Page 104 - Drumul_socialismului_1981_08

uifUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 406 9 DUMINICA, 30 AUGUST 1981

Lucrările celui ds-a! XVI-lea Reuniunea Consiliului de Securitaie al O.M. F.C. Corvinul — Jiul
NAŢIUNILE UNITE 29 siştilor sud-africani împo­
(Agerpres).
Congres international de Securitate al Consiliul s-a triva Angolei a fost con­ 5-0 (3-0)
de
damnată, de asemenea, cu
O.N.U.
întrunit vineri seara, ,1a vigoare de reprezentanţii Dacă în urmă cu aproxi­ minutul 12 Sălăgean să
istoria ştiinţei cererea guvernului an­ Cubei, R.S. Vietnam, R.D. mativ un an echipa locală trimită mingea pe lingă
golez, pentru examinarea Germane, Mexicului, Bra­ şe chinuia pentru obţinerea poartă. în minutul urmă­
Prestigiosul eveniment ce tehnologia şi problemele situaţiei create ca urmare ziliei şi ai altor state. unui 1—0 în faţa Jiului tor Văetuş trimite pericu­
se desfăşoară în aceste zi­ dezvoltării sociale — com­ a agresiunii regimului ra­ Ambasadorul Ugandei, — atunci cea care a dat los mingea, cu capul, din
le la Bucureşti, cel de-aî paraţii şi perspective isto­ sist de la Pretoria împo­ Olara Otunnu, a anunţat tonul în joc —, iată, ieri, plonjon şi atacurile local­
XVI-!ea Congres interna­ rice". Timp de trei zile, triva Republicii Populare că grupul celor 51 de state oaspeţii practic n-au con­ nicilor sînt rareori între­
ţional de istorie a ştiinţei, participanţii reuniţi în ca­ Angola. africane la O.N.U. pregă­ tat. Firesc, de atunci Cor­ rupte de cîte un contra­
continuă să pună în lumi­ drul acestui simpozion au Reprezentantul perma­ teşte un proiect de rezo­ vinul a evoluat, iar Jiul... atac al oaspeţilor, precum
nă, prin dezbaterile sale, dezbătut aspecte legate de nent al R.P. Angola la luţie de condamnare a invers, ieri nealiniind 4—5 cel al lui Şumulanschi, din
importante realizări apar- politica ştiinţifică a dife­ O.N.U., Elisio Figueiredo, agresiunii R.S.A. jucători din formaţia anu­ min. 21, încheiat cu un şut
ţinînd savanţilor din cele ritelor ţări, raportul din­ a condamnat cu fermitate ★ lui trecut. Şi, faptul, sco­ înşelător, mingea ocolind
mai diverse ţări. tre ştiinţă şi aplicaţiile sa­ noua acţiune agresivă sud­ LUANDA 29 (Agerpres). rul adică, n-ar fi un cap fin poarta.
în cadrul secţiunilor, le, viitorul ştiinţelor şi per­ africana, arătînd că aceas­ — Consiliul de Miniştri al de lume — s-a mai întîm- Lucescu (min. 22), Peteu
sîmbătă s-au încheiat lu­ spectivele dezvoltării so­ ta reprezintă „pur şi sim­ Angolei, reunit în sesiune plat şi altora să piardă la (min. 24 —- fază excelen­
crările secţiunii „Istoria cietăţii şi altele. Experien­ plu un război lansat con­ extraordinară pentru a scor —, dar îngrijorează tă), Bogdan şi Văetuş (min.
ştiinţelor despre om“. Re­ ţa românească a fost rele­ tra ţării sale de Africa examina situaţia creată ca jocul, perspectiva, viitorul 25), Lucescu (min. 27 şi 29)
feratele prezentate au pus vată prin referate şi par­ de Sud", şi a cerut retrage­ urmare a agresiunii armate echipei Jiul, care şi ieri la anunţă parcă scorul final...
