Page 103 - Drumul_socialismului_1981_08

'•UMINICÄ, 30 AUGUST Í981

mozaic dumiivical mozaic duminical mozaic duminical
: V : . . ¿ y . .--ri.o ..- O: «-'ri.:--.V i

1GUST
re care, din 1975-,. a ieşit- din a no nimat. Anchetă poliţistă... în cer
Din istoria presei hirnedarene(il) într-o fostă carieră- de marmură*, un mi- Un Tarzan mediocru
itru co-
iiţ Multe din publicaţiile acestui ţinut — ner-artificier din sat a descoperit o- peş­ Intr-unuL din laboratoarele Centrului
mai cu seamă cele apărute la Orăştie — i teră unică ta ţară: Peştera Urşilor care Un nou film avindu-l ea erou pe ce­
icală lebrul Tarzan- rulează acum cu deosebit naţional de cercetări ştiinţifice din
au avut o adevărată: contribuţie la: Izbim- i adăposteşte o extraordinară gamă de for­ Franţa (CNKS) s-a- lansat o adevărată
riei da culturii- româneşti;. la acţiunea, d’e di- > maţiuni stalagnaltice şi stalactitlee,, variate | succes, pe ecranele multor cinematografe „anchetă poliţistă“... în cer. Este vorba
naratoare a vieţii literare. Prezenţa unor ca mărimi şi forme, precum şi un mare , din, Statele Unite-, depăşind, încă de la
cal număr de urme de viaţă şi resturi fosile primele vizionări,, recordurile de încasări ; despx-e aplicarea unui program, d’e cer­
Le scriitori de primă linie’ a reprezentat; ® : — dealtfel destui' d’e greu d’e egalat — j cetări meteorologice care urmăreşte sta­
valoare la- afirmarea idealurilor naţionale, ale ursului de cavernă — Ursus Spelaeus modelului matematic, a! interac­
i lilera- — dispărut cu mai bine de 15 000- de ani. ale companiei „Metro Goldvrih M'ayer“. [ bilirea
1
1
ă. „Trei de- cultură^ înţelegere’ şi pace-. Peştera are o lungime' de peste 1 km, se Th primele 17 zile, noua producţie cine- ţiunii dintre oeeemer, Pămmt şi atmosfe­
1
eră TV. • „Revista Orăştiei“ (189o—1899');, pri­ matografică aduce îir seifurilte- lui MGM j ră pentru, a se putea elabora prognoze
tudiouri- ma publicaţie românească de' pe plaiuri desfăşoară pe două niveluri suprapuse — 1 rme te o ro te g i ce- precise. Iii- aeest scop- au
1
Partea I unul superior fosil, eu o- lungime de 488 peste- 20;4‘ milioane dolari, taregistr&rd 1
intru cei liunedorene. Apariţia ei: a fost salutată eu si cete mai bune- trei zile de la premieră j fost puse In alieirtă staţiite meteo france­
bucurie de „.Gazeta Transilvaniei“' şi „Fa­ m, amenajat pentru circulaţia turistică, din istoria companiei; Interpretul prinef- ' ze din peninsula- Cbirtem-tin şi din Insu­
1
milia.“. A apărut, săptămânal în tipografia : şi unul inferior activ (521 m), declarat re­ pai', Miles O'Keeffé; este mai puţin re­ lele TUamotu; pentru a consemna, ceea
tânici. 1 zervaţie- ştiinţifică Etajiul superior are 1 ce
i „Minerva“ din Orăştie. După un an a de- numit prin calităţile sale artistice; eît se întimplă în atmosferă minut cu
„Cava- venit „foaie politică corni ta tensă“. Revista trei galerii — „Emil Racoviţă“,. a: urşilor prin musculatura impresionantă; Eternem- \ minut. „Pentru: a mţelege ce înseamnă
rotunde“. a apărat interesele de emancipare socială, şi a luminărilor.. Drumul în peşteră- înce­ tul cel mai atractiv este- însă- apariţia fe acest prograira — a declarat revistei
ară. Pro- pe cu galeria urşilor (an care: se: găsesc
jurilor a- culturală, politică şi şcolară a- românilor, rolul IU* Jane Parker- a lui Bo- Uterele,. ! „Le Fbtait“ directorul Iu®, prof. Reinie-<G>uy
m iii tind pentru a găsi „o cale’ mai repede • resturi scheletice si vetre- de> Ursus Spe­ care- este- şi producătorul: filmului, în timp I Soulage, imaginaţi-vă ura nor medii® a-
!
