Page 13 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 13
CU PRILEJUL VIZITEI DE LUCRU ÎN JUDEŢUL TULCEA A
T O V A R Ă Ş U L U I NICOLAE CEAUŞESCU, secretar genera! al
Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste
România, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct azi,
1 S‘ în jurul orei 13,00, adunarea populară din municipiul Tulcea.
«flÂLISMli: Lucrătorii ogoarelor hunedorene au
încheiat ieri secerişul griului
Datorită mai bunei or buri. prelungite, la strînge- şi tot mai înalte trepte de
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEflIM HUNEDOARA AL P C ganizări a muncii, folosirii rea paielor de pe ultimele progres, civilizaţie, bună
fertilizarea
tere
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N eu randament ridicat a po suprafeţe, executarea arătu stare" .
uman
şi
mate
nurilor,
tenţialului
Odată cu încheierea se
rial, precum şi a timpului rilor de vară, întreţinerea cerişului, lucrătorii ogoa
favorabil executării lucră culturilor prăsitoare, strîn- relor — ţăranii cooperatori,
Anul XXXIII, nr. 7384 MIERCURI, 5 AUGUST 198J 4 pagini - 30 bani rilor agricole, unităţile de gerea şi depozitarea fura mecanizatorii şi cadrele
stat şi cooperatiste din ju jelor, recoltarea legumelor tehnice, toţi locuitorii sa
deţul nostru au reuşit să şi fructelor. telor, sînt chemaţi să asi
strîngă şl să înmagazineze, Folosim şi acest prilej gure onorarea în cele mai
înti’-o perioadă mai scurtă pentru a vă încredinţa, bune condiţii a livrărilor
ln întîmpinarea marii sărbători decît în anii anteriori, pro mult stimate şi iubite to de produse agroalimentare
varăşe secretar general, că
ducţia de grîu de pe în
treaga suprafaţă cultivată. nu vom precupeţi nici un destinate fondului centra
lizat al statului, să-şi în
In telegrama adresată cu
naţionale şi a „Zilei minerului“ acest prilej de către Co efort pentru a pune baze zecească eforturile în ve
noului
agricol,
solide
an
mitetul judeţean Hunedoa că vom face tot ce depin derea efectuării cu maxi
ra ai P.C.R., Comitetului de de noi pentru ca noua mă operativitate şi la un
DIN MATERIALE dus în fabricaţie un nou ja livrate beneficiarului şl Central al Partidului Co revoluţie în agricultură să înalt nivel calitativ a lu
REFOLOSIBILE sortiment de cărămizi valorificate cu bune re munist Român, secretaru se materializeze în produc crărilor din campania a-
pentru podul de turnare zultate, lui general al partidu ţii vegetale şi animaliere gricolă de vară şi toamnă,
Oamenii muncii din ca şi pentru înzidirca oalelor pentru a pune tot mai bi
drul Cooperativei judeţe de turnare de refractari- IMPORTANTE lui, tovarăşul NICOLAE iot mai mari şi pe ogoare ne în valoare rezervele de
ne „Constructorul“ se ECONOMII PRIN CEAUŞESCU, se arată în le judeţului Hunedoara, sporire a producţiei agri
tre altele: „în aceste zile
preocupă în mod stăruitor RECONDIŢIONAREA ara terminat însămînţarea conştienţi că ne aducem cole şi a îndeplini în rnocC
astfel contribuţia la înfăp
de recuperarea şi valori PIESELOR tuirea vastului program do
ficarea materialelor refo- culturilor succesive iar în exemplar obiectivele stabi
losibile, de sporjrea efi O activitate susţinută prezent munca pe ogoarele dezvoltare a agriculturii lite în domeniul agricultu
cienţei economice a uni pentru recuperarea, re- judeţului nostru este te patriei noastre, la ridicarea rii de Congresul al XII-
tăţii. De la începutul a- condiţionarea şi refolosi- meinic organizată, în schim României socialiste pe noi lea al partidului.
nului şi pînă la zi aici rea pieselor de schimb şi
a fost realizată din re a subansamblelor se des Acum, important în legyrmcyt&uro
surse locale şi materiale făşoară şi la Centrul do
refolosibile o producţie reparaţii al S.M.A. din
de aproape 800 000 lei. Ilia. Aici, în perioada ce- 1 întreaga recoltă —
Din asemenea materiale
s-au executat betoane, lor şapte luni care au tre- i
prefabricate, console de cut din acest an s-au rea- 1
susţinere, cuiere, cîrlige, lizat 550 000 Iei economii ţ valorificată fără pierderi!
