Page 10 - Drumul_socialismului_1981_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

HotirîriSe si măsurile adoptate - iBWlilâHi Ir I

^Tele’
si cooduei ia îmbunătăţirea activităţii 9,00 Teleşcoa

9,20 Curs de
ceză
Sintetizînd, trei au fost energia electrică — n.n.). strucţii a fost grevată de 9,40 Curs de
niolâ
grupele de probleme ce au De asemenea, în ce pri­ I.C.M.M. Petroşani, care 10,00 Şoimii i
constituit subiectul dez­ veşte incidentele şi avarii­ nu şi-a mobilizat forţele 10,10 Desene
baterilor în adunarea le pe reţea, situaţia nu pentru finalizarea lucrări­ 10.25 Pagini r
generală a reprezentan­ este prea bună şi este ne­ lor la staţiile de 110 kv clasice
ţilor oamenilor muncii cesar să se acţioneze mai din Lupcni, Aninoasa şi 10,55 Destinul
Mit şi j
de la întreprinderea de ferm pentru reducerea lor, Livezeni. Aici sînt mari 11.25 Film se;
reţele electrice Deva: în­ să se intensifice activitatea rămîneri în urmă atît va­ Reluarea
cadrarea strictă în repar­ de profilaxie a cablurilor, loric cit si fizic şi este ne­ 12,15 în lume
serial şt
tiţii a consumatorilor de de refacere a cjitiilor ter­ cesară o mai bună colabo­ rea epis
energie electrică ; asigura­ minale (în special a celor rare între factorii respon­ 10,05 Teleşcoa
rea continuităţii distribuirii exterioare de la staţiile şi sabili ai celor două uni­ Ţesătoria de mătase Deva. Aspect din sala războaielor. 16,23 Matineu
Albul B
energiei electrice, deci si­ posturile de transformare). tăţi. Tot ca o măsură ce I___ ___________________ __ Neagră
guranţă în exploatarea re­ trebuie să-şi găsească ime­ sod
ţelelor ; realizarea planului diat aplicabilitate este si Propaganda vizuală nu trebuie să îie 17,10 Clubul i
18,00 Inscripţi
de investiţii. Sînt domenii Adunări generale solicitarea făcută de Ionel al ţării
de activitate unde există Gidea conducerii I.R.E. De­ 18,25 Românit
rezerve, unde nu s-a făcut a:e oamenilor muncii va : echipele de la con- copilul vitreg al muncii politice listă in il
roasă
totul în vederea desfăşură­ strucţii-montaj să' poată fi ierca
rii unei munci ireproşabile. în acelaşi timp, aprecia in­ cazate în vecinătatea Menirea şi importanţa — Cam de cit timp so dreptau, îşi făceau după tr­ economi
Acţiunea de raţionalizare ginerul Gheorghe Bălan, punctelor de lucru unde îşi propagandei vizuale, locul află aici, în curte ? ecea norma. 18,50 1001 de
19,00 Telejurn
şi reducere a consumului este necesar să se acorde desfăşoară activitatea pen­ pe care trebuie să-l ocupe — Păi. sa tot fio citeva La Minerim, povestea cu © Ţara
de energie electrică trebuie o atenţie deosebită între­ tru a reduce timpul de de­ in munca de partid se cu­ luai. revopsitul şi nescrisul „ şo rea săr
să constituie în continuare ţinerii culoarelor liniilor plasare şi inerentele chel­ nosc bine la Comitetul co­ La intrarea în sediu se repetă. în schimb, găzeta 19,25 Actuali t-
19,45 Omul
ş
o sarcină de bază a electrice aeriene prin pă­ tuieli cu transportul perso­ munal de partid Peştişu află gazeta de perete „A- de perete (este chiar pe 20,30 Ca Tule<
fiecărui om al mun­ duri. La această acţiune nalului. Mic. Dar... gr icul torul“, organ al. comi­ peretele şcolii din sat) are al gene
de Ion
cii din cadrul între­ trebuie să contribuie şi cei Aşa cum au subliniat şi Am străbătut satele co­ tetului comunal de partid. afişate două articole, data­ 20,25 File de
prinderii. Prin controalele de la Inspectoratul silvic participanţii la dezbateri, munei în lung şi-n lat în Să-i acordăm puţină aten­ te 5 iunie 1981, dar bine Iuţi on ar.