!
jort. aducătoare La avînt, I a bunăstare şi fe­ laeus),. continuă cu galeria. „Emil Racavi- ce soţul aeesteia,. John, semnează regia. î vtadi un. volum; d'e 1O 00O! kni.c. El con­
ricire a poporului". Din 1896 apare şi un ţă“ (bogată în stalactite şi stalagmite de Cu tot succesul de casă,, eri’tica> de ; ţine doar 3 grame de apă pe metru culă.
3UST „Adaus la. Revista Orăştiei“, supliment cu j tipul macaroanelor),, şi sfârşeşte cu; galeria specialitate din New York apreciază- că- - Ctadi se: condensează,, o picătură: de apă
1
1
amortiza- conţinut politic. în coloanele revistei — luminărilor. Vizitarea organizată a peşte­ filmul face parte din categoria ceter- ce- emană 600 calorii pe care le- eliberează
semnături de prestigiu: George Co.şbuc, ; rii durează aprovimativ o- oră timp- în trebuie să pară foarte drăguţe; dar „nu­ cînd se evaporă. Ştiţi ce înseamnă a-
i limba Tr. Demetrescu, Şt. O. losif. VeronLea- care în faţa privirilor se desfăşoară ima­ mai după ce ai consumat mai multe pa- I ceasta 7! — a întrebat; profesorul; Norul
Mici®, Al. Vlataţă, R. EX RosettL ş.a, gini fascinante,, de neuitat.. liare de Martini“’. Dealtfel, dialogul are- I are o- energie: egală o® acea a: unei «-en­
® „Hun-yăd“- (Hunedoara),. piaibfficaţie mai puţină importanţă deoarece- coloana i trate nucleare sau ai urnei- bomioe atomi­
conomică săptămînală în limba maghiară (1876— i . sonoră este puternic Influenţată de zgo- i ce de. mici dimensiuni“'.
thnologie, „Minunaţii nori“ care îl exaltau pe
progres. 1901) cu conţinut variat, un fel de maga- • Merseburg—puternic centru • motete specifice junglei şi,. în plus;. Taur- I
1
zin cu „ştiri de tot felul din judeţ, din - zan emite nu. cuvinte; ci nişte zgomote- Baudelaire le creează specialiştilor ade­
on : Vîn- ţară şi de peste graniţe". prea: puţin inteligibile. Totodată; parte- ! vărate bătăi de- cap;. în prezent se cu­
Premie- industrial : nera sa de pe ecran,.- pentru a. compensa | nosc. 10 genuri;. 40; specii şi 9> varietăţi
Producţie ® „Deva es videke“ (Deva şi împrejuri­ de nori l Meteorologii susţin că fiecare
r engleze mile); săptăminai socîal-gospodăresc şi I nivelul scăzut al calităţii artistice,, folo­
ial cultur-al-artistie. A apărut la Deva- în pe­ seşte costuaaae de baie- foarte... atragă- I nor îşi joacă rolul său. Mecanismele
or — Ni- rioada (1892—1929) cu o întrerupere de Note de reporter . toare. formării; norilor,, evoluţia stropitor de
1
şi Ion apă, cantitatea de energie absorbită şi
7 ani.
