Page 19 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 19
7 >385 ® JOI, 6 AUGUST 1981 Pag. 3
Gospodarul se cunoaşte de I; poarta casei Duminica, Ia Făiercig BILETELE
saws LA CONTROL...
Marti am continuat rai- într-o tabără pionierească pe trecătorilor. Numai că tre
durile-anchetă întreprinse litoral, absenţa sa nu se cătorii nu prea... trec pe Prins în strînsoarea mun 10,05. Apare şeful. începe.i. | La un recent control,
prin aşezăminlele de cultură simţea. Localul căminului aici. Clădirea, aflată la ţilor, intr-un ales peisaj na controlul. Cîţiva băieţi în , eiecluat de inspectorii
ibâ rusă în vederea pregătirii lor cultural •— zugrăvit, curat, şoseaua spre Brad, face tural, lacul Fâisrag (de la cepători în ale pescuitului
folclorice Certej, in stingă, sus) ar sînt făcuţi să-şi pună undi auto pe Irusceic autobu-
lătatea pentru anotimpul rece. emanînd prospeţime, îşi aş impresie bună... pe dinafară. putea fi o minunată oază ţele în traistă. ,,Nu-i voie I zeior 8, 8 barat, 4 şi 9
operele La Vălişoara căminul cul tepta beneficiarii la o Curăţică — la prima vedere, I din Deva au Iost depis
ton : ,.Pu- tural a intrat, tocmai în ziua acţiune prevăzută pentru în interior — mina gos de recreere şi destindere, la peşte, raci şi broaşte" taţi fără bilele ori alte
i“ — rclua- raidului, în reparaţii, lu seara aceleiaşi zile. (S-ar de refacere a forţelor de - decretează şeful. „Ni s-a
lui S podarului lipseşte cam do muncă la sfîrşit de săptă- spus că dacă achităm e I legitimaţii de călătorie :
>cu. Sonata crare încredinţată echipei cere ca programul acţiuni multe luni. în localul că i loan Rogozun, Lenuţa
caracter E.G.C.L. Brad, condusă de lor afişate să fie revizuit minului — colecţie de... mînă. Ar putea fi,,. Astăzi taxă de 20 lei se poate, Scoruş, Mtiria Topor, Do
nânesc“ Gheorghe Sîna. Deşi trecu în favoarea calităţii acesto- nu-i ! Din vina celor care-J nenea" — încearcă copiii.
oriei păianjeni, lemne, cantităţi au în răspundere. Concret : „Am zis. Nu !“. Ora 12,30. rica Ivan, Elena Chiriiă,
seră numai cîteva ore de la însemnate de flori de soc Viorica Sipcţan.
demararea lucrărilor, echi Aşezămîntuî intrate în putrefacţie (cu Cărarea — un fel de a Şeful încheie controlul. Li s-au eliberat pe 1
pa dovedea hărnicie şi ca cită bucurie le-or fi cules spune — care suie spre lac Urcă in barca ce o are Ia
curi popu- de cultură — e a nimănui. Pe marginea Ioc... nu bilete, ci chi- i
litate în muncă. „Pînă sim- elevii şcolii pentru a-şi dispoziţie şi bate lacu! în
ală bătă încheiem lucrarea pro cartea de vizită realiza angajamentul luat la lacului s-au adunat tone lung şi-n lat. in barcă are
noul chip mite zugravul Petru Iuga — a localităţii sortimentul... „plante medi de fier vechi, seînduri, sir- şi prieteni care dau la peş
rgeş şi nu vor fi obiecţiuni la mo, ţevi etc., apa e nespus
nate: „Pa- cinale", şi cită indolenţă din te în plin. De, cu şefu’...
părturea recepţie". Primarul comu ra, şi nu a cantităţii lor!). partea persoanei care lo-a de murdară, sălciilor îţi vi Ora 13,30. La cabana E.M.
nei — Aurel Boloţ — şi In satul Luncoiu de Sus închis în căminul cultural!). ne să le piîngi de milă, ca Certej, în verandă se ia ®m>
secretarul adjunct cu pro materialul necesar continu Casa de cultură din bana - se zice a E.M. Cer
economica masa. Şefu’ cu apropiaţii. tanţe. Au plătit, in îa«
ilui bleme de propagandă în ării lucrărilor de construc Brad — recunoscută prin tej — e în paragină, deşi Lumea stă la soare, cura de un leu — cil costă un
ligmelor — comitetul comunal de par ţie a noului cămin cultural reuşitele activităţi politico- alături putrezesc saci, se
fie. Episo- tid — Ştefan Marcu — ne este asigurat. Se lucrează ideologice şi cultural-artis- pare cu material de con joşii sar în apă, cine şi-a a- bilei — amenzi intre 150
încredinţează do răspunde la zidărie. „Sperăm că pînă strucţie. dus în traistă mănîncă... Şe şi 300 lei. Ce au cîşli-
sloria tea- lice în cadrul actualei edi gut ?...