cleme etc. Rezultate mai prin recuperarea, recon- 1
bune în acest domeniu au diţionarea şi refolosirea i starea de întreţinere a u-
înregistrat secţiile insta pieselor de schimb şi a ' In această perioadă parcurgem un -vu’f de lucrări nor culturi, în special cele-
laţii electrice, numere tate C.A. — 75. Acestea subansamblelor. Acest i în legumicullură. Se impune deci, o amplă mobiliza de varză şi castraveţi nu
auto, zidărie şi altele. înlocuiesc cu succes pro harnic colectiv de muncă J re de forţe în fiecare ferpiă şi unitate cultivatoare atestă că s-a făcut tot ce
dusele similare aduse din a depăşit planul de repa- )
NOU SORTIMENT import şi sînt destinate în scopul valorificării superioare a întregii recolte, era posibil pentru a obţi
DE CĂRĂMIZI C.S. Hunedoara. Pînă în raţii pe 7 luni cu 500 000 ţ precum şi Ia întreţinerea culturilor. Urmărind mo ne recolte sporite de pa
REFRACTARE Iei, iar cheltuielile la 1 dul cum se acţionează pentru înfăptuirea acestor o- întreaga suprafaţă planifi
prezent s-au realizat pe 1000 iei producţie marfă , biective, brigada de reporteri a ziarului nostru s-a cată.
La Fubrica de produse ste 500 tone de asemenea le-a redus sub cele pla- ) deplasat ieri în cîleva unităţi din raza Consiliului
refractare Baru s-a intro- cărămizi, care au fost de- nificate. \ unic agroindustrial Simeria. Atenţie, produs
foarte uşor perisabil î
Această expresie ne-a
venit în minte cînd am
Pin greidin î,pe pieţele localităţilor- luat contact cu ogorul de
ar MfUMiuraLec.uMt: fasolo din soiul „Saxa“ al
C.A.P.
Băcia.
a
Pămîntul
fost generos eu cei care
De ce se depreciază za nerecolţării la timp, o l-au semănat şi l-au mun
legumele în cîmp ? însemnată cantitate de cas cit, chiar şi cu cei care
traveţi s-a depreciat în Brigada de reporteri:
cîmp, intr-o perioadă în
Şeful fermei de legume ION CIOCLEI
a I.A.S. Simeria, ing. Io care piaţa ducea lipsă de NICOLAE TIRCOB
nel Voica-, spunea că in un asemenea produs. Să
acest an planul la produc nu mai amintim că nici (Continuare în pag. a 3-a|
ţia marfă de legume este
cam mare. Ca să „argu
menteze“ afirmaţia a in Munca —izvor al dezvoltării şi al bunăstării
vocat faptul că in luna iu
lie ferma a livrat doar 157
tone legume la fondul de Datorie, înţelegere, colaborare
între cei mai buni mineri din formaţia cunoscutului brigadier Iulian Do(a, de la stat, rămînînd numai în
mina Deva, se numără şi cei din schimbul condus de Anton Bieeac, prezent în ima săptămîna trecută, în res Ne-a iacul plăcere să le ziua documentării noas
gine alături de trei şefi de felii, cu care realizează lună de lună sarcinile de plan. tanţă cu 10 tone.
Foto: VTRC.IL Obidiţi ailăm Ici conducerea Jntre- tre să-l înlîlnlm în imen
Să vedem însă, ce se în- prînăcrii de utilaj minier sa bală a complexelor me
tîmplă la grădină. Din cau
Petroşani că secţia irun- canizate de la I.U.M. Pe
laşă 1n înlreeerea socia troşani pe cunoscutul şei
listă pe primul semestru de brigadă Constantin
P’fiznwC P'Cczn&cxjcinventete'- Consfătuire cu cititorii ziarului „Scinteia' al anului este şi cea mai Lupulescu, de la l.M. Lu
REA UZ ATI ieri, o consfătuire prile presei centrale şi jude ai importantă din cadrul uni pcni, care, împreună cu o
reprezentanţi
La Deva a avut loc, teia“,
secţia
tăţii,
respectiv
de lor maţ ie de specialişti de
juită de aniversarea a 50 ţene. Participanţii la con construcţie a complexelor la mină studiau un com
minele plex S.M.A. 1, în vederea
pentru
mecanizate
ac
Redresarea producţiei reclamă de‘ani de la apariţia pri sfătuire au apreciat cen Văii Jiului. aducerii unor îmbunătăţiri
organului
tivitatea
—
mului
Vă rugăm tovarăşe privind comportarea sa în
ziarului
număr
al
tral de presă al C.C. al
„Scinteia“. Au participat P.C.R. în toate domenii inginer Nicolae Popovici exploatare. „Sînt utilaje
bună organizare, ordine cititori ai ziarului, condu le, făcînd în acelaşi timp să caracterizaţi in cileva foarle bune — ne spune
cători de unităţi econo valoroase propuneri pen cuvinte colectivul de la destoinicul brigadier din
şi disciplină în muncă mice şi instituţii, colabo tru îmbunătăţirea conti „complexe“ pe care-1 con Lupeni —■, cu randamente
duceţi.