restituită constituie fenomene care de­
« „Bunul econom“- (1899—1907); organ termină exactitatea prognozelor meteo­
al' reuniunii economice din Orăştie pentru Raionul, Merseburg din regiunea Halle înveliş de diamant rologice:. Laboratorul institutului dispune
agricultură, industrie şî comerţ. în 1907 a (R.D. Germană) se întinde pe o suprafaţă de un avion de cercetări de tipul DC 7,
apărut, într-un alt format, la Deva, ca ! de- 473- kmp şi numără peste- 136 000' dd care zboară prin nori şi culege' date ca­
„revistă' pentru agricultură, industrie şii locuitori în cele 6- oraşe şi 30 de* comune- Fizicianul’ american Marvin Ross,, de la. re apoi sînt prelucrate la institut. Prin­
i,uu Ac- eomerei“. Cbperţil'e — ilustrate colorat, ; ale sale. Oraşul, cu peste 5-2'000 de locui­ Laboratorul naţional dîn California, susţi­ tre: aceste date se află şi informaţii pri­
i minute; fiecare număr a apărut într-o> altă culoa­ tori, este un puternic centru industrial, ne- că suprafaţa: planetelor Uranus şi prop­ vind. bacteriile de cristalizare' şi, prove­
il satelor: ; concentrind ini cele două mari combinate tim este acoperită cui un strat de diamant
iminical ; re. Printre colaboratori : Ion Pop Retega- „Leuna“ şi „Buna.“ peste 50 000> de mun­ provenit din particulele aflate în stratu­ nienţa lor. Instalaţia de la bordul avio­
itru toţi ; nu, Maria B'otiş Ciobanu, P. Dulfu ş.a. Pu- ; nului măsoară noriiî compoziţia şi pro­
r
13,15 Di- blică din operele Tui Caragiale, Em-inescu, citori. Extracţia de cărbune; prelucrarea- rile inferioare ale atmosferei acestor pla­ venienţa lor.. Primire experienţele de
1
ic; 13,45 şi chimizarea acestuia, industria maselor nete:, Această ipoteză se: bazează pe faptul
14,00 Un- Bolintineanu, Vl'ahuţă. Literatura univer­ plastice şi; cauciucului (majoritatea pro­ că aceste: planete se- caracterizează: prim anvergură ale: laboraitoinalui; se aililă şi
’ortret pe sală e prezentă prin tălmăciri din fran- ! cea efectuată la Korhogo;, un nordul
tocle Po- ceză, germană, rusă, ducţiei naţionale de' anvelope); 80 la- sută' temperaturi deosebit de- înalte,, iar carhoi- Coastei de Fildeş ; timpi de li5» zi!«;, echi­
egistrărilc din producţia de- Iubrîfianţi; laminarea- nul sub presiune care ia naştere la' des­ pe de specialişti au „disecat; furtunile
11
iii Milu ; • „l-oiţe alese“ (1896), culegere periodi­ aluminiului (folii- de I» 0,5 la- 0,05- mm compunerea: metanului; se poate transfor­ care s-au abătut, aleii ta. ritmul db 3 pe
>r; lti,00 că ce publică nuvele; schiţe, poezii, anec- '
16,05 Al- pentru, electrotehnică şi electronică«), tur­ ma: în diamante.. săptă-mihă pe o suprafaţă de, 2500: km p.
•0 Teatru dote. Avea formalul unei cărţi de buzu- nătoria de oţel, combinatul de prefabricate Scopul operaţiunii era de a cunoaşte
1
aţi folcio- nar şi apărea cu antetul „Premiul la Re- ! din beton care... fabrică' 4 200 de- locuinţe 1
de ştiii; vista Orăştiei“. toate, fenomenele legate de naşterea; e-
:s,20 Te­ pe an,, fabrici de celuloză şi hârtie, pre­ xlstenţa şi moartea uneî furtuni.
ri-; 18,30 LUCIA LICIU I parate de carne — iată un tablou global TINEREŢE
toţi: al celui mai mare raion, industrial din re­
,15 Moi
popu- giunea Halle,, care dă o producţie de peste
ti melo- 10 miliarde mărci, pe an, din care 8 nu­
jurnal : Cărbunele brun „de Jebea" mai la „Leuna“ şi „Buna“'. Colosul din... Lemnos
sportiv :
nţe cu La sfîrşitul secolului trecut, moţii, din Pe aceste meleaguri, tradiţia: luptei re­
George Ţara Zarandului, vestiţi căutători de aur, , voluţionare are rădăcini adinei. De .aici Intr-um golfuieţ ai insulei Lemnos, din
clin de Marea Egee, a pătruns, recent,, o balenă
„o dans ; au găsit în nesfârşitele lor drumuri, sub- au porn-i-t acţiunile pentru înfăptuirea, re­
3 muzical pămintene — cărbunele — altă bogăţie formei agrare ; aici a. fost prezent de mai care a eşuat ta apropiere de mal’,, în. mii;
ascunsă in inima Apusenilor. Deşi vestea multe ori Ernest Thälmann. Pescarii şi marinarii militari au încercat
s-a; ruspind-it repede; evenimentului nu i Avintul economic clin- anii construcţiei timp d’e trei zile să remorcheze colosul cu
s-a acordat prea multă- importanţă. N-a socialiste a; creat şi bazele unei. corespun­ o lungime de- opt metri şl o- greutate de
trecut insă multă vreme şi încet, încet, zătoare dezvoltări social-eulturala şi edi­ aproximativ 10 tone şi să-l readucă. îh apa
oamenii au început să cerceteze dealurile j litare. Halle—Neustadt. — oraşul nou. al mai: adîrrcă.
