Page 2 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI (1
CosiducâţoryŞ specialist şî om politic întreaga producţie — recoltată W- ’SMS8BS
M
li i lozinci, ci în conţinutul uncii de conducere şi valorificată fără pierderi! ITELEV
mz&mms
10.09 Matineu i
(Urmare din pag. 1} doar cu vorba... Este timpul mitru Florea, ne spunea că Premiul 1
Secţia de panouri mari nevoie de panouri. Acum — în secţia panouri mari ea şi la această unitate să producţie
— sau fabrica de case cum sîntem o echipă aproape se cereau şi. se cer încă timp ce-interlocutorii şi-au se treacă de la vorbe la o aşa slabă mobilizare la 10,25 Limba .>
pe drept cuvînt i se mai omogenă dar a trebuit răb rezolvate probleme de fond văzut liniştiţi de treburile fapte. recoltat şi la întreţinerea vorbim,
corect'!
spune — de la I.M.C. Bîr- dare ca să ajungem aici. şi în primul rînd atinge lor pe la sediu (!?). In tar legumelor (o parte din cul 10,13 Film ari
tura de castraveţi a rămas
cea abia a împlinit un an Discuţia cu subingine- rea de către întreaga sec laua unde se recolta var NICI UN KILOGRAM neprăşită —- n.n.) nu-şi vărata tir:
luare)
de la punerea în funcţiune. rul luliu Nicoară, care ţie a parametrilor proiec ză, cooperatoarele Cătălina 12,20 Studioul
Actul conducerii este mar conduce un schimb pe ce taţi. Aceasta impune defi Ţie şi Cornelia Giura ne DE LEGUME SA NU SE aminteşte să fi existat în tîlnire cu
vreun an din cei treispre
cat aici mai mult dec-ît în le două linii tehnologice nitivarea cu forţe proprii relatau că „la grădină sînt DEPRECIEZE zece de cînd îndeplineşte sei Tinere
mişoar»
alte locuri de muncă de o conveierizate pleacă de la a investiţiilor, omogeniza de făcut multe treburi, dar funcţia respectivă. în 13.00 Mozaic ei
permanentă adaptare la alţi parametri. rea şi optimizarea în com oameni la, lucru sînt cam La ferma de legume din schimb, mulţi dau tîrcoale tistic — sp
numeroasele probleme ce — Tovarăşe Nicoară, una poziţie a formaţiilor de lu puţini". Dealtfel, am notat Hărău recoltatul şi valori grădinii pentru a face rost 18.30 Iulie — c
inenlelor
se ridică în procesul pro dintre problemele care se cru, calificarea şi ridicarea că aici mai erau prezente ficarea legumelor se fac- de produse fără muncă. 18.50 1001 de «
ductiv. Dublarea conducă pun in faţa secţiei dum calificării oamenilor, cris la recoltat doar coopera mai mult cu forţe din afara 19.00 Telejurnal
torului specialist de omul neavoastră este atingerea talizarea în colectiv a unor toarele Minodora Olar, unităţii. Ieri, s-a recoltat Deoarece acum ferma are 19.30 Călătorie
politic, cunoscător al sar- parametrilor proiectaţi. A- relaţii interumane sănă ileana Brîneţ, Valeria Neamţ, fasole, iar cu o zi înainte un vîrf do lucrări la recol mea — „
sare“, llc
% cinilor generale pe care ie ceasta se realizează cu oa toase şi multe altele. Ana Brîneţ şi Maria Căta. s-a lucrat la valorificarea tat este necesar ca din 19,35 Teleencicl
comunal
comitetului
' pune partidul în etapa ac menii, deci şi cu cei pe ca- — Şi de la ce porneşte La transport lucrau elevii castraveţilor. Dacă recol partea partid şi consiliului 20.10 Film serii
de
episodul
tuală, dar şi a celor con re-i conduceţi dumneavoas şeful secţiei în rezolvarea Nicolae Popa şi Alexan tarea şi valorificarea ar fi 21.30 Scară de
crete ce revin unităţii, tră. De ce elemente vă fo acestor probleme ? dru Părăoan. Tot aici se rămas doar în seama local popular să existe o preo a umor
pentru
deosebită
cupare
