Page 16 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7384 • MIERCURI, 5 AUGUST I98L
GENEVA. Lucrările Conferinţei O.kJ.U.
^ Purtătorul de cuvînt PALMIERII tură a locuitorilor „oraşu-1
al guvernului R.F.G., Kurt DIN KAMCIATKA lai de aur“, în 1977 s-aa I
asupra dreptului mării g¡£B$!B Becker, a declarat, la o începui lucrări ele recan-}
conferinţă de presă desfă Colecţia de plante losi- struefie şl extindere a dă- |
GENEVA 4 (Agerpres). flecte' interesele tuturor şurată la Bonn, că iritarea le a Institutului de bo dit'ii. Alături vor ti ccut-1
— La Palatul Naţiunilor statelor. <$> Todor Jivkov, secre manifestată de ministrul a- tanică al Academiei de stmite încă trei noi edili- »
clin Geneva s-au deschis Luînd cuvîntul în cadrul tar general al C.C, al P.C. merican al apărării nu va Ştiinţe a U.R.S.S. s-a îm di care vor adăposti săli ţ
lucrările celei de-a X-a se dezbaterilor, şeful delega Bulgar, preşedintele Con determina R. F. Germania bogăţit cu aproape o mie de repetiţii, administraţia, Í
siuni — reluate — a con ţiei române, ambasadorul siliului de Stat al R.P. Bul să revină asupra reduceri de exemplare ale Horei un restaurant, o sală de |
ferinţei asupra dreptului lor bugetare în domeniul arhaice de pe peninsula expoziţii. în noua sa for- s
Mircea Maliţa, reprezen garia, a avut o întrevede Kamcialka, din Extremul mă, Teatrul National din 4
mării, la care participă tantul permanent al ţării re cu Ezekias Papaioannou, cheltuielilor pentru apărare Praga îşi va deschide por-:
delegaţii din 163 de ţări noastre pe lingă Oficiul secretar general al Parti - informează agenţia Reu Orient. Bolaniştii an fosl file în noiembrie 1983. i
membre şi nemembre ale O.N.U. din Geneva, a ară dului Progresist al Oame ter- El a adăugat că gu ajutaţi să Ie culeagă de
O.N.U., precum si repre tat că, in concepţia Româ nilor Muncii din Cipru vernul R.F.G. va pune in oamenii de ştiinţă din ca JURNALUL
aplicare bugetul de auste
zentanţi ai mai multor or niei, sesiunea trebuie să (A.K.E.L.), care se află la ritate pe anul 1982, elabo drul Institutului unional „LA TOLSTOI“ I
de- prospecţiuni geapelro-
ganizaţii internaţionale gu se concentreze asupra con odihnă în R.P. Bulgaria. în rai săptămîna trecută. liere. \
vernamentale şi neguver cursul convorbirii au fost Gu participarea Muzeu- I
namentale. Sesiunea îşi solidării şi dezvoltării re discutate probleme ale re Ministrul apărării al Scotînd la iveală stra lui „Lcv Tolstoi“, din J
zultatelor deja obţinute şi S.U.A., Caspar Winberger, iuri mari de depuneri din
propune să continue pro- laţiilor dintre cele două declara, luni, la Washing perioada terţiară, cercetă Moscova, a Universităţii î
eesul de negociere asupra asupra reducerii perma partide, ale mişcării co ton, că «este dezamăgit" torii au găsit o mare can „Karel“, din Praga, şi a |
problemelor rămase în nente a ariei de dezacord muniste şi muncitoreşti in de planurile guvernului de titate de resturi de Horă Institutului de teoria Iile-
suspensie, în scopul găsi în problemele nerezolva ternaţionale şi s-a expri la Bonn în domeniul bu marină şP plante arhaice. raiurii, de pe lingă Aca
rii unor soluţii care să re te pînă în prezent. mat dorinţa părţilor de a demia de Şliinfc din Bra ¿I
se dezvolta în continuare getar şi-şi exprima temeri Spre surprinderea specia tislava, a. fost realizată |
>
relaţiile dintre cele două le că aceasta ar putea in liştilor, pe locurile unde prima edrţ.-- a Jurnalului 1
Vizita preşedintelui Anwar El Sadat partide - anunţă agenţia fluenţa şi alţi membri ai se întind astăzi tundra şi „La Tolstoi“, scris de Du-\
bulgară de presă, BTA. NAT.O. să reducă chel silvo-lundra, in trecut şan Makovitki. Autorul a-V
tuielile militare, aminteşte creştea o vegetaţie abun
in Marea Britanie cestui bogat „jurnal“ a C
Ambasadorii Egiptu agenţia Reuter. dentă, iubitoare de căldu losl medicul curant şl, tot- i
lui şi Israelului la Washing ră. Asliel, pentru prima odată, prietenul marelui »
