Page 17 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 17
PROLETARI DIN TOATE TÂRILErUNIŢl-VA ! 5 «07 H V»»
Nicolae Ceauşescu în judeţul Tulcea
T o v a r ă ş u l Nicolae sărbători naţionale de la La seara elicopterului, to
Ceauşescu, secretar gene 23 August. general al - tovarăşa Nicolae Ceauşescu,
varăşul
SiCIMiSMllC Român, Socialiste România, partidului a analizat la faţa ceilalţi sînt întîmpinaţi con
ral al Partidului Comunist
Ceauşescu,
Elena
Secretarul
tovarăşi
Repu
preşedintele
din
ducerea
blicii
sta
partidului
si
eu
împreună
locului,
fac
de
a început miercuri, 5 au
tului
din
torii
de
răspundere
Comi
al
gust, o vizită de lucru în
primul
secretar
unităţi
şi
agricole
ai
organelor
locale
de
triale din judeţul Tulcea. indus ministere, cu reprezentanţi tetului judeţean Tulcea al
P.CJR., de membri ai Bi
ORGAN Al COMITEIUIUI ÜU0HIAM HUNEDOARA Al P C împreună cu secretarul partid şi de stat, cu spe roului Comitetului jude
cialişti şi cu numeroşi oa
ţean de partid.
partidului
al
se
B l 1 C O N S I L I U L U I as P U I A R J U D E Ţ E A N general t o v a r ă ş a Elena meni ai muncii, realizări Tineri şi tinere, pionieri
află
Ceauşescu, alţi tovarăşi le obţinute, dar şi lipsurile şi şoimi ai patriei ofe
existente.
Nicolae
sUotbCü Tad. Hunei ©otra din conducerea de partid Vizita secretarului gene ră tovarăşului tovarăşei
Ceauşescu
şi
Anul XXXIII, nr. 7385 JOI, 6 AUGUST 1981 ÂwtîJMe*: şi de stat. ral al partidului în jude Elena Ceauşescu buchete
Noua întîlnire a tovară
şului Nicolae Ceauşescu ţul > Tulcea începe în pe de flori, semn al dragos
tei
faţă
preţuirii
de
rimetrul Centrului de cer
şi
r cu făuritorii de bunuri cetări agricole Mihail Ko- mult iubiţii lor oaspeţi.
materiale
întreprinderi
din
în îaitîmpinarea marii sărbători agricole şi industriale din gălniceanu. Mii de ţărani unde a aterizat elicopterul
apropierea
locului
în
judeţul Tulcea are loc în- cooperatori, mecanizatori, prezidenţial, în vecinăta
tr-un moment de semnifi specialişti, şcolari fac înal tea unor frumoase lanuri
nationale şi a „Zilei minerului“ caţie deosebită pentru cli ţilor oaspeţi o primire caldă, de soia şi porumb, de floa
matul de efervescenţă crea entuziastă. Se scandează rea - soarelui, tovarăşul
toare ce domneşte în ţara neîntrerupt „Ceauşescu — Nicolae Ceauşescu, tovară-
„IN SĂPTĂMINA DE la carcasele combinelor 51 115 tone dolomită şi noastră în aceste zile pre P.C.R. „Ceauşescu şi
PRODUCŢIE RECORD“ de abataj C.A. 1 şi C.A. 2 925 tone talc. mergătoare marii noastre poporul !“. (Continuare în pag. a 4-a)
şi la pompele de nămol
în toate întreprinderi folosite în abatajele mi ÎN EXECUŢIE UN NOU
le miniere din Valea Jiu niere la extracţia cărbu TIP DE VAGONET Marea adunare populară din
lui perioada 1—7 august nelui. Modernul utilaj a
a fost declarată „Săptă- fost montat în timp re La Secţia a IH-a Brad,
mînă record în produc cord de o formaţie con- din cadrul U.U.M.R. Criş- municipiu! Tulcea
ţie“. Ieri a fost ziua de cior, se află în execuţie
producţie mărită a uni seria zero la un nou tip
tăţilor fruntaşe pe ţară de utilaj minier: vagor Un moment deosebit al prim-secretar al Comite Tudorica. preşedinta Coope
în extracţia cărbunelui — neţi pentru transportul vizitei întreprinse de secre tului judeţean Tulcea al rativei agricole de produc
rnînele Bărbăteni şi Lit- dolomiteî. Capacitatea u- tarul general al partidu P.C.R., preşedintele Consi ţie din comuna Mahmudia,
peni. Ţ-H sfîrşitul zilei in nui vagonet este de 10 lui, tovarăşul Nicolae liului popular judeţean. localitatea Beştepe, Con
bilanţul I.M. Bărbăteni mc, putînd fi descărcat Ceauşescu, pe meleagurile în continuare au vorbit stantin Radu, membru al
a fost înscrisă cea de-a manual şi automat prin- tulcene l-a constituit marea tovarăşii: Cristian Boian Biroului Comitetului jude
700 tonă de cărbune tr-un sistem pneumatic. adunare populară, desfăşu giu, directorul Combinatu ţean de partid, organizator
extrasă ]5este plan de la Vagoneţii sînt dotaţi cu rată în piaţa „Mircea cel lui metalurgic Tulcea, de partid, preşedinte al
începutul lunii, ureînd frîne automate şi boghiuri Bătrîn" din centrul muni Gheorghe Matei, maistru C.U.A.S.C. Isaccea.