nesc. Uni- rea cu care se lucrează pe îa toamnă să putem efec ţii a Festivalului naţional Silvicultorii au o altă ca ful cred că se odihneşte.
lopcrei: raza comunei pentru ca tua şi lucrările pentru „Cîntarea României" — După otita control, e ca
pierdută“ aşezămintele de cultură să bană, ceva mai sus. Ori zul... La peşte, raci, broaş SPIRIT
ragiale acoperişul căminului, Iar dispune de un local care cum, mai pusă la punct. GOSPODĂRESC ?
fie pregătite în bune con- anul viitor să-l finisăm" — necesită reparaţii capitale. Aici e sediul şefului peste te - nimeni. Ordinul e or
diţiuni. Acolo unde acestea ne spunea Elena Plic, secre Nu se poate intra în ano acest lac şi împrejurimi, un din. Orele 17. Lumea co
nu necesită lucrări de am tar adjunct cu probleme de timpul rece fără revizuirea tînăr chipeş, cu mustăcioa boară spre centrul Certe- In cartierul Micro 15,
ploare, se vor face retuşu propagandă în comitetul co în întregime a instalaţiilor ră. L-am admirat duminică jului, la autobuze. S-au din Deva, strada Scări
rile necesare. munal de partid Luncoiu de electrice, sanitare .şi de la lucru. Orele 9,10. Zeci bronzat, dar gustul a m a r a l şoara, alaiuri de locui
Asemenea retuşuri se Jos. termoficare. Aceste proble duminicii la Făierag per pe care esle amenajată
18,00 In- aşteaptă la Căminul cultu Poarta, care ne arată că me au făcut, marţi, obiectul de pescari încearcă foamea o mică piaţă, există un 4
18,10 Ac- peştilor, unii au pungile sistă. Inspectoratul silvic, teren viran, căruia i s-ar r
rriculturâ : ral din S.ăliştioara (direc bunul gospodar se cunoaş unor discuţii între reprezen pline de pe acum, printre comerţul, Consiliul popular puica da o destinaţie ut}-' r
lui — Ti- tor — înv. Virgil Resiga), te de aici, n-am găsit-o Ia tanţi ai Comitetului jude care se număra, ne-am dat al comunei Certeju de Sus
't ii popu- Un local în general curat, căminul cultural din Căine- ţean de cultură şi educaţie lă. N-are nimeni iniţia- ţ
eJ' 'aïe $i bine gospodărit. Acolo un lu de Jos (Şoimuş), clădire seama ceva mai tirzior, şi l-ar putea îndulci ? Pînă-i liva ? O aşteptăm din '
ena ,ÎUr- socialistă şi ai Consiliului „adjunctul" şefului. Ora vară... partea asociaţiei de lo
:bati çi vil de şi gospodărirea lăcaşu ce face corp comun cu popular orăşenesc Brad. catari (bloc 39), condu
Program lui face parte din preocupă şcoala. Curtea şcolii şi, Am plecat cu convingerea
i-ü; 19, so rile directorului de cămin deci, a căminului cultural, cerii grădiniţei din car
in. eă răspunderea pe care or tier sau personalului .