efectuate la consumatorii judeţean. ei şi oamenii muncii pe speranţa că vom întîlni a- ţie. în partea stingă — Că... există. „La zi în agri­ turgia i
..O vară
de toate. categoriile s-au de­ Minusuri sînt şi la inves­ care îi reprezintă vor face eele panouri pe care sînt „Sarcinile colectivului de cultură“ este titlul unui ar­ fost alt
1
pistat posibilităţi de raţio­ tiţiile în regie proprie. Se totul pentru înlăturarea înscrise sarcinile economi­ agitatori al Comitetului co­ ticol. Din fericire, coopera­ 21,45 Emis iun
cîntece
nalizare a consumului de înregistrează o nerealizare carenţelor ce mai grevează ce ale comunei sau chemă­ munal de partid Peştişu torii din Mînerău nu sînt 22,05 Telejurn
energie, de eliminare a ri­ valorică de peste 3,5 mi­ munca. Hotărîrile şi planul rile adresate locuitorilor în Mic“. Zece sarcini, zece la fel de „la zi“ in agri­
sipei si chiar de îmbună­ lioane lei. Un număr rela­ de măsuri adoptate în ur­ vederea participării lor la responsabili. Scbimbînd cultură ca şi gazeta de
tăţire a unor procese teh­ tiv mare de echipe se si­ ma dezbaterilor trebuie să transpunerea în viaţă a după caz numele responsa­ perete... IC AP
nologice. Totuşi există şi o tuează sub nivelul mediu conducă la îmbunătăţirea sarcinilor. în afara scopu­ bililor, aceste sarcini sînt Iată, foarte succint, ce se
categorie aparte do consu­ al productivităţii muncii muncii la I.R.E. Deva, Ia lui de a mobiliza cetăţenii, şi vor fi valabile şi peste vede (sau ce nu se vede)
matori, aprecia Gheorghe pe şantier, nu folosesc asigurarea unor condiţii aceste panouri fac parte cinci ani în oricare comu­ în domeniul propagandei
Nieula, care, deşi au de­ timpul de lucru la maxi­ corespunzătoare pentru rea­ din însăşi esteticul unei lo­ nă. în compartimentul cen­ vizuale în comuna Peştişu dioprograrÎÎU
Radiojurnal;
păşit cu mult repartiţia, mum. Este evidentă şi lip­ lizarea tuturor indicatorilor calităţi. Dar la Peştişu Mic tral — două articole — Mic. Gheorghe Dumitreseu, presei; 8,1 o
solicită să li se livreze în sa forţei de—muncă. Refe- economici îa acest an, cit n-am găsit nici măcar unul despre recoltarea secretarul adjunct cu pro­ diiior; 9,00 L>
continuare. Spre exemplu rindu-se la realizarea pla­ şi a angajamentelor asu­ unul. Astfel ştirul lucrurile, griului, celălalt despre re­ blemele de propagandă, 9,05 Răspuiv
Fabrica de încălţăminte nului de investiţii al în­ mate în întrecerea socia­ am căutat să aflăm părerea coltarea şi depozitarea fu­ ne-a convins că ştie foarte rilor; 10,00 E
10,03 Altern
Hunedoara (care nici pla­ treprinderii, directorul ad­ listă. factorilor de răspundere rajelor. Scurte şi nu su­ bine ce însemnătate pre­ 10,25 Atlas
nul nu şi-l realizează, dar junct, Traian Cosa, a ară­ din cadrul comitetului co­ pără pe nimeni. zintă această formă a ac­ Mioriţa: 11,0
consumă în mod exagerat tat că activitatea de con­ DORIN CORPADE munal de partid. La sediu — Nu credeţi, tovarăşe tivităţii de partid ; ştie că ştiri; ’ 11,05
11*20 Avanpr
l-am întîlnit pe tovarăşul primar, că locul gazetei ar aceasta trebuie să fie a- TV. ; 11,35 P
tractivă, vie, l;i obiect şi
Buletin de
Ioan Zaharia, secretarul co­ trebui să fie... mai ales, eficientă. Dar de vista muzic?