în evidenţă tradiţiile in­ ticipări la discuţii în care rea neîntârziată a forţelor a regimului rasist de la Hunedoara, ca şi în cele Şi, intr-adevăr, repriza se
vestigaţiilor în aceste do­ s-au prezentat priorităţi şi sud-africane de pe terito­ Pretoria, a hotărît să de­ două meciuri acasă, nu reu­ încheie cu 3—0, prin go­
menii, cele mai recente re­ perspective ale ştiinţei şi riul Angolei şi încetarea clare „zone sinistrate“ pro­ şeşte să închege aproape lurile înscrise de Gabor in
zultate ale cercetării. Pri­ tehnicii în România, dez­ sprijinului politic, econo­ vinciile Cunene, Huila şi nimic pe atac. Deşi în me­ min. 40 (fază precedată de
mite cu deosebit interes, voltarea învăţămîntului în mic şi militar acordat Cubando-Cubango, din su­ ciul cu Corvinul, prin de­ un şut în bară al lui Ued-
comunicările oamenilor de condiţiile revoluţiei ştiin­ R.S.A. de statele occiden­ dul ţării, informează un butul reuşit al lui Muia (de nie, dar din ofsaid) şi min.
ştiinţă români au sintetizat ţifice şi tehnice actuale, tale. comunicat difuzat sîmbătă la Aurul Brad), linia de 44, din centrarea lui Bog­
etape importante în cerce­ activitatea de invenţii şi Reprezentantul U.R.S.S., de agenţia Angop şi reluat mijloc a legat ceva mai dan.
tarea biologică şi a solu­ inovaţii, dezvoltarea actua­ Rihard Ovinnikov a con­ de agenţiile internaţionale bine jocul — prin meritul După pauză, Lucescu mai
lui, activitatea unor sa­ lă a unor importante ra­ damnat ferm atacul agresiv de presă. Comunicatul re­ debutantului, nu şi al lui trage in min. 52 in portar,
vanţi ce se bucură de o muri industriale şl reflexul al R. S. A., arătînd că levă că afirmaţiile guver­ Varga si Şumulanschi —. dar nu mai greşeşte în
binemeritată recunoaştere acestei dezvoltări asupra aceasta reprezintă o gravă nului de la Pretoria po­ in atac jocul greoi şi in­ min. 60, cînd înscrie din
si apreciere internaţională. progresului social al ţării. ameninţare Ia adresa se­ trivit cărora trupele sale dividual al lui Sălăgean şi acţiune personală, in -jar» ■
De asemenea, s-a în­ Lucrările Congresului curităţii Angolei. s-au retras din Angola sînt Giuchici n-a contat. Şi n-a a simulat un stop -în faţa
cheiat simpozionul „Ştiinţa, continuă. Acţiunea agresivă a ra- false. contat pentru că nici u n u l lui M. Popa, a scăpat de
dintre cei doi nu vor sau ei şi cu spiţul a trimis
nu ştiu să-l introducă în mingea ghiulea, în m i n u t u l
genţia UPI, premierul Ca­ ne, prezentări de filme, în- Italia era la sfirşitul lunii joc pe talentatul Lasconi, următor Peteu stabileşte
nadei a adresat tuturor na­ tîiniri şi convorbiri între oa­ iulie de 1 915 000 dintre ca­ acesta rămînînd singur în scorul final. Pina la sfîrşit
ţiunilor chemarea să acţio­ meni de ştiinţă şi specialişti re 916 000 femei, informea­ zbateri sterile. mai consemnăm „barele“
lui Peteu (min. 85) .şi Chi­
neze pentru aplicarea „unei români şi sovietici, ză agenţia ANSA. Se pre­ în mare explicaţia aces­ tă (min. 89) si singurul sul
cizează că jumătatea din
strategii a dezarmării nu­ Expoziţia deschisă în a- numărul total al persoane­ tui scor defavorabil Jiului mai serios al lui Sălăgean
H PHENIAN. - La Phe­ cleare". ceastă perioadă in capita­ lor aflate în imposibilitatea pleacă de la aceste adevă­ (min. 84).