— şi acţiunile cultural-edu nu are... poartă. „Aşa s-au ganul orăşenesc de partid
cative îşi dovedesc eficien dat indicaţii, de la consi Brad o acordă muncii po centralei termice — cit f
ţa. liul popular, să se pună litico-educative 'şi cultural * 1 - sediile alături —, care V
Că bunul gospodar se gard viu în loc de poartă" artistice se va răsfrînge trec zilnic pe aici. 4‘
cunoaşte de la poarta casei — ne informează cetăţenii pozitiv şi în asigurarea ca
ne-am convins în comuna ce locuiesc în preajma edi drului ambiant lăcaşurilor PE BANII CUI? I
co — se- Luncoiu de Jos. Deşi Ni- ficiului de cultură. Gardul de cultură de aici. \
t); Marfă colae Rişcuţa, directorul că viu — nişte cioturi în care In ziua de. 29 iitlie a.e., t
lansul to- după ora 18, conducăto- j
I-II (Gră- minului cultural era plecat se rup cu uşurinţă hainele LUCIA LICIU
[UNF/DOA- rui autocamionului cu \
u libelule pcridoc 21-HD-1040 a a- I
:lul din vut mare chei de plim- /
şi cangu- Orientare turistică
I); Cuscrii bare. Numai aşa se poale ţ
a ® Min- explica de ce a făcut 1
e (Con- Pădurea din zona la două curse în gol din- J
proşani: cului de agrement Gin- spre Zam spre satul Al- V
nului (ir
ul — se- s-au predat la fondul de ciş a iost gazdă ospita măşel. Pe banii cui a ţ
liembrie) ţ Blăjeni lieră etapei finale a efectuat oare această i
irilor fur stat aproape 70 tone car „Voinfiadei“ la orienta plimbare ? r
ii ; lu- ne de bovină, peste 5 tone re turistică, ia startul în
uo.şl (Cul- carne de porc şi de oaie,
: Braeo- # „Bine aţi venit i’n co 500 hectolitri de lapte, 741 trecerilor fiind aliniaţi CINE-I SPALĂ ? |j
ise); Pata muna noastră !". înainte peste 100 de concurenţi Raionul de papelărie al librăriei din Vaţa de Jos. Aici
irul); LO- de intrarea în satul de cen kg de lină, 310 kg carne — fete şi băieţi — din mărfurile sînt recomandate cu răbdare, cele două lucrătoare Duminică, numeroşi l
120 — şe tru, pe un deluşor din a- de pasăre, 80 000 ouă, 24 de judeţe ale ţării. manifestind permanent solicitudine si politeţe comercială. locuitori din Deva şi Si- (
ii) ! PE- propiere, călătorul este în miere de albine, nuci, ci Desfăşurate sub egida Foto: ION COTOI meria au venit la Strei
il (Munci- reşe etc., un merit de sea să sc bucure de apă şs I
.SA : Jan- tâmpinat de o poartă sim Daciadei, pe Irasee cu
tratereştrii bolică, pe care este prins mă îl au comuniştii, depu diferenţe de nivel, între- de timp irumos. Au ■&&-1
[JRICANI : un tulnic lucrat cu mult taţii satelor, alţi săteni de cerile au fost vfu dispu siuni la staţia de radioficare nit cu copii, cu maşini
(7 Noiem- meşteşug. Alături de el stă frunte, cum sînt locn Bo tate, pe primul loc al închinate cu muncii din subte şi căţei, mă rog, flecare
expuneri
despre
ran,
Dreptate scris „Bine aţi venit în co gat, Solomon Jurca, Aron podiumului ureînd Ma semnificaţia acestei sărbă cu ce are, să petreacă i
ua roşie); Jurca, Gheorghe Costîna, tori, cu concursuri şi între agreabil ziua liberă.
is de glo- muna noastră !". Şi local Avram Miheţ, lî'ie Jurca, ria Junilă — Voinţa ceri sportive dotate cu
DRAŞTIE : nicii sînt intr-adevăr bucu I Graiova (feminin, cate o Miine, în sala mare a „Cupa Minerul“. La intrarea Mai puţin plăcute
a durerii roşi de oaspeţi pentru că, loan Jurca şi mulţi alţii. goria I), Mariana Lupl- casei de cultură, are loc a- şi ieşirea din schimb, oame au fost însă gestu
t Barkley de fapt au cu ce se lăuda. © Acţiuni de muncă pa tu — Voinţa Hunedoara dunarea festivă prilejuită de nii muncii au fost intimpi- rile de tandreţe ale anar