ÎîMS-Sî 'VAs W,-". U.U.M.U. Cri şei or, atelie­ mitetului, primarul comu­ — Da, în centrul comu­ la a şti pinâ la a face... amator; 13,0i
15,00 Clubul
iiir §¡¡¡H rul de forjă. Maistrul Pe­ nei. nei, în staţia de autobuz, Cele constatate ne de­ Radiojurnal
Sí:8®. — Trebuie să recunosc : să zicem. Dar, vedeţi, i-am nate econom
trii Tod, împreună cu for­ monstrează că propaganda manenţe ale
mmm aveţi dreptate. Deocamdată făcut aici un piedestal so­ vizuală este privită în a-
jorul Ioan Ştefan, verifică stăm foarte rău cu propa­ lid, din beton. în centru ceastă comună ca un co­ româneşti ; :
suporjii (le oscilare de Ia ganda vizuală. Spun deo­ avem un afi.şier, am pus pil vitreg al muncii de (1 icului ; 17,<
17,05
ştiri;
vagoncttil de mină bascu­ camdată pentru că avem acolo de citeva ori liste cu partid. Faptul că deficien­ femeilor; 17
terne ale in
lant. in vedere depăşirea acestei fruntaşii şi codaşii la re­ ţele semnalate se cunosc rele serii;
situaţii. Toate panourile se coltat. După două-trei zile de către cei în cauză ne ale cincinal
află aici, în curtea sediu­ ne trezeam că. lista eu co­ face să credem că vor fi eficienţei ;
Foto : V. ONOUJ pă mint ului
lui, dar trebuie să fie re- daşii era ruptă. Critica nu şi soluţionate operativ. Cîntece rev<
vopsite şi rescrise. place. Dar cei vizaţi se în­ MIRCEA DIACONU Muzică uşoa
fftnieft; 21
ştiri; 21,05 1
In Consiliu! unic agroindustrial Deva (Urmare din pag. 1) 21,20 Cadenţ
saj
industrii
O zi intr-o
intn.prinse duminică în u- Non stop n
D® c© se redresează anevoios nităţile din raza Consiliu­
lui unic agroindustrial Că-
lan se concretizează —
producţia de fapte ? aşa cum ne-a iniora^fei”.- Azm
ginerul şef al consTTîiiiui,
Ioan Boldea — în strânge­ DEVA : fi
Cooperativele agricole din zate toate posibilităţile) s-a medicilor veterinari de la rea recoltei do griu de pe 40 de hoţi
Consiliul unic agroindus­ înregistrat un plus de pe­ circumscripţii, precum şi a mai mult de 100 hectare, (Patria) ; 1
Hor du bal
trial Deva au acumulat în­ ste 20 000 litri lapte faţă specialiştilor de la consi­ eliberarea de paie a 35 de tobelor — s
semnate restanţe la livra­ de prevederile graficului liul unic agroindustrial hectare şi efectuarea ară­ dina de vai
rea producţiei de lapte de livrare la zi. Preşedin­ pentru buna organizare şi turilor pe mai mult de 50 RA : Pur L
(Flacăra);
contractată cu statul. Efor­ tele unităţii, Traian Ursar, desfăşurare a activităţii în de hectare. mea (Sideri
turile pentru redresarea a- şi inginerul şef apreciau fermele zootehnice. Evi­ La fermele de stat din torn ii marc
cestei situaţii nu se fac că prin măsurile luate în dent, nici consiliile popu­ Sălaş şi Rîu Alb combine- lombo la Lo
însă simţite în toate fer­ scopul respectării progra­ lare comunale, organe care torul); PET
tumultuoşi
mele. deşi există condiţii mului de lucru in fermă, răspund nemijlocit de rea­ pionul — sl