LONDRA 4 (Agerpres). constiluil-o situaţia din O- ton au semnat, luni, în oară Ia latitudinea unde clasic al literaturii ruse. ţ
— Preşedintele Egiptului, rientul Apropiat, inclusiv prezenţa secretarului de ^ in Thailanda a fost se allă Kamcialka, oame în cele două mii de pa- I
Anwar El Sadat, şi-a în pei’spectivele continuării stat al S.U.A., Alexander creată o nouă formaţiune nii de ştiinţă au delectat gini ale lucrării, Duşan }
cheiat marţi vizita oficia procesului de pace în zo Haig, acordul definitiv asu politică - Partidul Social- resturi pietrificate de... Makovitki relatează în- 1
lă de două zile in Marea nă. Referindu-se la o serie pra stabilirii Forţei multina Democrat - al cărei lider palmieri. tîmplările liecărei zile din {
Britanie, El a conferit cu de aspecte ale acestei pro ţionale însărcinate cu men este Somkid Srisangkom. viata lui Tolstoi din pe- j
CENTENARUL
primul ministru Margaret bleme, preşedintele Sadat ţinerea păcii în Sinai — într-o declaraţie făcută TEATRULUI PRAGIfEZ rioada cuprinsă între anii ¡
, Thatcher, cu ministrul de a subliniat marţi, în ca informează agenţiile UPI şi presei, Somkid Srisangkom 1904 şi 1910. El povesteşte \
externe, lordul Carrington, drul unei conferinţe de France Presse. Documentul a arătat că partidul său va Teatrul National din pe larg la ce lucra, cu s
iar in ultima zi a vizitei presă, necesitatea recu prevede instalarea în Sinai, acţiona pentru efectuarea Prag a a împlinit 100 de cine se înlllnea, ce opinii ţ
a avut o întrevedere cu noaşterii rolului Organiza după retragerea israeliană unor schimbări în structura ani. La 11 iunie 1881 se exprima marele său pric-1
regina Elisabeta a Il-a. ţiei .pentru Eliberarea Pa — programată să se încheie economiei, în special pen inaugura la Praga noul ten pe marginea celor ’
Problema centrală a tu lestinei în realizarea unei Ia 25 aprilie 1982 — a u- tru naţionalizarea băncilor teatru naţional cu opera mai variate probleme dc i
turor acestor convorbiri a păci juste şi durabile. nei forţe de 2 000—2 500 şi a altor mari firme ale „Libuse“, de Smet ana, literatură, istorie, ştiinţă, )
militari. căror practici influenţează politică. Makovitki îşi no- |
negativ nivelul de viaţă al scrisă special de compozi ta zilnic observaţiile pe l
Preşedintele Iranului, populaţiei. tor pentru această ocazie. fişe speciale, iar serile }
Mohammad Aii Rajaî, a Gonstmit în stilul renaşte reconstituía, pe baza unor 1
Valuri de căldură in Europa propus, marţi, Majlis-ului 4 Un comunicat al Mi rii italiene, de arhitectul observaţii fragmentare, i-
Josel
Zitek,
Teatrul
ceh
(parlamentul iranian) ca nisterului Apărării al Fran maginea zilei care se în
Mohammad Djavad Baho- ţei, dat publicităţii, marţi, National dîn Praga a losl cheiase. Autorul monu
BELGRAD 4 (Agerpres). pres). —• Cel mai... „irigu nar să fie desemnat ca la Paris, şi citat de agen decorat la exterior şi in mentalului jurnal, de ori- \
— Un val de călc/ură ca ros“ punct din Ungaria a ţia France Presse, anunţă terior de pictori şi sculp gine slovacă, a trăit a- i
temperaturi record s-a în- fosl, Ia 3 august, Buda prim-ministru al guvernului, că Franţa a efectuat o tori de primă mină ai ar- proape şase ani în prcaj- }
rcgislral în ultimele zile pesta, unde meteorologii relatează agenţiile Reuter tei cehe din secolul al ma lui Tolstoi, pînă în Í
citind nouă experienţă nucleară
Presse,
şi
France
în mai multe regiuni ale au înregistrat temperatu subterană, „ultima dintr-o l XlX-lea. Devenii neîncă- clipa încetării lui din via- Í
Iugoslaviei. După cum ra de „numai“ plus 34 postul de radio Teheran. serie programată de maî } pător pentru setea de cui- fă, în mica gară Aslapovo. j
transmite agent ia Tanlug, Preşedintele Majlis-ului,
grade Celsius. In alte lo Hashemi Rafsanjani, a pre multe luni", în atolul Mu-
la Belgrad temperatura a calităţi mercurul termo ruroa, din Pacificul de sud.
