Page 18 - Drumul_socialismului_1981_08

DRUMUL SOCIALISM

Conţinut toga!, varietate, caracter susţinut Analiză lucidă, urmată de măsuri

activităţi politico-ideologise concrete, pentru creşterea eficienţei şi

îmbunătăţirea activităţii de transport
Programele adoptate de dezbată orientările de caturi şi epigrame ale ce­
organele de partid din C.S. inestimabilă valoare teore­ lor mai bune colective din i
Hunedoara vizează intensi­ tică si practică cuprinse în secţii şi uzine. Care sînt realizările ob­ unitatea noastră a obţinut călătorilor. Referiri critice ) i
ficarea activităţii de infor­ magistrala expunere a tova­ Punem accentul pe in­ ţinute în acest an, ce nea­ după şase luni locul întîi s-au făcut şi la adresa i
mare şi însuşire de către răşului Nicolae Ceauşescu formarea largă a oameni­ junsuri mai persistă în pe întreprindere. Este bine; aprovizionării, a ’ modului în
membrii de partid şi cei­ la înaltul forum al demo­ lor muncii asupra întregii activitatea noastră ? Cum dar acest lucru nu trebuie care acţionează personalul i
lalţi oameni ai muncii a craţiei muncitoreşti. De a- politici interne şi interna­ trebuie să acţionăm în din compartimentul respec­
documentelor Congresului semenea, se vor organiza ţionale promovată de continuare pentru realiza­ tiv pentru aprovizionarea
consiliilor oamenilor mun­ informări politice de sinte­ partidul şi statul nostru în rea ritmică, de calitate, cu ADUNÁRI GENERALE ritmică şi la timp a unită­ i X
cii, expunerii tovarăşului ză cu toţi oamenii muncii raporturile cu alte ţări ale maximă eficienţă econo­ ţilor cu piesele de schimb 1'
Nicolae Ceauşescu, secre­ de la U.C.C., oţelării, fur­ lumii. mică a indicatorilor de ALE OAMENILOR şi accesoriile necesare ii
tarul general al partidului, nale şi laminoare, amena­ Oeupîndu-ne de aceste plan, pentru executarea MUNCII autovehiculelor. x<
la înaltul forum al demo­ jarea unor expoziţii de cărţi activităţi curente, pentru transportului de marfă şi O altă problemă căreia u
craţiei muncitoreşti, Legea şi fotografii etc. perioada de vară, nu scă­ călători la timp şi în cele atît darea de seamă cit şi it
planului unic de dezvolta­ păm din atenţie perspecti­ mai bune condiţii ? Iată să ne ducă la automulţu- Romulus Munteanu, Grigore ii
re economico-socială pe va — organizarea şi pre­ principalele probleme ana­ mire, deoarece ştim că în Stoica, Silviu Popescu şi
perioada 1981—1985, adop­ în perioada de vară gătirea deschiderii noului lizate într-un accentuat colectivul nostru mai sînt Gheorghe Popa i-au acordat
tată de Marea Adunare an de învăţămînt politico- spirit de autoconducere încă suficiente rezerve în o deosebită atenţie, a fost xs
19
Naţională, noile criterii cu ideologic, muncitorească ele către re­ ceea ce priveşte folosirea cea a disciplinei muncii. 19
privire la organizarea şi Un accent deosebit pu­ prezentanţii oamenilor mun­ forţei de muncă, a timpului S-a arătat că greutăţile 20
desfăşurarea întrecerii so­ nem pe propaganda prin VASILE DRAGOMIR cii de la I.T.A. Deva. de lucru, întărirea ordinii şi obiective cu care se con­
cialiste, a altor documente conferinţe şi expuneri. Cu secretar adjunct Tonul dezbaterilor a fost disciplinei în rîndul lucrăto­ fruntă colectivul se accen­ 21
de partid şi de stat. întru- forţe proprii am multipli­ al Comitetului de partid dat chiar de darea de sea­ rilor autobazei. Mai ales tuează datorită cazurilor de
cît programele acoperă cat si difuzat organelor de din C.S. Hunedoara mă, care subliniind reali­ că avem o sarcină de mare nerespectare a programului
în mod practic întreaga pe­ •partid din secţii şapte ti­ zările pozitive obţinute de răspundere: asigurarea ac­ de circulaţie, lipsei de
rioadă a trimestrului III tluri de expuneri şi un do­ lucrătorii din unităţile de tivităţii de transport în solicitudine şi politeţe în 22,
a.c., ne-am prevăzut mul­ cumentar, într-un tiraj de 0 jumătate transport şi reparaţii auto cadrul acţiunii „Huilă — relaţiile cu publicul dove­
tiple activităţi menite să 350 exemplare, pa care cei (2,6 milioane lei beneficii Cîmpu lui Neag". dite de unii conducători i
