatul
cresc animale, contractează de desfacere nu s-a rea­ l-au mai încadrat în mun­ muţeşte. Se aude la poşta să o executăm în cărămi- (Lumina)
£2 Fruntaşii satelor. Ori- din Brad ? I.I.C. Deva să dăria C.A.P. Tot venituri
cît de lungă ar fi ziua de cu statul, lată cîţiva, care, lizat. Cauza ? Aproviziona­ că organele de stat. Dar organizeze o bază pentru înseamnă. Pe Valea Ribi­
vară, tot e greu să cu­ an de an, au predat la re defectuoasă, neritmică. de muncit... Tatăl său este preluarea bovinelor la con­
prinzi cele şase sate - Ri- fondul de stat două-patru- Sg Pilda vîrstnicilor. loa- miner la mina Ţebea. Fe­ tract. A promis, dar... Mis­ ţei este pămînt foarte bun, W k
biţa, Ribicioara, Uibăreşti, şase capete de bovine, chim Roşea şi Gherasim ciorul, parazit, îl cere bani treţii au început „culesul" numai că primăvara bălteş­
Crişan, Dumbrava de Jos, mai ales viţei la peste 400 Uibar - din Uibăreşti, au de cheltuială. Dacă nu-i cartofilor din ogorul săte­ te apa peste el. Dacă vom
Dumbrava de Sus să cu­ kg, şi între 1000 şi 4 000 nilor. La unii i-au cam ter­ fi ajutaţi să-l ferim de Timpul
ziua de i
noşti oameni, cit mai mulţi litri de lapte : loan Dan, minat. in curînd vor începe inundaţii am putea organi­ mea se
oameni, mai cu seamă pe Viorel Trifa, Nicolae Miheţ, „culesul" porumbului. Ce za aici o frumoasă grădi­ şi in gc:
cei de frunte, care dau Petru Miheţ — din Ribicioa­ facem ? Valea Ribiţei, un nă de legume...". cerul ten
prestigiu şi aduc laude sa­ ra, loan Jivan, Vasile Toma, pîrilaş mititel şi nevinovat SŞ2 Seara tîrziu. Oamenii cădea ph
dc ploaie
tului lor. Apoi, trebuie să loan Ancheş — din Crişan, acum, Inundă în fiecare se întorc istoviţi de la mun­ descărcăr
luăm în seamă şi spusele loan Rusu, Sînziana Faur, primăvară mari suprafeţe ca cîmpului.' Unii trec pe va sufla
primarului, tovarăşul Nico- Nicolae Rusu, loan David, fiecare peste 80 de ani, dă, e în stare să-şi lo­ de culturi. O.G.A. Deva la primărie, mai zăbovesc siiicâri d
vească părintele. A mai fă­
nord. Te
Gheorghe David, Avram
dar trag zilnic la coasă,
iae Roman, fiu al locului, Raţ - din Dumbrava de cresc animale . Asemenea cut-o. loan-Constantin Dră- este chemată în ojutor. o vreme cu treburi, ori aşa, me vor
muncitor lăcătuş de mină Sus, Gherasim Uibar, Ro­ lor mai sînt Avram Cle­ ghiclu, din satul Crişan, nr. Vine ? la o vorbă. Primarul, vice­ H grade,
intre 18
la bază, dar şi gospodar man Uibar, Nicolae Pavel ment, conductor de atelaj 145, este „frate“ cu Petru gg Gîndurile primarului, preşedintele c o n s i l i u l u i
de frunte al satului, din - din Uibăreşti, Iosif Dan la C.A.P. Ribiţa, Tănase Trifa. De nărav. Luat la gînduri de viitor. „Cunosc popular comunal, tovarăşa Timpul
30 şi 31 i
tată în fiu. „Fruntaşii sate­ - din Ribiţa, loan Draia, Uibar, membru cooperator întrebări, a promis că se bine pe toţi sătenii noştri. Elena Jiman, îi ascultă, ie se va an
lor noastre ? Mulţi, foarte loan Vlad, Dumitru Vizitiu cu normele mult depăşite, încadrează la mina Ţebea. Gîndurile lor sînt şi gîndu­ răspund, se sfătuiesc îm­ uşor, dar
mulţi, aproape toţi. Din - din Dumbrava de Jos“. Aure! Sîrba, care a cerut Să vedem. Doi oameni ti­ rile mele, sînt gînduri pen­ preună asupra treburilor de in spec
va fi va:
cele 682 de gospodării cîte S8 Codaşi la contractări. porţie de coasă do la neri, care s-au făcut de ru­ tru viitorul comunei. Vom a doua zi. Văzîndu-i zile
avem in comună, doar din loan Avram, nr. casei 65, C.A.P., loan Golda, din şinea satului. moderniza Incinta C.A.P., în şir la muncă, ascultin- La muu
vreo 30-40 nu lucrează ci­ Roman Indrei, nr. 94, Pe­ Crişan. Oameni în vîrstă, ES Doleanţe. Unitatea grajdurile, Schiţa a fost du-le gîndurile, -ne întărim să cu ccj
avet
dea
neva intr-o întreprindere e- tru Avram, nr. 115 - toţi toţi peste 70 şi chiar 80 de patronatoare a C.A.P. Ri­ predată la I.M. Barza, ca­ convingerea că Ribiţa nu soţite de
conomică. in rest, din fie­ din satul Cfişan. Citind nu­ ani, care au muncit o viaţă biţa este E.G.C.L. Brad, ca­ re va executa lucrarea. Ne va fi anul acesta pe locul trice. \
22 între comunele jude­
intensific
care casă cîte unul-doi mele consătenilor de mai întreagă, sînt şl astăzi, spre re, prin directorul său, to­ gîndlrn la înfiinţarea unei ţului. Ci mai sus ! km/n dii
muncesc la mină ori la u- sus, poate se îndeamnă să cinstea lor, prezenţi la da­ varăşul Gheorghe Faur, a balastiere pe Valea Ribiţei, log de se
zină, la Crişcior, la Ţebea, le urmeze pilda de hărni­ torie. semnat o minută cu con­ G. IGNAT na Pronc
la forestieri... Asta nu în­ cie şl buni gospodari. Wi De ruşinea satului I ducerea C.A.P. Ribiţa. Pe unde este balast de foarte