in căutarea „pământului brun“, bun d’e foc. chimiştilor,, cea mai tînără facultate teh­ Ctadi eforturile lor s-au încununat de
ură dată Primele lucrări de exploatare datează nică din R.D; Germană;, case- de odihnă, succes;, „salvatorii" au. constatat cu. stu­
; Lanftea din anul 1886 şi s-au desfăşurat pe flancul stadioane;,ştranduri,, baze turistice sînt em­
Lumea poare că uriaşul mărilor nu intenţionea­
a de va- sud-vestic al sinclinalului Brad—Baia de blemele noi ale unui puternic centru in­
1
: Pro- C'riş, Lucrările au fost conduse de Socie- dustrial în plină şi continuă dezvoltare. ză. să părăsească apele insulei.. De- atunci
Placăra) ; tatea Ruda 12 Apostoli, care a explorat „balena, dia Lemnos“ a devenit, una din
derurgis-
rigan (Ar- regiunea prin 12 sondaje cu adîncimi în­ NICOLAE STANCIU atracţiile turiştilor.
uctorul); tre 20 şi 90 de m. Rezervele de cărbune ,
Baba şi fiind apreciabile; s-a trecut Ia- executarea \
sriile I-ÎI J
a (7 No- unor lucrări miniere — galerii de coastă. , ORIZONTAL : 1. Autorul piesei corale „Pri­
(Republi- cu: lungimi reduse la Baia de Criş şi pe Metode veibi de conservare măvara tinereţii" (Achim), — ...şi. a compoziţiei ‘
;telul din Văile- Cală măreşti şi Mesteacăn. pentru cor „SDitemt a> ţăriii tînără grădină." a i MAT m TREI MUTĂRI
:
; Micuţa Ce legătură poate- exista între sîhgele Bani de cheltuială — Eroii temei noastre. 3.
1
(Munci- Cu timpul , exptoa.tîndu-se la adîncime de- taur, brtaza de- vaci şi;., construcţii ? Manifestări de recunoştinţă' — Xii aparţine- poe­ Controlul poziţiei Alb. Rcl, T(14, <DÎS; NH3, p.
: Super- mai mare a fost necesară săparea unor zia „Tinereţe“ (Ion Tlteodor),. 4,. Plete. dB aur
(Munci- planuri înclinate şî puţuri de extracţie, Specialiştii Muzeului satului’ din Hbenfel- (lig.) — Linişte 1 — Ajutorul, Muncitoresc. Ră­ d 2.
a Londra den, din pădurea TUringiei, susţin că mân (abr.) 5. La vîrsta. tinereţii — Cu flori la.
O N E A : executate pe Valea Mică Ţebea. Stat. cm- există o astfel de legătură... 22: de case ţă­ pălărie:! 0. Gbmună îtii IBSl. Polonă: — S'emnea- : Negru : RD3, p. c 2.
durerii noscute mai multe exploatări vechi : mi­
LA : Ko- nele Marta, Dîmbuţ,, Băltoaca de Sus şi răneşti, construite im diverse- epoci istori­ ză. melodia, de muzică, uşoară: „Tinereţe"- 7;. De
1
(Munci- ce,, au fost aduse- şi- montate Ia Hoenfel- legătură... — Pată., a» Localitate in R.P.. Germa- ;
A :0 la- Băltoaca de Jos. nia — Purtat la- gît — Trib- în> Kenia 9. A trece
citoresc); în perioada anilor 1942—1971 au func­ den. Specialiştii din R.D;. Germană au: re­ cu vedei-ea: — A compus cîntecul: coral: „Sub:
revelion ţionat minele Ţebea Veche şi Marta,. care curs la o metodă veche dfe conservare a mîndre. flamuri tinereşti io. Autorul; pînzei „Ti- i
AD : Fe- lemnului caselor,, cunoscută de ţărani; îh nereţea Republicii“ — Vinzătorul de păsări. U.
iu a ro- au exploatat straturile de cărbune I şi II, reţeta, soluţiei Sar conservare intră sîhgele Locuitor de pe valea: Rinului — Existenţe..