(Flacăra); Case noi, arătoase, ■ grădi triotică. Prin muncă patrio (ieminin, categoria a , sărbătorirea „Zilei mineru naţi de fanfara minerilor, es q slăpîni de patrupede «ra
Colectivul
Teatrului
de
>e moartea tică, sătenii comunei au lI-a), Pavei Gligor — lui“. Adunarea va fi urma prezintă miine seară, re şi-au trimis „odoare-
1
un
i pe Kla- niţe, şcoli şi cămine cultu realizat anul acesta lucrări tă de formaţiile spectacol susţinut tradă
ale orele 19, spectacolul muzical-
artistice
de
cultură) ; rale găseşti în toate sate în valoare de peste 460 000 Voinţa Giuj (masculin, aşezămintului gazdă, care umoristic „Cintaţi ' şi rîdcţi le“ să se răcorească îa j
toiului le comunei — Blăjeni, Să- categoria l), şi Ovidiu s-au remarcat in faza fina cu noi". « Magazinul de tri Strei, printre oameni şî J
.ZI : lătruc, Reţi, Plai, Vulcan, lei, depăşindu-şi cu mult Duca — Voinţa Hune lă a Festivalului naţional cotaje de pe strada Andrei mai ■ ales copii. De ase- \
afn CA- Criş, Grosuri, Dragu-Brad - planul iniţial : consolidări I doara (masculin, catego „Cîntarea României“. • în Murcşanu s-a mutat in lo menea, ca o siidare © (
e sărbă- pe malurile Văii Plaiului şi ria a II-a). sala festivă a Consiliului cul fostei unităţi „Bijuteria“
cultură) ; toate electrificate, Funcţio Crişului Alb, curăţiri de popular judeţean se va des din B-dul dr. Petru Groza. cetăţenilor, proprietarul }
arului de nează aici patru magazine şanţuri, plantarea a 5 hec făşura astăzi „Consfătuirea Aceasta, la rindul ei, s-a co „Daciei 1300“ cu nu mă- \
unie); SI- săteşti noi, iar volumul des griului“, organizată de Di masat cu raionul de acelaşi rul 1 -HD-2438 iăcca loa- L
salt rrtor- facerilor. de mărfuri depă tare cu puieţi de salcîm. Pe judeţe, primele trei recţia agricolă- şi Uniunea profil al magazinului uni lela maşinii chiar în lo- I
IA : Pier- şeşte 7 milioane lei pe an. « Intelectualii comunei - locuri, au lost ocupate judeţeană a cooperativelor versal „Ulpia“. a Pe locul
agricole
or
Co
[Lumina) ; Radiouri există aproape în o forţă de la care se aş în ordine de Dolj, Giuj ¡ lectivul de producţie, ai a mun I, în cadrul concursului coo cui unde oamenii iăcean |
unităţile
intre
ganizat
de
oameni
Antichităţi teaptă mult mai mult. 21 şi Hunedoara. De notat cii de Ia atelierul mecanic peraţiei meşteşugăreşti s-a baie. Indignarea celor \
fiecare casă, iar numărul sprijinul acordat pentru al U.J.C.C. se va intilni mii- situat creatoarea de modele caro au văzut aceste Is- |
televizoarelor creşte mereu. de cadre didactice, un in buna organizare a între | ne, orele li, eu brigada confecţii pentru femei şi co cruri ni se para Hrean- }
40 de autoturisme parchea giner agronom, medic u* cerilor de călre U1J.G.M. j ştiinţifică a casei de cultură, pii, Paula Păscuţă, de la a- că. După cum iirească şi J
man, medic veterinar, 24
j
coo
manifestărilor
confecţii-serie
pri- tclierul
Şirul
O
al
întreb irea : pc dumnea- \
(PRES ză prin curţi. de intelectuali care pot şi Hunedoara-Dcva şi A.S. | lejuite de sărbătorirea „Zilei perativei „Mureşul“. I JIU / GW II VU •
® In căutarea unui nume- Voinţa Hunedoara. (loan j minerului“ a continuat, )a J lor, cine-i s |
lor, cine-i spală ? 1
simbol. Ziceam că la in trebuie să dea mai mult Cincişamr, corespondent). j exploatarea minieră, cu emi E. SÎNA
satelor, vieţii spirituale a
orii din 5 trarea în comună străjuieş acestora.