nian, in cadrul simpozionu­ la Uniunii Sovietice a dat de a-şi găsi un loc de ruri : lot slăbit, subţire, în Un joc care a reliefat
care nici cei care pot si
lui ţărilor nealiniate şi în <3 STOCKHOLM. - Pre­ posibilitatea unui număr muncă sînt tineri sub 25 ştiu mai mult — Sălăgean, din nou pe Corvinul, dar
curs de dezvoltare privind mare de vizitatori să cu­ de ani. Giuchici, Varga, Şumulan­ şi. carenţele Jiului, Care
creşterea producţiei agrico­ şedintele Partidului Munci­ noască nemijlocit şi să a- schi, P. Grigore — nu dau dovedesc că în vara ce a
le şi alimentare a luat cu- toresc Social-Democrat din precieze un mare număr a BOGOTA. - Epava a- totul ! trecut, la Petroşani, oame­
vîntul şeful delegaţiei ro­ Suedia, Olof Palme, a sub­ de produse româneşti. vionului columbian de tipul nii ce se ocupă de fotbal
deplin
respectul
Pentru
mâne, Marin Constantin, ad­ liniat, într-o declaraţie în­ a CIUDAD DE MEXICO. „Vicker Viscout", dat dis­ faţă de adevăr trebuie însă au fost in... vacanţă şi .este
junct al ministrului agricul­ semnătatea pe care ar a- - Inundaţiile datorate ploi­ părut miercuri cu 48 de să spunem că F.C. Corvi­ regretabil că s-a intimplat
turii şi industriei alimentare. lor torenţiale care s-au a- persoane la bord, a fost aşa. Spectatorii Văii me­
vea-o crearea unei zone nul a avut iarăşi o zi fastă ritau mai mult de la fot­
Vorbitorul a împărtăşit din bâtut, începînd de miercuri, descoperită într-o zonă mun­ (numai acasă ? Cînd e te­ bal...
experienţa ţării noastre pri­ denuclearizate în nordul Eu­ asupra a trei state din su­ toasă în sudul ţării, la levizată, nu ştie jocul ? !),
vind dezvoltarea unei agri­ ropei. El a arătat că rea­ dul Mexicului, au lăsat fă­ 300 km de Bogota. După în care puţini parteneri Au arbitrat M. Salomir
culturi intensive, de înalt lizarea unei atari zone ar ră adăpost peste 100 000 de cum s-a anunţat, nu există din campionat i-ar l'i re­ (Cluj-N.), D. Ologeanu şi
randament, şi s-a referit la corespunde pe deplin inte­ persoane. nici' un supravieţuitor prin­ zistat. Cu atît mai puţin M. Axente (ambii Arad).
J I U L : Focşeneanu —
obiectivele fundamentale ale reselor Suediei, ar conduce Regiunile cele mai afec­ tre cei 43 de pasageri şi apărătorii Jiului, între ca­ P. Grigore, Vizitiu. M. Po­
noii revoluţii agrare în tate sînt Oaxaca, Chiapas 5 membri ai echipajului. re fundaşii centrali şi por­ pa, Giurgiu (Vînătoru —
România, vizind creşterea la diminuarea pericolului şi Veracruz, unde recoltele Aparatul s-a prăbuşit în tarul au fost de mai multe min. 46). Varga, Giuchici.
considerabilă a contribuţie! izbucnirii unui război nu­ au fost distruse aproape în apropiere de oraşul Flo­ ori spectatori surprinşi de Muia, Şumulanschi, Lasconi.
sectorului agricol la pro­ clear şi la reducerea încor­ întregime. Numeroase căi rencia, în vreme ce survo­ repeziciunea şi varietatea Sălăgean.
gresul economico-social al dării în regiunea nordică a de comunicaţii sînt între­ la „Muntele Diavolului", o fazelor în faţa cărora se CORVINUL: Alexa —
ţării. continentului european. rupte, izolind o serie de lo­ regiune împădurită şi izo­ aflau. Rednic (Dumitriu — min.
calităţi. Mii de locuinţe au lată din zona orientală a După ce Gabor are o pă­ 80), Găian, Dubineiuc.