ridice nivelul de pregătire 36 de lectori ai comitetu­ peste plan, peste 3 milioane Unii dintre cei care an auto, abaterilor de la regu­
politică al oamenilor mun­ lui de partid le vor ţine, de idee lei economii la costurile avut intervenţii (Ioan Clep, lamentul de ordine interioa­ i
Haţeg,
la
de
Autobaza
cii, sădirea în conştiinţa în mod diferenţiat, cu La poarta întreprin­ de producţie, productivita­ Nicolae Iacob — Autobaza ră, de la normele circula­
acestora a unor virtuţi membrii de partid şi cu derii „Victoria“ Călan tea muncii realizată în pro­ ţiei etc. toi
cum sînt: dragostea faţă ceilalţi oameni ai muncii se află un panou care, porţie de 104,6 la sută) Hunedoara, Ioan Mustea — în încheierea dezbateri-; tui
de partid şi patrie, preţui­ în adunări generale ale or­ prin titlu, promite să a evidenţiat concret, în Autobaza Orăştie) au cri­ lor, adunarea reprezentan­ Co
ticat modul în care este
autocritic,
1
rea şi respectul pentru mi­ ganizaţiilor de partid şi în stimuleze pe oamenii de mod critic ce şi s-au făcut organizată activitatea de ţilor oamenilor muncii, a mi
adoptat un proorpin de mă­
neajunsurile
Iar
nunatele înfăptuiri din cele ale grupelor sindicale. mare longevitate în simţite în rîndul colectivu­ reparaţii, calitatea scăzută suri suplimentara,' menite pr<
anii socialismului, adopta­ O serie de acţiuni vi­ lui, în toate domeniile de a unor reparaţii efectuate să ducă la realizarea sarci­ jes
rea unui stil de muncă di­ zează întimpinarea actului activitate. în atelierele întreprinderii, nilor economice, la îmbu­ răs
de
namic, revoluţionar în în­ istoric de la 23 August. în- n o t ă — Este drept — releva datorită cărora se produc nătăţirea întregii activităţi 2i/,t
treaga activitate. în acest tilnirea dintre tinerii ute- Iierestely Arcadiu, tehnician doseori perturbaţii în de transport.
sens, la punctele de docu­ cişti din C.S.H. cu vete­ muncă. Se numeşte „Ve­ la Autobaza Petroşani — transportul mărfurilor şi MIRCEA LEPĂDATU
mentare politico-ideologică. rani din războiul antihitle­ teranii întreprinderii“,
clubul „Siderurgistul“, la rist si cu ofiţeri activi, con­ în ultima sa ediţie are
cursurile „Cine ştie, câşti­ 8!
cele două biblioteci. în sec­ gă“ pe tema drumului glo­ fotografiile muncitorilor
ţii şi uzine, ne-am propus rios de luptă ăl armatei Nicolae Iiacoviceanu, de D
să organizăm o gamă lar­ române pentru eliberarea la Turnătoria nr. 2, An­ rlil<
gă şi variată de activităţi, întregului teritoriu a] pa­ ton Cimpoieş (Turnăto­ furi
belt
cum s î n t : schimburi de triei şi a altor naţiuni eu­ ria I), Ştefan Burjan, din
experienţă cu muncitorii ropene, expunerile şi spec­ modelor şi Cornel Mun­ RA
(Fii
fruntaşi şi cu specialiştii tacolele omagiale vor mar­ tean, de la transporturi­ Car
pe tema economisirii re­ ca în chip fericit însemnă­ le uzinale. rul
surselor materiale, dezba­ tatea evenimentului. Tdeea este salutară, (Ar:
gea
teri privind extinderea a- în această perioadă vom Păcat însă că este reali­ stru
cordului global în indus organiza concursurile cu zată pe jumătate. Oame­ Seci
nii, ale căror fotografii
trie, mese rotunde şi con­ fază pe întreprindere la sînt expuse aici, ar me­ nire
cursuri „Cine ştie câştigă“ propaganda audiovizuală, rita şi cîteva rînduri. riile
La
pe unele probleme aje nou­ gazete de perete şi vitrine­ Măcar cîteva rînduri tuni
lui mecanism economic, o lor calităţii, punctelor de pentru cei peste 30 de PEN
tura
întîlnire a propagandişti­ documentare politico-ideo­ ani munciţi în întreprin­ nieri
lor şi lectorilor cu delegaţii logică, ediţia 1981, ce se dere. Le-ar încălzi cu a- Mori
din C.S.II. la Congresul ai vor finaliza cu consfătuiri devărat inimile. NEA
II-lea al consiliilor oame­ şi amenajarea de expoziţii CORNEL ARMEANU riile
nilor muncii în care să se de albume, machete, cari­ tru
iores
clarrr
— e» — <s> — » — « — © (Mui
Mun
brie)
ü ASIGURAREA FURAJELOR * RECOLTAREA LEGUMELOR pent
GUn
Hm, important în agricultură l-ie
■ PREGĂTIREA INSĂMÎNŢÂRILOR BE TOAMNĂ (Patr
Luni.
