Page 101 - Drumul_socialismului_1981_08

PROLETARI DIN lOAŢE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Barajul şi oamenii săi

închipuiţi-vă un perete an — declanşarea ,,campa­ angajaţi în această lucra­
imens de 164 metri Înăl­ niei dc argilă—1981“. De re impresionantă, realizată
ţime, avînd la bază o lă­ ce „campania de argilă“ ? în premieră la noi în ţa­
ţime de 660 metri, iar sus, Pentru că — am aliat de ră, dacă ar li să ne luăm
pe coamă, 24 metri. Un la Ioan Radu, inginerul şei după mărimea şi speciale,
condiţiile
CIALISMIJL avlnd în piept o inimă de depunerile de argilă sini structura sondori, laboranţi,
al Şantierului III Baraj.—
colos din piatră şi nisip,
după
după
barajului?
Sînt
argilă, „nucleul de etan­
posibile numai in anumite
mineri, betonişli, şoicri, Io-
condiţii
şate", cum i se spune în
în
atmoslerice,
rezori,
termeni tehnici, întins ca
de
o cortină dintr-un masiv absenţa ploii, la tempera­ depunători relativ argilă (o
profesie
nouă),
turi de peste zero grade,
în altul. Un uriaş menit asigurîndu-sc argilei de­ maiştri şi ingineri con­
ORGA» Al COMITETULUI JUDETEA să ţină-n irîu, să domo­ puse o umiditate cuprinsă structori. Unii mai în
I P O P U L A R J U D E Ţ E A N lească zbaterea, goana mi­ între 15—18 procente. In vrrstă, avlnd experienţa
lenară a rîului de munte, Retezat perioada optimă altor lucrări hidroenerge­
să ţină-n spate 220 mili­ tice de anvergură, da r
oane metri cubi de apă. este în lunile mai — oc­ foarte mulţi tineri, iormaţi
Anul XXXIII, nr. 7 406 DUMINICĂ, 30 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani Acesta este barajul ce tombrie, dar în acest an. aici, la Rlu Mare. Ingine­
va zăgăzui apele Rîului datorită ploilor şi unor rul Aurei Dan, şelul Şan­
Marc din Retezat, iormînd lucrări de excavaţii supli­ tierului III Baraj, om cu
în amonte un lac de cîţi- mentare la versantul drept o mare experienţă în
va kilometri patrati, deci campania depunerilor de construcţiile hidroenerge­
o acumulare de ape ce va argilă a începui doar în tice, ne evidenţiază pe
Oi cronica întrecerii socialiste perrrtite realizarea în cen­ primele zile ale lui au­ toţi cei 180 dc lucrători
trala subterană de la Brazi gust. A început mar tîr- ai lotului baraj. De la in­
a unei puteri instalate de ziu, dar a început l)ine. ginerul Dan Cristodores-
Colectivele <le oameni DEPĂŞIRI citorească, sub conduce­ 340 000 AW. Pentru ca el Zeci dc basculante de ma­ cu, tînărul şei de lot, a-
ai muncii huneiloreni con­ I.A PRODUCŢIA rea organizaţiei de partid, să reziste presiunii apelor re capacitate transportau, llăm insă pe unii dintre
tinuă seria bunelor reali­ FIZICĂ preocupîndu-se de apro­ este necesară aşezarea (a- înlr-un du-te-vino necon­
zări obţinute in cinstea vizionarea ritmică a uni­ şezurea, bine spus, deoa­ tenit, sute dc tone dc an- aşii colectivului, oameni
zilei <le 23 August, îşi Mobilizîndu-se exem­ tăţilor cu mărfurile soli­ rece bucăţile de slîncă, rocamenle. Timpul era ce se detaşează nu doar
amplifică preocupările şi plar în muncă, folosind citate de populaţie, co­ bolovanii, nisipul şi argila minunat, se muncea in .prin pricepere într-ale me
eforturile în producţie, Ia capacitate utilajele din lectivul I.C.S. mărfuri nu se aruncă la întâmpla­
obţin noi depăşiri ale dotare şi timpul efectiv industriale din Hunedoa­ re, ci se orînduiesc cu torţă, cu abnegaţie, cu o MIRCEA LEPĂDATU
prevederilor de plan. de lucru, oamenii mun­ ra şi-a îndeplinit planul grijă maximă, după o teh­ anumită bucurie parcă...
