Page 14 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
împreună am hotărît, împreuna acţionam
reiE'
pentru soluţionarea problemelor 12.10 Telex
12,15 „La Tul
timp al i
porta j
12,40 Muzică
—- Tovarăşe Nicolae Pe- în viaţă a măsurilor pe mic comun cu calitatea, ai bunurilor materiale. De
troescu, aveţi calitatea de care le stabilim. dar adevărul este . că re asemenea, muncitorii Au în jurul or
organizator de grupă sin — Oferiţi-ne un exemplu. buturile favorizează consu rel Mihăescu, Ioan Beraru, Transmisiune
dicală în turnătoria nr. 1 — în februarie am ana mul suplimentar. Iulian Sîrbu, Ioan Mun dunarea pop
a întreprinderii „Victoria“ lizat calitatea pieselor me Toate aceste măsuri tean, Anton Cimpoe.şu se juită de viz
Călan. Ce problematică canice, problemă care de le-am pus în practică. în ocupă îndeaproape ca to lui Nicolae
judeţul Tulce
aveţi în centrul atenţiei ? venise acută. Am stabilit tregul personal muncitor varăşii de muncă să lucre 30,05 Teleşcoal
— Economică : îndeplini trei măsuri tehnice şi or din atelier a trecut prin- ze cu maximă atenţie la 16,23 Matineu
rea planului, producţia fi ganizatorice : deschiderea tr-un curs intensiv de îm- fiecare operaţie pentru a „Urmează
I.M. Orăştic, atelierul redactori. Controlorul de calitate zică, calitatea, toate forma reduce declasatele. în acest inimii*. 1
Maria Man şi frezorii Simion Samfira, Sorin Andrica şi lo- fel, numai la plinii ele tur 17.10 Almanah
sif Hanchcş verifică piesele dc turaţie de la reduetori. ţiile să-şi realizeze sarci 17,35 Cintece 1
nile. nare calitatea s-a îmbună 17,50 Tragerea
— Este formulată ideea Grupa sindicóla — tăţit cu 1,24 la sută. 18.00 Inscripţii
al ţării -
ca grupa sindicală să ac Pe întregul flux tehnolo 18,25 Spectacol
muzică
sesiune
într-o
VIAŢA DE PARTID ţioneze ca adunării gene în sesiune permanentă gic s-a întărit controlul, ÎS,50 1001 ele s<
a
deschisă
care, de fapt, este auto
rale lunare. control, s-a întărit răspun 19.00 Telejurna
© Ţara i
rea sârbii
— Ideea este binevenită, unui curs de perfecţionare bogăţire a cunoştinţelor derea oamenilor pentru ca 20.10 Universul
Cum se orientează în actul avînd rostul să activizeze a cunoştinţelor profesionale profesionale, ceea ce <£,. litate, ceea' ce se reflectă 20,55 Telecinem
şi să ridice calitativ mun
marron»
prins bine. Pe de altă par-'
Producţie
ca acestei verigi de bază şi politico-ideologice în ca te, am instituit regula ca şi în producţie, şi în cîşti- rilor amc
„Politehnicii
muncito
gul muncitorilor noştri. A-
drul
conduceri o organizaţie a sindicatelor. reşti“, aplicarea mai rigu nimeni să nu primească o semănător am procedat- Telejurnal
cantitate mai mare de ma
roasă a iniţiativei „Eu pro
în alte domenii, astfel îneît
Cum răspunde biroul
—
grupei sindicale din care duc, eu controlez, eu răs teriale decît' norma de con colectivul se achită cu cin
ie partid tînără ? faceţi parte acestei che pund“- şi distribuirea ma sum. Aceasta a determinat ste de "sarcinile de plan. igADH
oa
creşterea
răspunderii
mări ?