•$> OTTAWA. - Primul 55 MOSCOVA. - La Anzilor, unde s-a ciocnit trundere incisivă, iar Pet- Bogdan, Nieşa, Klein, Pet­
ministru al Canadei, Pierre- fost abandonate, apa atin- de un masiv, probabil din cu ratează în min. .3, tot
Moscova s-au desfăşurat eu, Lucescu (Ghiţă — mic
Elliott Trudeau, a făcut apel gînd, în unele zone, o cauza vremii nefavorabile. Peteu va relua fulgerător 80), Gabor, Văetuş.
„Zilele ştiinţei şi tehnicii
!a intensificarea eforturilor înălţime de peste 2 metri. mingea respinsă spre cen­ La tineret speranţe : Cor­
pentru a se pune capăt româneşti", manifestare ca­ tru dc portarul Focşenea- v i n u l — Jiu] 6—0.
cursei înarmărilor nucleare. re a inclus numeroase con­ 83 ROMA. — Numărul şo­ nu şi 1—o in min. 5, un
După cum informează a- ferinţe, expuneri, simpozioa- merilor înregistraţi oficial în nou pericol în min. 7. ca în NICOLAE STANCIU
REZULTATE : F.C. Argeş — A.S.A. Tg. Mureş 4—1 ;
în ultimii 20 de ani, re­ şurat prin introducerea u- C.S. Tîrgovişte — F.C. Constanţa 2—1 ; Steaua — Pro­
gimul rasist sud-african a Slepubiica S u d - A f r i e a n â ■ nei noi legi — „Naţional gresul Vulcan 2—2 ; Chimia Rm. Vilcea — Universi­
făcut din armata sa una Key Points Act“, care de­ tatea Craiova 1—0 ; Dinamo — Sportul studenţesc
dintre cele mai puternice m l l l k m z m e o c c © l e r a & â fineşte unele industrii ca 3 0 ; „U" Cluj-Napoca — Politehnica Timişoara 1—0
din Africa. Bugetul apără­ fiind importante din punct U.T. Arad — F.C.M. Braşov I—1 ; F.C. Olt — S.C. Ba­
rii a crescut de la 72 mi­ („Afrique-Asie") de vedere strategic pentru cău 2—0 ; F.C. Corvinul — Jiul 5—0.
lioane de ranzi în 1961— securitatea naţională.
1962, la 189 milioane de za şi, dacă va fi posibil, de propriile lor interese, pu­ Alte elemente concrete C L A Ş A M K NT u L
ranzi în 1979—1980. Este a controla din punct de ve­ terile occidentale au atri­ referitoare la planurile pe
clar că înarmarea masivă dere politie si militar sta­ buit Africii de Sud un rol termen lung ale forţelor 1. Universitatea Craiova 4 3 0 1 9—2 6
2-3. Steaua Bucureşti
şi militarizarea reprezintă tele din „prima linie“ a de jandarm al regiunii. în armate sud-africane împo­ 2-3. „U“Ciuj-Napoca 4 2 2 0 8—6 6
2 2 0
4
acţiuni în vederea pregăti­ frontului lipsind, astfel, ciuda embargoului expor­ triva statelor vecine : sta­ 4. F. C. Corvinul 4 2 1 1 5—3 fi
9—3
5
rii societăţii sud-africane mişcările de eliberare na­ tării armelor în Africa de bilirea de baze militare 5-7. Poli. Timişoara 4 2 1 1 6—3 5
pentru războiul convenţio­ ţională din Namibia (Orga­ Sud. votat în 1977. ţările de-a lungul frontierelor co­ 5-7. F.C. Olt 4 2 1 1 6—3 5
nal. Studii recente asupra nizaţia Poporului din Afri­ membre ale NATO — în­ mune şi constituirea de 5-7. Dinamo Bucureşti 4 2 1 1 9—6 5
cheltuielilor pentru apăra­ ca de Sud-Vest) şi din A­ deosebi Statele Unite, Fran- formaţiuni militare con­ 8. F.C.M. Braşov • 4 2 1 1 6—5 '5