cii de la atelierul din Va- pe cele opt luni ale anu­ nică specială, devenită le­ Dar cine sînt oamenii (Continuare în Daci o ?■
CU ANGAJAMENTUL ţa de Jos al I.M. Barza lui. în această perioadă ă t ge pentru constructorii de
şi-au îndeplinit sarcinile au fost aduse mărfuri pe­ baraje), nouă milioane
DEPĂŞIT de plan pe primele opt ste plan în valoare de metri cubi de depuneri.
luni ale anului la princi­ circa 15 milioane lei, cu Numai nucleul de etanşa-
Sn luna august a.c., în palii indicatori. Astfel, peste 7 milioane lei mai re va conţine 1.2 milioa­
cinstea marii sărbători au fost extrase peste pre­ mult decît prevedea pla­ ne metri cubi do argilă
naţionale a poporului nos­ vederile de pian 800 tone nul, s-au obţinut econo­ Iar pentru ca apa să nu
tru, de la 23 August, co­ de calcită şi aproape 400 mii la cheltuielile de cir­ sc Infiltreze pc dedesub­
lectivul de muncitori, tone de bentonită activă culaţie de 750 000 lei fa- ţ tul barajului, sub acesta
tehnicieni si ingineri de — materii prime de care ţă de planul de (¡0 000 sc execută un „voal“ de
|a atelierul de foraj din economia naţională are lei, au fost obţinute be­ protecţie, realizat prin in­
cadrul secţiei de prospec­ mare nevoie. neficii suplimentare în jectarea suspensiilor de
ţiuni i explorări geologi­
s valoare de 70 000 lei, s-a ciment.
ce Tn'iuc, mobilizat de AU ÎNDEPLINIT realizai o economie de e- ...Am ajuns la barului
organizaţia de partid, s-a PI.ANUU PE OPT LUNI din Retezai intr-unui din
angajat să obţină însem­ nergie electrică de aproa­ cele mai importante mo­
Uiu Mare-Relczat. Din
nate sporuri de produc­ Acţionînd cu dăruire pe 6 000 kVVli. (Aron C'ăta, mente ale etapei din acest mente Ic pentru baraj. cariera Neiiş se transportă an«
ţie. să depăşească planul si responsabilitate mun­ corespondenţi
fizic al lunii cu 100 me­
tri. Angaiamentul lunii a
fost îndeplinit cu mult cap, silvas. Principalele sarcini în
înainte de termen. Astfel,
colectivul sondei 277 N8- această perioadă; pregătirea
dăstie si-a depăşit anga­
jamentul eu aproape 100
metri, iar colectivele son­ însămîntărilor de toamnă I ,£
POnt. el Ia II1J Li 11 .1 Lfl ţ . ....................................tic-
delor 203. 230 si 213 Lc- 5» niulul, la cantina
Ceriiîj s-au luat masuri m
lese, conduse de maiştrii vederea dublării capacităţi; |
comunişti Alexandru Ra- şi asigurarea furajelor gospodăriilor anexe şi a '
ţiu, Petre Kădulescu şi crescătoriei de porci. Toa- '
le lucrările sînt executate |
Consiliul de conducere al lei la producţia globală si din materiale recuperate
Vasile Nccbifor, şi l-au 1
Cooperativei agricole de la veniturile băneşti. de personalul TE SA al ni. a
depăşit cu peste 50 me­ producţie, din Silvaş, pe Ţinîncl seama de indica­ noi. a I’IXARE NOI PEN "
tri, realizînd şi lucrări de baza sarcinilor desprinse TRU C.A.P. în vederea bit- 1
a nutreţurilor
nai
păstrări
tn u.tiii de montaj a combinelor do abataj, do la I.U.M. ţiile Comitetului Politic E-
cea mai bună calitate. Petroşani, şci'ul de echipă Victor Socaci (stingă) şi lăcătuşul din Consfătuirea de lucru xecutiv ai C.C. a] P.C.R. fibroase, la cooperativele
agricole din Fi va dea, Pui,
(Dumitru Popescu, şef de Nicolac Rădoi lucrează la finalizarea unui arbore principal de la C.C. al P.C.R., pune din luna august a.c., pri­ Szbişel şi Sintamlrei au
de Ia combina CA 2. Ei fac întotdeauna numai lucru de un accent deosebit pe va­
atelier). calitate. vind mai buna organizare fost construite şi date în
J lorificarea cit mai deplină si desfăşurare a întregii ac­ folosinţă noi fînare. Tot în
se
I.U.T.I.F.P.K.C.