înarmat cu răbdarea, tac losiţi în munca de condu — Firesc, de la oameni. afla şi brigadierul Nicolae nicilor, cu siguranţă că s-ar asigura o mai bună mobi 22.50 Telejurnai
tul, tenacitatea, perseve cere, pentru atingerea a- Eu stau de vorbă în fieca Negrilă care ne-a spus că fi înregistrat însemnate pier lizare a forţelor locale la
renţa şi cu alte calităţi eestui scop ? re zi cu cîte o formaţie. deri din cauza deprecierii
proprii comuniştilor face — Mai întîi aş vrea să Aşa reuşesc să ie cunosc „mai ajută şi el pe la gră produselor, aşa cum dealtfel acţiunile din legumicultura, SC ADU
din acesta o adevărată au se ştie că, dacă în urmă toate problemele şi să fac dină". După cum am văzut s-a şi întîmplat cu o parte pentru a se evita depre
toritate profesională şi mo cu cîtva timp realizam să fie bine înţelese sarci însă, ajuta ca şi ceilalţi to din producţia de castraveţi. cierea şi pierderile din
BUCUREŞTI
rală. Are colectivul respec 14—16 panouri pe schimb, nile. Dacă se întîmplă ca varăşi din conducerea C.A.P., Paznicul de la grădină, Du- producţie. rtioprogranuil i
tiv asemenea conducători ? acum realizăm 24, adică o formaţie să nu-şi facă -o- - Radiojurnal;
Discutăm cu tovarăşul ne situăm la parametrii planul mai multe zile, in presei; s,10 C
Ion Mocanu, şef de echipă. proiectaţi pentru liniile sist. Mă sfătuiesc cu comu diilor; 9,00 Du
9.05
Audienţa
— Aţi venit în secţia pa de panouri mari. Racorda niştii, cu ceilalţi muncitori „âcfiunca 3 R“ - preocuparea întregului ciieetiv Buletin de şti
nouri mari cu aceeaşi e- rea tuturor oamenilor la si nu sc poate să nu reu vista literară
Cîntccc şi joc
chipă cu care aţi lucrat acest scop n-am realizat-o şim. în mintea fiecărui om 11.00 Buletin c
mai înainte ? singur. M-am bizuit şi spri din secţie este mereu pre (Urmare din pag. 1} In colaborare cu o unita noştri. Fiind conştienţi de Atlas cultural
— Nu, aici ne-am con jinit pe oamenii de nădej zentă sarcina noastră zil te din Capitală. După ce necesitatea recuperării, re premieră radi
Buletin de şti
stituit ca echipă. Şi greu de din formaţiile de lucru, nică : 200 mc prefabricate. condiţiona nu le trimitem vom termina însă amena condiţionăm şi refolosirii comoara folclt
Aşa am ajuns intr-o jumă
tăţile n-au fost puţine. Dar în primul rînd pe şefii de tate de lună de la 130—140 la topit, ci realizăm din jarea unui atelier propriu materialelor în circuitul e- 12,45 Melodii
13.00 De la • 1
le-am biruit. Ca dovadă, echipe. mc la peste 200 mc pa ele o serie întreagă de de cromare dură (în tri conomie, — „Acţiunea 3 R", Meridian club
de unde la început reali — Acordaţi, după cîte nouri mari şi alte prefa piese mai mici ca : discuri mestrul IV a.c.), toate ope cum o numim noi — ma diojurnai ţ
zam 3—4 panouri pe o li înţelegem, o atenţie deose bricate. Oamenilor trebuie de înălţare, piuliţe, şuru raţiile de reeondiţionare le joritatea muncitorilor de folcloric ; 1G,Î
terpreţi de i
nie şi schimb, acum reali bită muncii colective in să le spui clar ce trebuie buri, butoane ete. vom efectua aici. în per la I.M.M.R. îşi aduc con iară; 17,00 Bu
zăm cite .12. actul conducerii. — Deci, nimic nu se spectivă ne propunem şi tribuţia la obţinerea unor 17.05 Şlagăre
să facă, de ce trebuie aşa
— Cum aţi reuşit ? — De unul singur nu poţi şi nu altfel, şi ei fac. pierde, totul se recuperea recondiţionarea arcurilor rezultate cit mal bune. Se deni ; 18,00
— Cu insistenţă, ţinind face lucruri mari. Răspunsul la întrebarea ză, se recondiţionează şi elicoidale de suspensie a evidenţiază, prin iniţiati 20.00 La „Hai
ce" ; 20,30 A'
se reutilizează.