de p
GE r,
mo v
Producţia de grîu creşte dacă pămîntul Minusul din balanţă V' ■ŢI
f
este lucrat după cerinţele agrotehnice > ţ .ni
Grădi
{Urmare din pag. 1) Exemplele amintite sînt LAN
toare
Cooperativa agricolă din urmărind îndeaproape, atît Organizând bine activita­ vitat amplasarea griului edificatoare în legătură cu Tactil
Romos a reuşit an de an calitatea lucrărilor de ba­ tea la erbicidare, plantele după păioase. Pe suprafe­ rativa agricolă din Beriu. preocuparea, sau mai bine cursă
să obţină recolte superioa­ ză ale solului, cit şi a ce­ au fost permanent curate ţele eliberate pînă acum de Aici, s-au depozitat peste zis cu lipsa de preocupare, MERI
re de grîu şi orz la hectar. lor de pregătire a patului de buruieni. în cultură au plantele medicinale — mai 250 tone nutreţuri fibroase a conducerilor unor unităţi tal (î
Deşi avem soluri încadrate germinativ, O grijă deose­ fost folosite trei soiuri de mult de 100 hectare — s-a şi mai mult de 200 tone agricole pentru a asigura dut
în zona a patra de fertili­ bită faţă de calitate am grîu, acestea comportîn- aplicat fosforită şi se efec­ suculente. Din resurse din vreme cantităţile de fu­ C H E
(a iun:
tate, datorită aplicării cu manifestat la fertilizări, du-se in mod diferit. Soiul tuează arăturile de bază. proprii unitatea nu-şi poa­ raje necesare bunei hrăniri
mult discernămînt a lucră­ semănat şi întreţinerea cul­ lulia, pe care l-am culti­ Mecanizatorii cu care an­ te asigura însă cantitatea pe timpul iernii a întregu­
rilor cuprinse în tehnologia turilor. Cunoscând, pe ba­ vat pentru prima oară, a gajăm culturile în acord de 250 tone fînuri, datori­ lui efectiv de animale. De­
culturilor de grîu şi orz za analizelor agrochimicp dat o recoltă cu 800 kg la global efectuează lucrări tă în bună măsură şi fap­ oarece acum este perioada
am depăşit producţiile pla­ efectuate, că solurile noas­ hectar — mai mică faţă de calitate, remareîndu-se tului că producţia este di­ cînd se strîng fînurile în
nificate, ceea ce ne-a dat tre au o fertilitate scăzută, de producţia realizată la îndeosebi Zeii I-Iermann, minuată din cauza păşună- zona submontană, se impu­ Rezi
posibilitatea ca şi în acest Ion Cristea, Ion Jurj, Ion rii în primăvară a fîneţe- ne ca preşedinţii, inginerii augu«
an să livrăm suplimentar EXPERIENŢA GRIULUI Rentea şi alţii. Măsurile lor naturale. în legătură cu şefi, şefii fermelor zooteh­
la fondul de stat mai mult întreprinse pentru creşte­ modul de acoperire a de­ nice, toţi factorii care răs­ Extr
de 50 de tone boabe, re­ în afară de îngrăşămintele soiul Dacia. Iată de ce în rea producţiei de cereale ficitului se ridică serioase pund de asigurax-ea bazei Exir
venind, în medie, o can­ organice aplicate la plan­ acest an vom renunţa la păioase reprezintă o dova­ furajere la consiliile unice 20, 35.