teriei prime şl materialelor
Se dovedeşte că, într-ado-
— înainte de toate prin în conformitate cu norme menilor pentru modul în văr, grupa sindicală nr. 4 BUCUREŞTI
punerea în dezbaterea a- le de consum şl volumul care sînt folosite toate ca dioprogramui
Nu demult, Fabrica de cipalele locuri de muncă producţiei. A fost nevoie tegoriile de materiale, pen de la turnătoria vecile a Radiojurnal; 8
mobilă de la Petrila a îm sau faze ale producţiei. dunărilor lunare a celor să concepem mai exigent tru gestionarea lor rigu I.V. Călan desfăşoară o presei ; 8,10 Ci
plinit un an de activitate. Crescînd numerice.şte vom mai importante probleme întreaga muncă. La prima roasă. Maiştri ca Ioan Ni activitate susţinută şi e- diilor ; 9,00 Bul
Tot atita vechime are şi asigura în viitor o şi mai economice şi sociale, apoi vedere, distribuirea mai colae, Constantin Opricea- fieientă. 9.05 Răspunde]
rilor ; 10,00 Bul
organizaţia de partid de bună cuprindere. prin antrenarea membrilor atentă a materiei prime şi nă, Vasile Nemeş se dove 10.05 Interpreţi
aici. Numărul membrilor — Tovarăşe secretar, ca de sindicat la transpunerea materialelor n-ar avea ni- desc- astfel buni gestionari CORNEL ARMEANU populară ; 10,3
săi reprezintă cam 20 la re sînt problemele de or socialiste ; 10,4
gisirări
realiza
sută din numărul oameni din economic şi de orga pionieresc „Vo<
lor muncii care-şi desfă ra“; 11,00 Buh.,
nizare a producţiei şi a (Urmare din pag. 1) 11.05 Microfonu
şoară activitatea in fabri muncii ce captează în mod Prin unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti din Haţeg 11,35 Avanpren
că. în schimb problemele deosebit preocupările co cum îl caracter,za ingine TV.; 12,00 Bulei
pe care le are de rezolvat rul şei dc schimb, Victor 12.05 Din como«
muniştilor din Fabrica de Lucrurile merg bine, realizările lui nostru ; 1
nu sînt simple. O discuţie mobilă de la Petrila ? Scoroclel. „Eu cu cit/va ştiinţific; 12,40
eu Ioan Cor, secretarul or — Noi am pornit la oameni conlec[ionăm grin ciută patria
13.00 De la 1
ganizaţiei de partid, contu sînt meritorii, totuşi... da principală dc la un Clubul invitaţii!
drum cu puţini oameni ca S.M.A. 2 penlru mina Lu diojurnal ; 16,15
rează dimensiunile acesto lificaţi. De aceea am luat pani. Elecluăm uşa-zisa o- muncitoreşti ; 1
ra. Firma prinsă pe clădirea paraţii radio-tv. (99 la sută tinţe din oraş caro troc nate economice
măsuri de organizare în din colţul străzii Mihai Vi- din cereri sînt rezolvate pe zilnic pe la noi“. Nu-i îm peraţie I. Ceilalţi, că sîn-
— Ca orice organizaţie fabrică a unor cursuri de teazu din I-Iaţeg ne infor loc),' confecţii piele şi în părtăşim părerea. Rîndul Lcm 40 de oameni în c- zenţe ale mu
româneşti ; 16,55
nou constituită trebuie să trebuie respectat, iar situa chipă, lac alic lucrări, lot dicului ; 17,00
calificare şi ridicare a ca mează că unitatea este o locuitori, blănărie, limplă.-
rezolvăm cu prioritate im lificării şi am reuşit ca expoziţie cu vînzare aparţi- rie, confecţii metalice, croi ţia este cu atît mai ne Ia complexul ăsta. Unii ştiri ; 17,05 O pil
17,25 Cintece poj
portanta sarcină a creşte nînd cooperativei meşteşu torie bărbaţi. La aceasta plăcută cu cit nemulţumi vor veni după-amiază, iar Radiodiseotcca
pină acum să pregătim ast alţii la noapte, că lucrăm
rii numerice şi calitative. fel peste .150 de oameni. găreşti locale „Retezatul“, din urmă responsabilul de rea vine de la un cetăţean în trei schimburi". „Şi 18.00 Orele serii
gini eroice ; 20,2
Am făcut un studiu pros — Cum se reflectă în încă de la intrare remar tură, Gheorghe Florea, ne din alt judeţ. merge treaba „Merge rapsozilor ; 20
demonstrează că unele co
amabilitate,
Instantaneele
surprinse
pectiv şi am ajuns la con producţia fabricii aseme căm curăţenie, corespunză menzi au fost ridicate chiar prin unităţile cooperativei şi treaba şi plata. Lucrăm sonore ; 22,00 (
oră ; 23.00 Bijult
aprovizionare
cluzia că avem oameni nea preocupări ? ■ toare. Vînzătoarea Iu- mai repede decit terme „Retezatul“ le-am făcut în acord global şi cîşli- le ; 23,30—5,00
buni, care, pregătiţi cores — Se reflectă în diversi hasz Margareta ne asi nul stabilit dar că „stăm cunoscute şi lui Ioan Vlăi- găm după realizări, dc la muzi ral ii o cturn
punzător, pot fi primiţi în ficarea şi ridicarea calită gură că lucrurile merg cam slab cu aproviziona coni, preşedintele coopera