plusul de cărbune de la ceea ce Ie permite să se cipiului Tulcea,. la care au mecanic, secretar al comi Dind glas sentimentelor
începutul anului la 21 782 înscrie cu uşurinţă în participat peste ,60 000 de tetului de partid la Fabrica de profundă dragoste şi
tone de cărbune cocsifi- curbe. La realizarea pri muncitori, ingineri, şi tehni de construcţii navale din preţuire ale tuturor parti
cadrul
de
întreprinderii
cieni, metalurgişti, construc
cabil. Cele mai bune re melor 12 exemplare, o tori de nave, mineri, mari Construcţii Navale şi Uti cipanţilor, primul secretar
zultate le înregistrează contribuţie importantă nari, pescari, alţi oameni laj Tehnologic Tulcea, al Comitetului judeţean de
colectivul sectorului UI, şi-au adus-o şeful de e- ai muncii. membru în Biroul Executiv partid a adresat tovarăşului
condus de sing. Mircea chipă Traian Bora şi lă Adunarea a fost deschisă al Consiliului National al
Suciu, care a realizat cătuşii loan Giurgiu, Zo- de tovarăşul loan Petre,
rel Indrieş, loan Mez- Oamenilor Muncii, Ştefana (Continuare în pag. a 4-a)
peste plan în săptămîna drean.
de producţie record 300 dusă de sing. Cornel Po ! __
tone de cărbune. Se evi pa şi de şeful de echipă
denţiază brigăzile condu Gabor Samoilă.
se de Ion Pintecan, Gheor-
ghe Rusu, Emil Spătaru, PRODUCŢIE FIZICA
Szocs Dionisie, Emilian PESTE PLAN S S ..DISCIPLINA IN MUN- 9
Zamfir. 9 CA — FACTOR ACTIV IN ,
Colectivul oamenilor - REALIZAREA SARCINILOR ţ
fi DE PLAN“ a fost tema |
UTILAJ MODERN muncii de la I.M. Hune 1 unei reuşite dezbateri, or- .
doara raportează în cin * ganizate marţi de Consi- j
în scopul îmbunătăţirii stea marii sărbători na jj Hui orăşenesc de educaţie |
continue a calităţii uti ţionale şi a „Zilei mine 9 politică şi cultură soeialis- s
« tă Brad — la secţia tîm- *
lajelor miniere, colecti rului“ obţinerea unor im 1 plărie din localitate. Tot §
vul I.U.M. Petroşani îşi portante realizări'în pro ’ aici a avut Ioc seara lite- *
dezvoltă şi perfecţionea ducţie. în perioada tre J rară „Hunedoara — In poc- 5
ză activitatea, se autodo cută din acest an, mine 9 zie şi reportaj“, organiza- 9
* tă de casa orăşenească de '
tează cu noi maşini şi u- rii hunedoreni şi-au de J cultură, in cadrul celei 5
tilaje moderne. De cu- păşit sarcinile de plan la I de-a VUI-a ediţii a festi- 3
J valului „zarand“. -ţ PER- **
rînd aici a intrat în pro producţia marfă cu 1,0 $ SONALUI, T E S A LA I
ducţie o maşină com milioane lei, iar la pro I STRÎNSUL FURAJELOR. în J
plexă de alezat şi frezat ducţia netă cu 500 000 m vederea asigurării necesa- „
rului
cu comandă electronică. lei. In sortimente fizice I ferma de furaje două pentru j |
cehi-
proprie,
Noul utilaj execută ope aceste sporuri înseamnă s pe de la întreprinderea de *
raţiile de alezat si frezat 20 tone fier în minereu, I.U.M. Petroşani. Aspect clin hala de montaj combine miniere. industrializare a cărnii De- g
Foto: VIRGIL ONOIU ( va, în componenţa cărora 5
» intră şi personalul TESA .