titate de peste 1 500 kg ce­ tele premergătoare am fer­ folosirea soiului mai puţin dă a răspunderii cu care semne de întrebare deoa­ agroindustriale şi la Di­ Font
reale păioase realizată' ca tilizat 75 la sută din su­ productiv în condiţiile u- cooperatorii şi mecanizato­ rece — aşa cum ne relata recţia agricolă judeţeană iei.
producţie marfă de pe fie­ prafaţă cu cîte 300 kg în­ nităţii noastre. rii din Romos transpun în inginerul Ioan Manolescu să organizeze temeinic ac­
care hectar. grăşăminte complexe la Ţinînd seama de expe­ viaţă obiectivele stabilite — cooperativa nu dispune ţiunile de echilibrare a ba­
- La cultura griului pro­ hectar. rienţa dobîndită, de pe a- în domeniul agriculturii de de fondurile băneşti nece­ lanţelor furajere, să nu
ducţia planificată a fosl cum ne preocupăm cu în­ Congresul al XH-lea al sare, iar asupra surselor tărăgăneze rezolvarea a-
depăşită cu peste 500 kg dat Maximă atenţie am acor­ treaga răspundere de pre­ partidului. de unde se vor putea
densi­
unei
asigurării
la hectar. Valorificarea cît gătirea recoltei de cereale MIRCcA PĂTRINJAN procura fînurile planează cestor probleme — aşa cum Tini;
corespunzătoare
tăţi
de
mai deplină a rezervelor plante la metru pătrat şi păioase din anul viitor. Ca inginer şef al incertitudinea. s-a întîmplat în anii ante­ august
riori — pînă în iarnă, ba
existente pentru sporirea şi în anii anteriori, am e- C.A.P. Romos La data cînd trebuia să menţir
recoltei implică o serie de încadrării în epoca optimă cunoască cu precizie ce chiar pînă în primăvară, variab:
tul
va
acţiuni tehnice şi organi­ de semănat. Astfel, folo­ măsuri se întreprind pen­ în afai’a unor asemenea est şi
zatorice, înc.epînd eu am­ sind cîte 250—260 kg să­ Arături de varo tru a procura cele 280 to­ preocupări nu pot rămîne rile m
mânţă la hectar am creat nici primăriile comunelor tre iG
plasarea culturii si termi­ ne fînuri care lipsesc fer­ care au în x-aza lor de ac­ maxim
nând cu recoltatul. în ceea condiţii pentru a avea cîte (Urmore din pag. f) la rîndul lor, o dovadă a mo­ mei zootehnice a Coopera­ tivitate unităţi agricole cu
ce priveşte amplasarea, noi •100—450 plante recoltabile dului diferit de organizare a deficit de furaje, ţinînd Timp
am cultivat griul după la mp, iar semănatul griu­ cîteva exemple. în unităţile muncii şi de folosire a trac­ tivei agricole din Băcia în seama de faptul că şi 8 :
relativ
vederea
echilibrării
balan­
plante medicinale pe 53 la lui l-am încheiat în prime­ din Consiliul unic agroindus­ toarelor. Important este ca variabi
sută din suprafaţă şi du­ le zile ale lunii octom­ trial Dobra, de pildă, n-au directorii S.M.A. şi inginerii ţei furajere, inginerul şef soarta indicatorilor de lat se
pă porumb pe 30 la sută. brie. Ca urmare, plantele fost efectuate arături pînă şefi din C.A.P. să acorde Mihai Hoţea, şi preşedin­ plan în sectorul zoo­ de plo
că re 1 vi
Pe restul suprafeţei grîul au intrat bine încolţite în ieri, decît pe 188 hectare (?). maximă atenţie recuperării tele unităţii ne-au întîm- tehnic este hotărîtor con­
a avut ca plantă premer­ iarnă şi au avut o dezvol­ Diferenţele mari înregistrate restanţelor existente la ară­ pinat cu ridicări din umeri, diţionată de asigux-area La l
gătoare cartofii şi sfecla. tare viguroasă. în primă­ de la un consiliu Ia altul în turi şi pregătirii unor baze afirmînd că au ceva pro­ unor cantităţi îndestulătoa­ moaşă,
(Meteo
Imediat după eliberarea te­ vară s-a făcut o lucrare ceea ce priveşte efectuarea temeinice recoltei anului vii­ misiuni din Valea Jiului şi re de nutreţuri pentru în­ A. Prt
renului s-au făcut arături, de tăvălugire a culturii. arăturilor de vară constituie, tor. comuna Bătrîna. treg efectivul de animale.