re arată că cea mai mare venţionale. Africa dc Sud 9. F.C. Argeş 4 1 2 1 5—4 4
parte a cheltuielilor pen­ a construit o bază aeriană 10. S.C. Bacău 4 1 2 1 2—3 4
tru apărare este destinată Dfn presa străină perfecţionată la Hoedswuit 11. C.S Tîrgovişte 4 2 0 2 5—9 4
constituirii unei forţe mili­ la 40 km de graniţa cu 12. Sivirt.ul studenţesc 4 1 1 2 5—6 3
tare moderne, convenţio­ frica de Sud (Congresul Na­ ţa şi R.F. Germania —• Mozambicul. T o t o d a t ă. 13. Chimia Rm. Vilcea 4 1 1 2 4—6 3
nale. populaţia civilă albă est»
ţional African) de sprijinul i-au vîndut deja acesteia pregătită .pentru apărarea 14. Progresul Vulcan 4 0 3 1 4—6 3
Sprijinind puterea poli­ de care se bucură din par­ licenţe şi tehnologie pen­ 15. F.C Constanţa 4 0 2 2 2—4 2
ţiei şi a forţelor paramili­ tea acestor ţări. tru fabricarea de arme. a- oraşelor. Cu alte cuvinte 16. A S a T» Mureş 4 1 0 3 5—9 2
tare şi introducînd un e- Pe plan internaţional, vioane şi pentru dezvolta­ Africa de Sud albă este 17—IS. Jiul Petroşani 4 n 2 2 4—10 2
vantai de legi represive, rea forţei sale nucleare. antrenată în psihoza răz­ 17-18 UT. A> -.d 4 n 2 2 3—9 2
militarizarea Africii de Sud boinică... Alianţa militară
guvernul minoritar sud- albe poate fi considerată Din importatoare de arme. cu NATO reprezintă un
african speră să menţină drept o consecinţă directă Africa de Sud a devenit vechi proiect al Pretoriei ETAPA VIÎTO a f?E ; 'Mie;rciiri. 2 se pt.) : F.C. Con-
stanţa — Chinv-i Rm. vm-p.-•i : Dinii mci — Poli. Timi-
sub controlul său populaţia a schimbărilor în raportul exportatoare. Numeroşi observatori con­ soara : Â.S.A. M- r.f \ Corviinul : U.T.A.
neagră. Modernizarea for­ de forţe intervenite în fa­ Cea mai mare parte a sideră că .cercurile militar» Sportul stuc). : U n i ' - 1 —
C l u j - -N. : Jiul
— . U“
ţelor armate este bazată pe voarea forţelor progresiste acestor noi tehnologii sînt occidentale încearcă în C.S. Tîrgovişte ; Pr '<:-»'.u V i V n n - S.C. Bacău ; F.C. —
|
,
ideea că singurul mijloc din Africa australă. Con- furnizate de companiile prezent, să includă Africa Braşov ----- F.C. Ar -.«. ; FT. OU - st'■aucî.
de a opri, mişcarea de eli­ siderînd că aceste schim­ transnaţionale, al căror rol de Sud în zona mai Jarsă Î
berare este de a destabili­ bări sînt în contradicţie cu în Africa de Sud a fost u- a NATO.
COLEGIUL DE REDACŢIE t Sabin Cerbu, ton Cîoclei, Tîbertu tslfote {redactor sef). Lucio Eleno Lietu, Gheoighe Pove* (redoctor şei adjunct), l/osile Pâţan Nicofoe Tîrcob
! REDACŢIA ŞT ADMINISTRAŢIA Abonamentele se (ac la oficiile ucştole factorii poştali sl dtfuzoril voluntari OO
ţ 0?CO Deva t str. Dr. Petra 6 roza ar 35 Telefoane! 11275 SÎ585 12157, 20708 diD întreprinderi şl Instituţii s
TIPARUL t Tipografia Deva etr 23 August nr. 257 Gostul tinut abonament i 24 lei !po 3 luni). 48 lei (pt? ® luni) 9S lei (un a®) 3