| şi auxiliar, s-au deplasat a
. la locurile unde unitatea
are repartizate nutreţuri *
grosiere pentru a Ie strîn- J
■ ASIGURAREA FURAJELOR ■ RECOLTAREA gc şl transporta la desti- <
important în I naţie. ■ CONSFĂTUIRE PE '
» TEMA NOULUI MECANISM S
b prnMnimr r o rocm #1« *
agricultură LEGUMELOR ■ PREGĂTIREA ÎNSÂMÎNŢĂRILOR ECONOMIC. sindicatelor din
La
Casa
do
cultură
a
Petroşani, a avut loc o I
consfătuire pe tema : „Au-
DE TOAMNA! toconducerca muncitoreas- %
' că şi autogestiunea econo- î
I mlco-financiară, stimulato- *
Arături de vară — pe J rii pentru creşterea eficien- 1
activităţii
1
{ei
întreprinde-
într-o singură zi —•
| iilor". Alt luat parte cadre *
44 tone legume toate suprafeţele eliberate! „ de conducere din între- 5 şi pe ,
industriale
*
u-
prinderile
Minusul din balanţă nu se livrate ( nităţile miniere din Petro- '
' şani. Au fost susţinute ]
La ferma nr. 1 de legu Un obiectiv prioritar pe reale paioase, ci şi pe su mai multe expuneri
prafeţele eliberate şi desti I
baza
amintită,
-
acoperă nici cu bune intenţii, me a C.A.P. Deva, condusă agenda mecanizatorilor îl re * cărora s-au purtat dezba- î
pc
tema
de ing. Georgeta Vlad, se prezintă efectuarea arături nate însâmînţărilor de pri teri. u ŞTAFETA CARPA- 9
desfăşoară o susţinută ac lor de vară pe toate supra măvară. ŢII.OR. în seara zilei de J
nici cu ridicări din umeri! tivitate la recoltarea şi li feţele eliberate de cereale Deşi există suficiente mij 4 august a.c., pe platoul s
vrarea legumelor. Numai păioase sau de alte plante. loace mecanizate disponibi ' cabanei „Brădet“ din a- 9
Cunoscînd neajunsurile cuvenite. Numai aşa se in ziua de 4 iulie a.c., spre Realizarea în timpul cel mai le pentru fertilizări şi ară 1 propierea Institutului de *
' mine Petroşani s-a consu- I
întîmpinate în iarna trecu poate explica de ce, pînă exemplu, de aici a fost scurt şi la nivelul calitativ turi, se constată că acestea ' mat cea dc-a Xl-a etapă 9
tă (cînd conducerile a nu la începutul acestei luni predată la fondul de stat cerut a arăturilor prezintă nu sint folosite peste tot la I a interesantei acţiuni slu- *
,, denţeşti intitulată „Ştafeta 1
meroase cooperative agri nu s-a schiţat nici un gest cantitatea de 44 tone le o deosebită importanţă de întreaga capacitate, ceea ce Carpaţilor“. Inaugurată in *
cole au fost nevoite să rea pentru acoperirea minusu gume, din care 25 tone oarece lucrarea hotărăşte în denotă că nu se urmăreşte I preajma sărbătoririi celei '
lizeze un adevărat tur de lui existent la producţia de varză, 14 tone dovlecei, 4 mare măsură soarta recoltei îndeaproape randamentul i dc-a fiO-a aniversări de ia 9
acţiunea,
crearea
P.C.R.,
forţă pentru a acoperi cît fînuri. Inginerul şef al u- tone castraveţi şi o tonă din anul viitor. Experienţa zilnic al fiecărei formaţii de I care reuneşte studenţi din ’ j
de cît deficitul de furaje), nităţii, Dragoş Crişan, mărar. Ieri a continuat în unităţilor agricole care an mecanizare, că utilajele nu * Petroşani, Hunedoara şi I
era firesc să fie luate din ne-a vorbit vag doar de ritm susţinut strîngerea şi de an obţin recolte sporite se folosesc in schimburi pre Sibiu a pornit din Munţii s
la tocte culturile demonstrea
vreme măsuri ca asemenea spre nişte intenţii de a găsi valorificarea recoltei, re- ză convingător necesitatea lungite in toate consiliile u- I Bucegi, a traversat Apu- k
mareîndu-se aportul coope
' senii şi Retezatul, a po- Ij
situaţii să nu se mai repe ceva resurse de fînuri ratorilor Mîhai Nojogan, efectuării în cele mai bune nice agroindustriale, lată de j posit pentru o scară Ia \
te în perioada viitoare de pentru cosit prin comuna ce s-a creat un decalaj a- J poplele Pavînguluij urmiprt j
Balşa. Concret însă nu s-a Ştefan Dobromir, Florea condiţii a arăturilor de vară.
stabulaţie a animalelor. întreprins nimic în vede Cioncă, Anica Bodean. Me Aceasta trebuie să fie pre preciabi! - de ordinul sute să-i escaladeze şi să se in- 3
Cum se prezintă însă lu rea completării deficitului rită consemnat faptul că cedată de aplicarea îngră lor de hectare - între supra I cheie la punctul de plecare '
* — Turnu Roşu din Buccgi ]
crurile în realitate? feţele eliberate şi cele pe
de 300 tone fînuri... zilnic participă la recoltat şămintelor organice sau chi in preziua aniversării de '
Printre unităţile care au O situaţie aproape iden 40—45 elevi de la şcolile mice, şi mai ales să fie e- care s-au făcut arături în Î la 23 August.
avut balanţa furajeră defi tică am întîlnit şi la Coope- -din Deva, care sînt retri fectuată cu maximă opera consiliile unice agroindustria
citară se află şi C.A.P. buiţi în raport de cantita tivitate nu numai pe terenu le llia, Dobra, Deva şi Brad
Turdaş. Se pare însă că _____________N. TiRCOB tea de produse strînsă şi rile destinate însâmînţărilor — ca să ne referim doar la
din lecţia destul de aspră valorificată. de toamnă, unde se va cul
nu s-au tras învăţămintele (Continuare în pag. a 2-a} tiva gnu sau orz după ce (Continuare în pag. o 2-a)