rîndurile partidului. La ţii producţiei. Am început bine, că planul s-a realizat rea“ . tivei, care ne-a spus ; $]lN£f¥3,
constituire eram puţini co cu mobilă tip „Deva“ şi în şi chiar depăşit lună de Aprovizionare deficitară — Nu contestăm că
prezent avem în fabricaţie lună. O cumpărătoare, Ilea cu materiale si o dotare există servire preferenţia
munişti. Acum am ajuns na Cehan din Galaţi, ne Datorie, DEVA : Aii E
trei tipuri de mobilă. Mai necorespunzătoare cu apa lă. Mai avem aici unele lu 40 de Hoţi —
la peste 35 şi, aşa cum am spune : „Numai de aici mă ratură se mai semnalează
sînt, e drept, probleme cu cruri de pus la punct. In (Patria) ; Intoar
mai spus, cu timpul ne aprovizionez cu îmbrăcă la-atelierele foto şi frizerie curînd, pe B-dul Tudor Hordubal (Art
disciplina muncii şi chiar minte“, asigurîndu-ne că tobelor — seriile
vom spori rîndurile. Legat cu cea tehnologică, dar este foarte mulţumită de cu sediul în complexul din Vladimirescu, blocul 17 B înţelegere, dina de vară); i
de aceasta, noi am căutat calitatea articolelor con strada Unirii, la cosmetică la parter vom amplasa a- RA : ^unga i
(FlaoS Libera
perseverind în munca cu — strada M. Eminescu, ca
să dirijăm şi acţiunea de fecţionate în atelierele si lipsa unor catarame telierul de cosmetică, îm iv iernrgisl
oamenii le vom depăşi. preună cu atelierele de L-_,_ .jarcaţi (j
completare a studiilor li- . meşteşugăreşti. pentru cordoane la atelie colaborare lombo la Londra
Nu avem nici o îndoială coafură şi pedichiură. Mai
ceale sau gimnaziale. în „Vînzările merg bine şi rul de curelărie. avem greutăţi cu aprovi torul); PF.TROŞ.4
că organizaţia de partid La frizerie, clientelă nu tumultuoşi (Unir
prezent opt oameni ai mun de 13 ani de cînd lucrez zionarea articolelor mă pionul — seriile
din fabrica petrileană are aici n-am avut nici o re- meroasă. Discutînd cu lu iembrie); Vizita
cii îşi completează studiile forţa necesară pentru a-şi clamaţie“ — ne asigură crătorii, aceştia încearcă runte. Fabricile furnizoare ciliu (Republica);
obligatorii, iar 15 urmează îndeplini sarcinile ce-i stau Eva Orăşan, şefa magazi să ne convingă că aici nu nu încheie contracte decît 2 500 la peste 3 200 ici pe Articolul 420 — i
(Cultural); Elvis
liceul seral. nului de artizanat nr. 1 al ar fi probleme- de discipli pentru cantităţi mari. Ar lună. Sînlem mulţumiţi. în- nii săi (Muncitor«
în faţă. Pentru că, deşi e U.J.C.M. Aprovizionarea nă. Intervine insă Dumi fi bine să fim ajutaţi în trebaţi-i pe cîţiva dintre CAN : Detectivul
Forţa politică pe care o acest sens, prin centrali I-II (Luceafărul
o organizaţie tînără, ea a sortimentală bogată, res tru Dumitru din Turnu-Se- colegii mei : Nicolae Pep-
reprezintă comuniştii tre lan, Viorei Munleanu, nierii (Munci torc
reuşit să se implice şi să pectarea orarului de func verin : „Aştept aici cu zarea necesarului pentru NEA : Testul pilc
buie să cuprindă în sfera ţionare au făcut ca planul copiii de aproape o toate unităţile meşteşugă Mareei Ionifâ“. (Minerul) ; PETF
se integreze temeinic în Ne oprim la un aii loc matorul (Muncita
ei de preocupări toate locu să fie depăşit în luna tre oră şi intre timp au fost reşti la nivel de U.J.C.M.,
actul conducerii întregii serviţi alţi doi cetăţeni ca care să încheie şi contrac de muncă. O parte din c- NINOASA : Siberi
rile de muncă. Cu forţele cută cu 10 000 lei. Amabi riilc I-II (Muncit«
activităţi. litate şi o bună servire am re n-au aşteptat delde“. tele cu furnizorii. chipa■ lui Pavel, Alicii, că RICANI : Munţii
pe care le-am avut am şi ei conduce 32 de oa (7 Noiembrie); B)
întâlnit şi în unităţile pres Cornel Oproni recunoaşte,
mela fără num
reuşit să cuprindem prin ION CIOCLEI tatoare de servicii — re dar se scuză : „Sînt cunoş ESTERA ŞINA meni, în trei schimburi, roşie) ; GGRABA)
lucra la pompe de şlam şi de glorie (Minerul
de apă, la nişte transpor TIE ; Mica romi
toare T.R. 1 şi la montajul tria); Acolo unde
Redresarea producţiei unui S.M.A. 1. „în bună ră pescăruşii i
GEOAGIU-BAI: D
măsură, de munca noastră
mea s-o acuzat
depinde aclivitalea mine va K (Casa de
HAŢEG : Poarta
(Urmare din pag. 1) baza lui, de la magazia de te : „Facem cît avem pe rilor, producţia zilnică de incaşilor (Popular;
regrupare se vor ridica bandă“. Am constatat o cărbune pe care o dau. Grădina de trand.