\ : Dru- apoi rezervele lor epuizîndu-se, au fost
Iinerul) ; închise. Din anul 1963 au început lucră­ de taur şi»., brînza de vaci.. VERTICAL : 1. Izvor de lumină: pentrui tine- I
nul din ret (pl.), — Dinu lucrările: sale, reţinem, piesele :
:riile I-n rile de deschidere a minei Mesteacăn, ca­ pentru cor „Tinereţe, primăvară“ şi „înainte,
— serii- re a preluat toate celelalte lucrări minie­ tinereţe". 2; A scris poezia „Tinereţe" ...şi ; vo­
; GEOA- re din zonă. Actuala mină este deschisă lumul de- versuri „yirstele. tinereţii: 1 3;, Poet so­
(Casa de vietic, autorul versurilor la „Imnul Federaţiei
: Bietul printr-o galerie transversală de coastă, ga­ Mondiale a Tineretului Democrat“, pe muzică
le I-II lerii direcţionale pe strat şi un sistem de de I. Novikov — „Semnează volumul de versuri
ZI : Am planuri înclinate conjugate spre aflori-
cAlan : „Salutul,tinereţii“. 4; întreprinderea: „Tricotajul: 1
Giurgiu (abr.) — Tinerel — A lucra, pămîntul
ig (Casa ment. Mina Mesteacăn, sau Mina Ţebea, 3. Autoarea poeziei’ „Pomii cei; tineri 11 ' — Texti­
intui (11 cum se numeşte astăzi, a intrat efectiv în lă 6. A ieşit brusc (interj.)- — îi aparţine ro­
: Strada producţie în anul 1968. în aproape 100 de manul; „Moartea tinăiiuIUi veteran 11 7. Cit doi.
i; ELIA : — Verb pe furiş 8. Conic. în: esenţă I — Viaţa
I-II (Lu- ani de exploatare', de aici s-au extras 11 de artist — Alb cu. negru (reg.) 9. Localitate
; Ultima milioane tone de cărbune, apreciindu-se îh judeţul Arad — Din vasta sa creaţie, reţi­
;e — se- că mai sînt rezerve pentru încă 300 de ani. nem piesa corală: „Cînt tinereţii 11 . IO,. A. com­
•esc).
Puterea calorică a cărbunelui brun de pus melodia: marşului „qîntăm tinereţea 11 —
5£aass2 Ţebea este- cuprinsă între 2 600—3 000 Kcal. Stropit cu apă 11. „Scînteia: Tineretului: 1 (pi;)'
— Tineret, mîndria ţării;
DICŢIONAR : Mirul, Ohu; Luo, Laij. Ţela;
ILIE VISA, REZOLVAREA PROBLEMEI DIN! KikiVtARUL
7 394 :
Mina Ţebea DOINA BOZ1NŢÂN
il pentru Cercul rebusisi „Dacia" 1. Tb7 — b6 d7—d5
ist 1981 : Hunedoara 2. Reă — (12 orice:
cu cerul 3. - b4 sau Ndl — bî+mat*
i ploi lo- Peştera Urşilor
at din REZOLVAREA PROBLEMEI DIN NUMĂRUL1. Tbi - ttfi; tC7; — dO
irile ml- La kilometru! 112 pe şoseaua Deva—O- 7. 394’: 2. Ndi — a4 orice
-inse în­ cadea (prin Brad) un indicator atenţio­ 3. Tur ~<ţ sau Na 4 _ b3-hmat
de, iar 1. Socel, Roman 2. Aramlt, Tari. 3i Lar;. Se- .
15 şi 20 nează : „(Chişcău: — 14 km.“. Pe un drum ceris 4. Arat, Mal,, Ni 5. M„ Baran, Top B; Care. 1. -r Rcl — c3
asfaltat se ajunge uşor în satul Chişcău I Desen lîe BOR1A CRIŞAN Acas. Nat, Falit, Z. 8. As; MU',. Pooa. 91 I Z. ' orice
(porrruna Pietroasa,, judeţul Bihor), aşeza­ har; Mag, 10. Otic, Cetina,, ni, Laiiis,, Taran. | 3k, Tou -
i