boghiurilor „Y 25 C.S.“, eu
mereu în atenţia oameni Şeful secţiei panouri de la care am pornit în — Exact. Recent am în care sînt înzestrate toate vă, responsabilitate şi ca nia. Carte r:
lor că au de realizat zilnic mari, inginerul Sabin Lu- această investigaţie este a- ceput să recondiţionăm şi noile vagoane de marfă. litate a execuţiilor forma reportaj ; 20,4
22,00
(ling ;
o anumită cantitate de pa ca, a fost mai înainte şe firmativ. Actul conducerii rulmenţii, care, se ştie, Estimăm economisirea a ţiile conduse de Miron 22,30 Vă invit
nouri, că indiferent cîţj ful secţiei premo. în actul se înfăptuieşte convingător costă mult — intervine 24.00 Buletin c
sîntem în formaţia de lu conducerii el pornea deci atunci cînd specialistul inginerul Mihai Poenar, circa 3 000 de arcuri a- Fodor şi Traian Haţegan, 6.00 Non stop
turn.
cru trebuie să realizăm de la o experienţă deja este, în acelaşi timp, şi om t e h n o l o g în colecti nual. din sectorul II, şi cea con
acea cantitate pentru că e câştigată. Şi totuşi... politic. vul „Proiectare-tehnologie“. în această activitate sînt dusă de Liviu Irinea, de
ION CiOCLEI Realizăm această sarcină angrenaţi toţi muncitorii la sectorul I cisterne.
Adunări generale ale oamenilor muncii
DEVA: Duc
Pruncul, peti
lenii (Arta);
Valorificarea deplină a potenţialului Pentru organizarea elt mal plăcută lux (Grădin:
HUNEDOARA
şi extratereşl
Munţii în flă
tehnic şi uman-factor decişi® în gistul) ; Pe
li instructivă a timpului liter
lui — seriile
Şantaj (Const
îndeplinirea integrală a planului TBOŞANI: P
căsători
eară
Circuit Snchi
bric); Al tre
Analizînd îndeplinirea de la disciplina de produc „Joia brădeartă" — tal (Republic
ritmică şi integrală a sar ţie, există rezerve în uti Cactus Jac,ţţ
cinilor de producţie şi a lizarea timpului de mun Nuntă însî.tvg
iorese); V -'yL
angajamentelor asumate în că. Prea timid s-a trecut o reuşită deplină un teanc uv ■ -
întrecerea socialistă, adu la poliservirea maşinilor ceafărul); LC
in flăcări (A:
narea generală a oameni în atelierele de producţie. NOASA: Per
lor muncii de la întreprin Forţa de muncă este dis Desfăşurata joi seara la „surpriza serii" : un tort do bancnote
derea chimică Orăştie a persată uneori la lucrări restaurantul „Central", din uriaş. Sorţii, sau mai bine- rfUCANI : D
pus în evidenţă o serie de de o importanţă mai scă oraşul Brad, „Joia brădea- zls mina Iul Liviu Oros, .ca ’ .Dorin (7
.RAD : Cap<
rezultate bune. întregul co zută. Ţinind cont de toate nâ" a fost o reuşită depli re a tras biletul cîştrgătâYT' rilor (Steau
lectiv de muncă a acţionat acestea se impun măsuri nă, ea constituindu-se drept l-au oferit familiilor Gheor RAŞTIE : L.