lor, întărirea asistenţei teh programe complete de fe slabă preocupare chiar din Trebuie să-i ajutăm. Ne LAN : Vineri nu
toare (Casa de
nice pe schimburi, aprovi ţe, branţuri, tălpi, tot ce partea şefului de schimb, ajutăm pe noi înşine, aju SIMERTA : Vizita
zionarea ritmică cu semi- este necesar, urmînd doar Ioan Pojar, a maistrului şi tăm ţara. Gel puţin aşa ciliu (Mureşul):
produse, organizarea cores să se lanseze pe linia de brigadierilor, în direcţia gîndesc eu, aşa ghulesc Pierdut şi regăsit
punzătoare a activităţii la fabricaţie. Loturile de pro tot'i oamenii din echipa
fiecare loc de muncă. Efi impulsionării activităţii, or mea, şi aş vrea să-i amin
cienţa măsurilor stabilite duse finite se vor preda ganizării mai bune a pro tesc aici pe Constantin
tot în sutimi“. ducţiei, întăririi disciplinei.
trebuie să se regăsească în Radu, Romeo Găină, Va &ku«idB%83BiS8%8B!&
redresarea producţiei, în Sînt măsuri bune a că Iată cîteva probleme ier Siiciu, Abei Bîrlea, Timpul probabil
realizarea normelor fizice ror aplicare trebuie urmă principale asupra cărora Grigore Popcscu“. august 1381 : Vrer
de către fiecare muncitor. rită cu consecvenţă. Am comitetul de partid, consi Cu asemenea oameni frumoasă şi o.
căutat să vedem cum de Cerul variabil zii
„Ce s-a întreprins în a- liul oamenilor muncii, co stăpîniţi de sentimentul mult senin noapte
ceastă direcţie, tovarăşe di curge activitatea în secţii mitetele de sindicat şi patriotic, cu asemenea oa tul izolat sînt p
rector ?“. le fabricii. Nu se poate U.T.C.. trebuie să-şi îndrep meni care gîndesc şi ac verse slabe de p
de
soţite
descărca
„Am organizat un curs spune că nu se lucrează. te întreaga atenţie, pentru ţionează în spiritul curat ce. Vântul va sui
de eonfecţioneri încălţă Dar se pierde mult timp a le soluţiona cît mai ur şi creator al datoriei, al rat, cu intensific,
din nord şi nord-
(discuţii, plimbări fără gent. La rîndul lor, centra
minte, frecventat de 40 de întră julorării tovărăşeşti, peralura minimă
muncitori, si mai deschi rost), api’ovizionarea este la şi ministerul de resort secţia de construcţii a prinsă între 15 ş
grade, iar cea m;
dem unul. De asemenea, defectuoasă, în secţii exis trebuie să sprijine în mai complexelor mecanizate de tre 20 şl 33 de gi
urmează să ne sosească de tă încă dezordine. La ben mare măsură Fabrica de In l.U.M. Petroşani are lat mai ridicate. vrer
munte,
La
la şcoala de maiştri şapte zile 2 şi 3 (schimbul B), încălţăminte Hunedoara în şi în general
muncitoarele nu-şi reali rezolvarea problemelor ma toate şansele- să-şi menţi Izolat vor cădea
oameni. Principala măsură ploaie, însoţite d
zează normele fizice. De jore eu care se confruntă, nu înlîielatea în hărnicie
rămîne însă introducerea cări electrice. Vin
ce ? Baranca Lăcătuş, Te pentru ca acest carusel al I.U.T.I.F.P.E.C. Deva, atelierul de confecţii metalice. Su şl realizări în rîndul con pînă la tare din
noului sistem do urmărire rezia Roman, alte munci neregulilor să fie grabnic dorul Ioan Chiriiă şi lăcătuşul Grigore Boloşciuc execută structorilor da utilaj mi nord-est. (Meteor
serviciu ; Vrasgy
« producţiei pe sutimi. In toare răspund cu seninăta oprit. prese de cărămidă pentru cooperativele agricole din judeţ. nier din Petroşani.