¡ost de 38 grade Celsius, metrelor a urcat şi pînă cizat că o decizie asupra
cea mai ridicată din ul acestei propuneri va fi lua între Nigeria şi India'
Ia plus 38 grade. O ase- tă de deputaţi, miercuri, în ÎN ATENŢIA CONSUMATORILOR
timii 35 de ani, în timp s-a încheiat un acord de
ce la Titograd s-au înre menea caniculă s-a mai cadrul unei sesiuni spe colaborare economică şi
înregistrai la Budapesta ciale. tehnică, care prevede ex DE APĂ CALDĂ MENAJERĂ
gistrat chiar 40 de grade,
iar Ie Mostar 42 de grade. în urmă cu 64 de ani. Ea Djavad Bahonar este se tinderea cooperării bilate DIN MUNICIPIUL DEVA
depăşeşte cu 3—8 grade cretar genera! al Partidu rale în producerea de în
★ temperatura anuală din lui Republicii Islamice şi grăşăminte chimice, precum
BUDAPESTA 4 (Ager ultima sută de ani. deţine, în guvern, portofo şi în exploatarea resurse Secţia apă, canal, termoficare din ca
liul educaţiei. lor miniere-.
drul G.I.G.C.L. aduce la curie,'- ' tu
rnătorilor că în urma reducerii consumului
de energie, livrarea apei calde menajere
Consecinţele nefaste ale înarmărilor nucleare se va face, pînă Ia începerea perioadei de
încălzire, după următorul program :
Ziarişti, personalităţi ale diale, care înregistrează o re : „Natura bombei con păt tendinţei de prolife ® Zilnic de la ora 16,00 la 21,30.
vieţii politice sau ştiinţifi creştere lentă la începutul stă tocmai în aceea că re rare“.
ce, instituţii specializate, anilor '80“. In continuare, prezintă ultima armă, ul Tot o invitaţie la schim
opinia publică mondială ziarul menţionează că o timul mijloc, în cazul în barea atitudinii forţelor de ® Duminica şi sărbători legale de la
condamnă tot mai des creştere spectaculoasă s-a care orice recurgere la ra decizie din aceste state în ora 7,00 la 14,00.