execuţia
a potenţialului unităţii pri­
vind dezvoltarea intensivă tivităţi din agricultură în vor realiza asemenea con­
această perioadă, ne preo­
strucţii şi la C.A.P. Bcriu,
şi modernizarea producţiei cupăm de pregătirea în ce­ Timpa şi Bretea Română.
FIU SATULUI ¡3 INAUGURARE. Marti
agricole. Cum este şi firesc, le mai bune condiţii a în- după-amiază au loc Ia U-
în centrul preocupărilor si­
Ieri la Romos au în­ sămlnţărilor de toamnă. ricani manifestările de
noului
a
ceput manifestările din tuăm problemele sporirii Pentru culturile de plante inaugurare „Retezatul“, cine­
cu
matograf
cadrul „Întîlnirii fiilor producţiei vegetale şi ani­ furajere, orz şi grîu avem 350 locuri. Inaugurarea va
maliere,
întregii
livrării
satului“ organizate de repartizate mai mult de 300 prilejui şi o premieră fes-
Formaţii distinse în festivalul Consiliul comunal de e- cantităţi de ‘produse agro- hectare. înţelegînd răspun­ livă cu filmul românesc
..Alo,
aterizează
străbu­
ducaţie politică si cultu­ alimentare contractate cu derea ce le revine, meca­ nica“. ea ACHIZIŢII DE
muncii şi creaţiei ră socialistă si Asocia­ statul. Făcînd un bilanţ ai nizatorii Iosif Duma. Mir­ PRODUSE AGROALIMEN-
Lucrătorii Coopera­
ţia culturală Romos. Pri­ rezultatelor de pînă acum, cea Pînzaru, Ion Sălăşan, TARE. comunale de consum
tivei
putem arăta că sarcinile ce
Dansatoarei© din Ociu ma zi a găzduit întilni- ni le-am asumat le înfăp­ Mihai Dohotaru şi alţii de­ Băiţa au produse să de achi­
reuşit
asociaţiei
membrilor
ziţioneze
rea
Ia
culturale, spectacolul an­ tuim în bune condiţii. Fap­ pun e f o r t u r i stăruitoare populaţie in valoare de a-
Spaţiu generos de mani­ riana Petrean, Doina Cio- samblului folcloric „Doi­ tul că unitatea şi-a onorat pentru ca arăturile şi fer­ proape un milion de lei,
festare a talentelor autenti­ rogar, Elena Bulz, Simuna na Mureşului“ ai Casei integral prevederile perioa­ tilizările să fie făcute la cu 50 La sută mai mult fa­
ţă de prevederile de plan
ce existente in cele mai Garnic, Jenica Petruşel, Mi- de cultură Orăştie, pro­ dei la fondul de stat, la timp şi de calitate. Ei au la zi. Au fost preluate de
îndepărtate aşezări, „Cinta- nodora Suba, Olimpia Başa. iecţia filmelor documen­ producţia de cereale pă¡oa­ la populaţie prin sistemul
rea României" a scos la Venea şi Maria Cristescu tare şi artistice româ­ se şi la producţia anima­ arat mai mult de 100 hec­ dc achiziţii şl contractări
aproape 90 000 ouă, 1 500 kg