să se obţină cantităţi spo­ suplimentarii raţiilor fura­ lizarea sarcinilor de plan iembrie); s
(Reput
ciliu
rite de lapte marfă. Din jere şi hrănirii viţeilor cu in unităţile agricole din Articolul 42
Respectarea tehnologiilor de lucru dialogul purtat cu medicul lapte degresat se vor pu­ raza lor de activitate, nu Bătălia (Cultural) ;
veterinar şef al consiliului, tea realiza integral sarci­ au intervenit cu exigenţa n ii săi (Mu*
Jir aag I) sînt rezolvate cu forţe Paulina Sima,, am reţinut nile asumate prin contrac­ cuvenită. CAN : De te
(Lucea
I-1I
proprii. Reviziile şi repa­ că, faţă de luna iunie, în te pe acest an. Că aşa vor Mari restanţe la - onora­ pentru grîu Testul pilot
sporadic. La - noi sini raţiile, spre exemplu, sînt luna iulie a.c. s-a predat sta lucrurile o dovedeşte rea contractelor s-au înre­ norul); an
frecvente cotele de 15 tone efectuate numai cu mem­ la fondul de stat o canti­ şi preocuparea sporită în gistrat, de asemenea, la riada — se.
citoresc) ;
pe post, uneori depăşind brii brigăzilor de mineri, tate de lapte cu numai 27 vederea strîngerii şi depo­ C.A.P. Bîrsău, Leşnic şi fără nume
chiar 20 tone. ei fiind cei mai interesaţi de hectolitri m.ai mare. zitării furajelor. Pe lingă Bîrcea. Nu pot fi conside­ ORAŞTIE :
(Patria);
— Avînd şefi de briga­ ca reparaţiile să fie de ca­ ceea ce denotă că nu sînt cantitatea de 1000 tone si­ rate mulţumitoare nici re­ rii au reuşit să încheie se­ zboară pese
dă cu o bună pregătire litate şi durabile, altfel au valorificate nici pe depar­ loz care s-a realizat pînă zultatele obţinute de fer­ cerişul. Cu bune rezultate GEOAGTU-E
profesională, buni organi­ necazuri în timpul săptă- te posibilităţile de care acum, aici se găsesc depo­ ma C.A.P. Deva. Şeful fer­ au acţionat şi combinerii (Casa de cu
zatori ai procesului de pro­ minii si nu-şi pot realiza dispun fermele în această zitate mai mult de 400 to­ mei, medicul veterinar E- de la C.A.P. Sil vas, Săla- Poarta de }
(Popular);
ducţie. sarcina sectorului sarcinile zilnice de plan. privinţă. A încerca „ex­ ne finuri si paie. dith Drînceanu, ne spunea şu de Jos şi Pui, remar- dolarii şi 1
este întrucitva uşurată. La baza rezultatelor bune plicarea“ unei asemenea Cum se prezintă insă si­ că pentru redresarea pro­ cîndu-se îndeosebi contri­ LAN : Vine
!). Gaşpar : într-un fel stă şi faptul că întot­ stări de lucruri pe seama tuaţia în celelalte unităţi ducţiei s-au luat unele buţia adusă de Anton toare (Cat
SIMBRIA :
da. Pentru că aşa condu­ deauna am constituit noile carenţelor manifestate în din cadrul consiliului ? De măsuri care îşi vor dovedi Cioană, Victoruţ Vasiu, ciliu (Mure?
cerea sectorului are timp brigăzi numai cu oameni furajarea animalelor pe la un efectiv de vaci a- eficienţa în perioada urmă­ Gheorghe Ciobanu, Ion Fă- dere de la
să se ocupe de probleme­ din cadrul sectorului. La timpul perioadei de stabu- proape de două ori mai toare. Este vorba, între ţan, Gheorghe Dohotaru şi minai.