înalte în abatajele noastre
ratori ai ziarului „Scîn-
nuă a activităţii sale.
— Harnic, bine pregătit şi roi — proiectantul, con
La Fabrica de încălţă Directorul are dreptate, profesional, sudat sufle structorul, beneficiarul —
minte Hunedoara, primul dar se pune întrebarea ce teşte, angajat la unison ne străduim să le facem
semestru al anului a fost a întreprins comitetul de ediţie a taberei de pictură pentru îndeplinirea sarci şi mai bune. împreună
încheiat cu minusuri la a- partid, consiliul oamenilor şi grafică. In 11 prima săp- nilor de producţie. A iost căutăm soluţii, le urmărim
cei
pictori
şi
tămînă,
pi’oape toţi indicatorii de muncii, pentru ca măsuri tmmm graficieni participanţi, între trunlaş In întrecerea so „la cald“, în abataje, ne
producţie. Rău este că a- le adoptate să fie materia care trei hunedoreni, fac cialistă pe uzină în anul Irămîntăm mintea să le a-
ceastă stare de lucruri con lizate efectiv în producţie ? deplasări de de documentare trecut, este fruntaş şl pe sigurăm parametri lot mal
importanţă
la
puncte
■ I.IVItAKI LA FONDUL
tinuă. Mihail Dancea, di Realitatea din fabrică DE STAT. Ieri, la baza economică, social-eulturală primul semestru din acest înalţi în exploatare. Pen
rectorul fabricii, ne-a spus : demonstrează că este ne volantă organizată la Bal- şi etnografică. Tabăra se an şl sperăm să ne menţi tru că toţi ştim ce în
expo
„Cu tonte eforturile noas cesar ca munca politică să şa, s-au preluat de Ia con va finaliza printr-o SCHIMB nem în frunte pe întregul seamnă mai mult cărbune
colectivă.
ziţie
■
tre, în activitatea fabricii se axeze în mai mare mă tractanţi un număr de 23 DE EXPERIENŢA. Azi (5 an. Să vă dau cilre ? Sînt pentru tară“-
tăuraşi in greutate de 9 350
continuă să se manifeste sură pe discuţiile de la om kg, Iosif Minzat, deputat august) şi mîine, în raza bune. M-aş limita să spun Privim munca trepidan
silvice
unele neajunsuri mai vechi, la om, pe întărirea spiri comunal, a predat 2 viţei, ocoalelor şi Orăştio Dobra, că pe şaple luni din an tă din hala de construcţie
are
Hunedoara
cum. sînt slaba calificare si tului de disciplină şi a res in greutate do 840 kg, pen loc un schimb de expericu- ne-am depăşit planul la a complexelor mecanizate.
încasat
care
a
suma
tru
specializare a oamenilor, ponsabilităţii civice în an de 15 700 lei, iar Aurel ţă care caracter republican, toţi indicatorii de bază, „La ce anume lucraţi a-
cu
participă
reprezen
la
forţa de muncă insuficien gajarea plenară a fiecăruia Tuşlea, pentru 2 viţei, in tanţi do la inspectoratele că avem mulţumirea reali cum ?“ — l-am întrebat pe
greutate de 825 kg, a pri
tă, fluctuaţia do.stul de ma pentru îndeplinirea planu mit 15 500 Iei. B TABARA silvice din 20 de judeţe zării unor utilaje miniere şeful formaţiei de con
ţării.
Tema
re, necorelărjje de plan, lui. Se impune o preocu DE DOCUMENTARE DE din nord-vestul experienţă : de bună calitate. Asia n-o strucţii metalice, Constan
de
schimbului
care au influenţat negativ pare mai susţinută din PICTURA ŞI GRAFICA. In regenerarea naturală a pă spun eu, cl o spun bene- tin Rovenţa — „un gor-
Uniunii
Artiş
organizarea
realizarea planului la in partea conducerii fabricii tilor Plastici din R.S.R., in durilor de gorun şi de fag. Udării noştri, minerii de jean scump la vorbă, dar
dicatorii de bază. Avem pentru calificarea oameni- colaborare cu Comitetul la Lupcni, Pctrila, Live- aprig la treabă“ 'lupă
destule neajunsuri şi la ca de cultură şi educaţie so zenl, Anlnoasa, care lu
pitolul disciplină. Măsuri LIVIU BRAICA cialistă Hunedoara, între 3 ..fr/MM/M crează cu apmplexeje DUMITRU GHEONEA
şi 10 august, la Deva, se
S.M.A, 2 construite de noi
s-au luat, dar efectul lor I desfăşoară cea de-a XU-a Înlîmplarea a făcut ca (Continuare in pag. o 2-a)
este încă aşteptat“.