iveală, in ultima sa ediţie, să le înveţe, şi nana Marea, neşti „Retezat-Rîu Ma­ lieră (respectiv la lapte şi tare, iar pe 60 de hectare carne dc pasăre, peste 4 000
o formaţie coregrafică ine­ ba şi bunicile şi soacrele re" şi „Capcana merce­ lină) a permis ca şi în si­ s-au aplicat amendamente kg carne de porc, mai
dită : dansul de femei din artistelor amatoare — Lu- narilor“, şi o seară eul- tuaţia economieo-financiară calcaroase. Pe 40 de hecta- mult dc 1 200 kg sămînţă
de
850
kg
dovleac, peste
Ociu (Vaţa de Jos). Pe creţia Leuca, Lucreţia Gor- tural-distractivă. a cooperativei să se înre­ fasole, şî nM'* p ,w> duse.
scena fazei de masă, for­ nic, dornice să ajute cu gistreze rezultate favorabi­ GHEORGHE PRIP
Manifestările de azi se
maţia a c o n s t i t u i t o sfatul. Rodica — ea dădea deschid la orele 10, prin le. Acestea se concretizea­ preşedintele C.A.P. Silvaş
surpriză pentru neavizaţi. tonul cîntecelor, Sînziana şi reintîlnirea tuturor par­ ză în obţinerea suplimenta­ m
Coi din sat insă erau, cum Elena îl preluau şi, îndem- ticipanţilor. ră a peste două milioane (Continuare în pag. a 2-a)
s-ar spune, la ei acasă. nîndu-se, îndemnau : „Ăs-
Doar zi de zi o vedeau pe ta-i jocul fetelor şi fata o-
învăţătoarea Marina Vuzdu- cemlor/ Că e din bătrîni
gan cor,sultîndu-se cu Ma- lăsat, ca el altu n-am a-
ria Cristescu şi cu nana flat/ Haide bate şi priveş­
Marea, care nu se ferea, te la mîndra cum se su­
la anii dumneaei, să cînte ceşte/ Poalele-s cu trăsu-
melodiile jocului si să le a- rele, uită-te, bade, la ele...“.
rate paşii. Cu Maria Cris­ Şi odată cu cîntecul por­
tescu .alături, învăţătoarea nea şi jocul — „Bătrîneas-
a prins tainele jocului. S-a ca", „Ştearsa" - în unduiri
sfătuit cu Dorica Coinan, molcome, ca şi versurile
secretara organizaţiei de ,,Mă dăduşi a treia sate/
partid şi a trecut la acţiu­ Să viu cu desagii-n spate/
ne. Intîi s-a adresat mame­ Cu desagii-mbăieraţi/ Şi cu
lor elevilor ei. Ecoul ? Sea­ ochij-nlăcrimaţi". Toate ele­
ră de seară, după munca mentele jocului — specifice
in fermă, cooperatoarele dansului de la munte (va-
Aurica Coman, Sinzianci le-deal) mai domoale decît
Băltescu, Rodica Furdea, la şes — sînt mărturii ale
Florica si Elena Leuca, Ca- străvechimil lui. Coregraful
rolina Bulz, Ema Crişan se Mircea Ocoş mărturisea,
intîlneau Ia şcoală cu alte vorbindu-ne desore intrarea
localnice (educatoare, meş- LUCIA LICIU
teşugcire, muncitoare) Ma- (Continuare în pag. a 2-a) Deva — vedere a cartierului „Dacia“. Foto : VIRGIL ONOIU