le de ansamblu — apro­ conducerea unei brigăzi laţie trecută sau a secetei mare decît a] fermei de la altele, de suplimentarea ra­ a altor mecanizatori la
vizionarea cu materiale si noi este pus de regulă un prelungite din vara aceas­ •C.A.P. Hărău, cooperatorii ţiilor stabilite pentru vaci­ stringerea fără pierderi a
piese de schimb, de res­ om cu experienţă din alto ta, cum procedează majo­ din Şoimuş au predat la le cu lapte şi de trecerea recoltei de grîu. Pe ogoa­ VRE
pectarea graficelor de re­ brigăzi cu bune rezultate. ritatea conducerilor C.A.P. fondul de stat o cantitate a 36 de viţei la hrănirea rele C.A.P. Unirea, Ha­
vizii şi reparaţii, de anu şi fermelor, înseamnă a ig­ de lapte eu aproape 40 la cu lapte degresat. ţeg şi Sînpetru au conti­ Timpul 1
mile îmbunătăţiri la uti­ Acesta va duce experienţa nora de fapt cu bună ştiin­ sută mai mică. De aseme­ îmbunătăţirea situaţiei nuat lucrările la eliberatul 4 august 19
laje. deci probleme de bună şi în noua formaţie ţă adevăratele cauze care nea, deşi au efective la fel livrărilor la producţia de culară, cu
concepţie. Evident, după de lucru. în plus, pe sche- influenţează în măsură ho- de mari, cooperatorii din lapte pe ansamblul consi­ terenului şi arături. Pe ra­ senin, vinti
za S.M.A. Cîrneşti s-a lu­
ce sini asigurate cele ne­ letuj brigăzii cu experienţă târîtoare soarta rezultatelor Cristur şi Veţel au predat liului impune ca în toate crat cu forţe sporite la la moderat
Temperatur
cesare brigăzilor. Totodată, se grefează şi alte forţe, nesatisfăcătoare înregistra­ la fondul de stat, în luna unităţile şi fermele să fie oscila intre
noi mai avem şapte bri­ astfel incit să obţinem un te în sectorul zootehnic. iulie a.c., cu 50 la sută şi, întronat un spirit ferm de recoltatul cerealelor din iar cele rr
găzi de pregătiri care asi­ colectiv închegat. Şi, ca o Existenţa unor- însemna­ respectiv, de trei ori mai ordine şi disciplină, să se lanurile C.A.P. Densuş, şi 35 gradi
dimineaţa,
gură linia de front pentru concluzie, onsider că re­ te rezerve de creştere a puţin lapte decît realiză­ întreprindă de pe acum Ciula, Sarmizegetusa şl al­ l.a numi.
cele patru brigăzi de la zultatele bune se datorea­ producţiei de lapte marfă rile C.A.P. Hărău (I ?). A- măsuri energice, îndeosebi tor unităţi, evidenţiindu-se roasă, cu e
cărbune. ză efortului colectiv al în­ este pusă cu putere în e- ceastă stare de lucruri la C.A.P. Popeşti, Cristur combinerii Iacob Vasiloni, Vor cădea
de ploaie,
V, Bolosin : Un aspect tregului sector, fără a ne­ videnţă de exemplul Coo­ inadmisibilă atestă slaba şi Şoimuş pentru acoperi­ Siminic Olărescu, Petrică zimţa tnton
foarte important îl consti­ glija însă contribuţia tu­ perativei agricole din ITă- preocupare a preşedinţilor rea deficitului din balanţa Neidoni, Teofil Paveloni, km/oră
tuie şi faptul că aproape turor forţelor întreprin­ rău. unitate unde (deşi de C.A.P., a inginerilor furajeră. Ion Stăncioni si mulţi norţl-vestir.
..... .. \
toate problemele sectorului derii. nici aici nu au fost epui­ şefi, şefilor de ferme şi N. TiRCOB aitii.