cursa ilogică a înarmări înregistrat în ultimul de ţiune, la bunul simţ a e- legătură cu înarmările nu
lor. Cu fiecare prilej este ceniu în comerţul cu arme şuat, şi desperarea este cleare, ţinînd seama de
menţionat întreg cortegiu] convenţionale şi precizea ultimul sfătuitor. Există consecinţele lor, este şi ex DIVERSE
de consecinţe nefaste ale ză că „de la al doilea răz multe aspecte — de ordin punerea făcută, recent, de
acestui flagel al lumii con boi mondial încoace au a- practic, politic, strategic şi Roger Fisher, profesor de o Sincere urări de sănă
temporane. Cităm mai jos vut loc aproximativ 130 moral — în legătură cu a- drept la „I-Iarvard Law tate, fericire, realizare a
cîteva din aceste luări de de războaie, din care 50 ceastă problemă“. Sehool“, la un simpozion
poziţie. în cursul anilor 70. Ele au După ce analizează une- pe tema consecinţelor me tuturor dorinţelor şi un
Intr-un comentariu apă fost duse aproape în ex U din aceste consecinţe şi dicale ale armelor nuclea VlNZĂRI călduros „La mulţi ani!“
rut în ziarul britanic „The clusivitate în lumea a treia aspecte, ziarul arată că re. El arăta că există o pentru DORINA NEAGOF.,
Times“, se arată că „anul cu arme furnizate de ţă „mai presus de toate se tendinţă de a transfera • Vind motocicletă din partea colegilor da
trecut cheltuielile militare rile industrializate“. în a- pune, eu o acuitate mai responsabilitatea în astfel „Simson“, stare buna. Si- muncă de la întreprinderea
pe plan mondial au depă eest cadru, ziarul sublinia mare decît oricînd, nece de chestiuni asupra alt meria, strada 30 Decembrie
şit 250 miliarde -lire ster ză că „aproape jumătate sitatea ridicării de noi ba cuiva. Concluzia cercetă 33. (1376) „Vidra“ — secţia Hune
line..." . Institutul internaţio din importurile totale de riere in calea proliferării torului, care ar trebui să •Vînd drujbă (maşină doara. (1379)
nal pentru cercetări în do arme ale lumii a treia se armei nucleare în general“, fie concluzia întregii ome de tăiat lemne) nouă, Arad,
meniul păcii de la Stoc- îndreaptă spre Orientul „Toate sursele de răspîndi- niri şi, în primul rînd, a telefon 34916, după orele ANUNŢ DE FAMILIE
Icholm se referă, în ultimul Mijlociu şi că şase dintre re a capacităţilor atomice celor care ajută la proli 16. (1377)
său studiu. Ia o „risipă cei opt importatori princi se află în Occident“ — a- ferarea pericolului războ » „Vînd motocicletă I.J., © Soţia Mărioara, copiii
nejustificată şi tragica“ de pali de arme din lumea iului, este eă „nu trebuie stare pei'fectă. Ilia, bloc Dorel, Rodica, Nicu şi Alin-
resurse care dacă ar fi o- ar treia se află în această preciază ziarul... nu „Aliaţii să căutăm să cîştigăm un F 2, apartament 5. Tomu- anunţă cu aceeaşi durere,
numai
occidentali,
şi
rientate spre scopuri civile regiune, a cărei poziţie război, ci să cîştigăm pa ţa Cornel. (1380) eă azi, 5 august 1981, se
ar putea avea o influenţă strategică şi resurse de puterile nucieare, ci, de cea“. • Vînd casă. Deva, stra împlinesc 6 luni de eînd
pozitivă considerabilă asu petrol -atrag interesele asemenea, Germania Fede Sînt puncte de vedere da Aurel Vlaieu nr. 134. inima scumpului nostru
pra nivelului de trai al marilor puteri“. Ziarul a- rală, Italia şi chiar Olan care invită la o abordare (1381)
cetăţeanului de fînd. moriean „The New York da, toţi cei care sînt avan raţională, care să ţină sea soţ, tată si bunic
„Cheltuielile militare —■ a- Times“, într-un articol in saţi din punct de vedere ma de dorinţa miliardelor ÎNCHIRIERI FLOREA IOAN
minteşte ziarul — cresc titulat „Efectul Tliroshi- tehnologic, trebuie să ac de oameni ai planetei de din Şoîmuş, a încetat să
într-un ritm anual de 2 la mei: un complex de pro ţioneze cu o mai mare se a se evita un pericol cu • Ofer cameră pentru în mai bată. Amintirea lui
sută în termeni reali şi bleme“, se referă la unele riozitate şi responsabilitate consecinţe greu de ima chiriat (sobă cu gaze). De plăcută, va rămîne neştear-
ameninţă să o ia înaintea dintre consecinţele şi în în ce priveşte colaborarea ginat. va, strada Al. Vlahută, nr. să 'în inimile noastre.
producţiei economice mon văţămintele cursei nuclea fermă pentru a pune ca S. N. 1. (1378) (1382)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâfan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
2 700 Deva i str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane s 11275, 11585, 12157. 20708 din întreprinderi şi instituţii vo
O
TIPARUL i Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257 Gustul unui abonament i 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 5 luni). 96 lei (un an) 5