te un tulnic-simbol, omagiu » — a — » — — © — ® — ® —
artiştilor amatori, cu deo ® Pasionaţii. Muzeul sa ©
. 3, 24, 19. sebire tuinicăreselor, celor tului Plai este opera învă i De îa alcooî,..'. ia omor pretextul căutării unui prieten, a în unei secţii a C.S.H. a sustras s
1
. 33. 42, 1, 30 de femei ajunse cu ta ţătorului Simion Vîrtei; cei © cercat la mai multe apartamente, scurtă de blană, forţînd un dulap. A
lentul lor pînă în faza re din Criş a profesorului Ni- î în sala „Constructorul“ din Hune- iar acolo unde nu i-a răspuns ni fost prins cînd încerca s-o valorifice $
publicană a „Cîntării Româ colae Iga, amîndol fii ai meni, a forţat uşa şi... a furat obiec în restaurantul „Parîngu!" din Hune- j
iri : 009 091 & doara, în faţa a peste 800 cetăţeni,
niei", aşteptînd acum cu acestor locuri. Ei au adu j a fost judecat de curînd procesul in- te în valoare de peste 3000 de lei. doara. Pentru fapta sa - furt califi- $
bucuria emoţiei eventuala nat cu migală şi pasiune tentat lui Mi hai Ungureanu. Acesta, cat —, a fost condamnat la un or r
participare la spectacolul obiecte vechi, unelte etc., 9 în stare de ebrietate fiind, s-a înfu- închisoare. Regretele şi promisiunii^ ^
omagial. Dar nu acesta e care, din aceste muzee mo ’ riat atrt de rău pe vecinul său Con- de îndreptare n-au înduioşat pe ni- ,,,
singurul simbol al locuito deste dar, de mare valoa • stantin P., incit !-a lovit pe la spate, Fa pfe din instanţă meni. Sentinţa a rămas definitivă. '*■'
rilor comunei. Mai bine de re, vorbesc despre vechi ! omorîndu-l pe loc. Şi asta, pentru
600 de bărbaţi muncesc la mea, continuitatea, preocu Pînâ la urmă 5
pentru 8 » că, în miez de noapte, C,P. l-a ofe-
temea sc minele Bradului meşte pările ş! îndeletnicirile de ţ rit bere şi nu ţuică să bea în conţi- Timp de doi ani - la cît a fost con i s-a înfundat...
5, cu cer şug păstrat din tată-n veacuri ale oamenilor aces nuare. Acum, M.U. stă la închisoare damnat — se va gîndi că era mai
iazfu Vîn- fiu ca şi cel de crescători tor locuri. e bine dacă renunţa... să-şi mai caute întîi a încercat cu un covor de ©
derat din j 18 ani, iar copiii săi şi ai victimei iută. l-a mers. Apoi a furat un apa» j;
emperatu- de animale, de lucrători ai • Adrese cu ţintă şi, spe # vor creşte fără tată. prietenul.
esciln în- pămîntului, la pădure. răm finalitate. Direcţia ju rat de radio „Gloria". A urmat încă &
s iar cele o... „Glorie". Toate, însuşite din îa- g
:
i 33 grade. © In fruntea satelor - deţeană de drumuri şi po ® Ce a căutat, a găsit Regrete tardive cuinţe, în absenţa proprietarilor. PL _
comuniştii. 211 comunişti duri, O.G.A. Deva, Direcţia
pentru 7 activează în satele comu judeţeană de poştă şi tele î nă la urmă, însă, tot i s-a înfundat. ■
: Vreme nei, fiecare sat avîndu-şl comunicaţii, U.J.C.C., sînt Deşi în deplinătatea forţelor, So- A fost prins în timp ce-i smulgea («
cu cer ® La 22 de ani, Valentin Butnariu lomon Bembea, în vîrstă de 24 de ceasul de pe mină lui Pavei M., M
liaza, iza- nucleul său comunist. Spre rugate să-şl trimită mai des ! din Lupeni, tată a doi copii, nu a-ni, muncitor calificat din Hunedoa după ce-l şl lovise. Acum, Constantin :j;.
ila averse cinstea şi lauda lor, cei mai reprezentanţii la Blăjeni. O » avea nici o ocupaţie. Din condam-
o de des- mulţi sînt permanent în pri să afle !a primăria comu 1 nările anterioare, se pare că n-a în- ra, şi-a părăsit în noiembrie 1980 Rusu din Vulcan este în siguranţă ^
mele rînduri ale vredni nei lista nemulţumirilor pri » văţat nimic, sau, probabil, i-a plăcut locul de muncă, preferind să ducă pentru o perioadă de patru ani. j-
un trai parazitar. Şi, cum totdeauna
ine fru- ciei, pildă de urmat pen vind drumurile... I la închisoare, dacă a ţinut cu tot
variabil. răul aduce după sine alt rău, S.B. Rubrică realizată cu sprijinul f
serviciu : tru săteni. Şi dacă anul a- dinadinsul să se întoarcă acolo. Sub s-a dedat şi la furt. Din vestiarul Tribunalului judeţean
cesta din comuna Blăjeni G. IGNAT