hotărît pentru desfăşurarea pentru creşterea indicelui veritabil modei de organi ghe Tripa şi Emilian SchiI- ring (Patria)
(Flacăr:
Irina
activităţii de producţie sub dc utilizare a maşinilor şi zare şl petrecere cit mai ier de la masa nr... 13. BAI: Bureb
semnul noii calităţi. Deşi a timpului de muncă. în plăcută şl instructivă a tim Bineînţeles, s-a şi dansat ; I-1I (Casa
HAŢEG :
în acest interval de timp acelaşi timp, arăta mais pului liber al oamenilor s-a jucat şi „Perlniţa". (Popular) ;
unitatea s-a confruntat cu trul Petre lvaşcu, trebuie muncii. Invitaţii primei seri Toţi s-au simţit minunat. nul din zghr
greutăţi — lipsa unor ma acordată o mai mare aten - mineri, constructori de Cei cu care am stat de riile I-II ; c
mercen
terii prime şi a unor sub- ţie reparaţiilor capitale, maşini miniere, cooperatori vorbă de-a lungul serii - cana cultură)
dc
ansamble — impasul a fost curente şi reviziilor tehni şl alţi locuitori ai oraşului, Voicu Faur, miner la I.M. Marfă furată
depăşit datorită mobiliză ce, bunei întreţineri a u- U.U.M.R. Crişclor. Atelierul II vagoneţi. Strungarul Gheor- împreună cu familiile lor — Barza, Fabian Oprinesc şi ILTA : Ulti
rii permanente a oameni tilajelor. Valeria Ionică, ghe Suciu execută operaţia de degresat roţi de vagoneţi. au petrecut minunate clipe Ştefan Surda, de la (Lumina),
lor muncii. de la secţia a Ii-a amba Foto: VIRGIL ONOIU de destindere şi recreere. U.U.M.R. Crişcior, loan Dra
Au crescut preocupările laje, solicita factorilor de Seara cultural-distractlvă goşa, maistru la E.M. Ţe-
pentru îmbunătăţirea ca răspundere din întreprin a fost deschisă — în sunet bea, Lucreţia Bîrna, munci
lităţii producţiei şi a teh dere urgentarea punerii în tea lunii august — este ne de tulnic — cu un inspirat toare F şantierul IV -con-
nologiilor de fabricaţie, funcţiune- a staţiei de spă cesară intensificarea lucră moment istoric „Avram lan strucţii, Llgia Buran, coope Rezultatele
Un
finisare.
pentru economisirea resur lare a măcinăturii şi solu rilor de bun oferă © preparato c- cu“, susţinut de rapsodul ratoare la cooperativa „Mo iulie 1981 :
xemplu
selor, mai buna organizare ţionarea transportului in rii din Lupeni care, cu for popular, cuno-scut de-acum ţul" — au fost unanimi în Exfr. I :
a muncii. Rezultatele sînt tern spre morile de măci ţe proprii, au amenajat in în întreaga ţară, octogena aprecieri de felul : „E o' 55, 11, 2«, r,8
Extr. a H-s
evidente: aproape 280 to nare. Şeful secţiei chimi m La concursul profesio centrul oraşului noua staţie rul Toader Dragoşa. Au ur seară plăcută, reuşită, mi 33, 9, 50, 34, c
realizată
ne din mase plastice pre ce, Aurel lancu, s-a refe nal — — faza care pe a combinatul de autobuz, de scurt. intr-un mat frumoase piese de fol nunată" ; „Organizatorii au Fond de cîţ
Noua
cuprins timp
minier
destul
lucrate peste plan, o de rit la colaborarea şi coope peste 3 000 tineri din minele staţie, care oferă condiţii clor moţesc, muzică clasică fost la înălţime" ; „Totul lei.
păşire a producţiei marfă rarea cu alte unităţi de Văii Jiului şi Banatului s-au foarte bune pentru călătorii românească, inegalabila este perfect" ; „E bine să
primele
autobuzele,
de peste 9 milioane lei. profil, care întîrzie nejus- clasat pe următorii : locuri, in care aşteaptă spaţiul de „Baladă" sau „Ciocîrlia", se mai organizeze, să se
Viorel dispune,
pe
lingă
ordine,
Chiar dacă în primul se tiiicat livrarea unor mate Costiei, artificier (I.M. Băr- aşteptare, de ghişee pentru fiind aplaudate minute în permanentizeze acţiunea" ;
mestru unitatea nu a avut rii prime (sau, atunci cînd băteni); Nicolae Ardelean, eliberarea biletelor de auto- şir, muzică uşoară şi ro „Vom veni şi altă dată cu
plan de export, factorii de sînt livrate, nu vin in mod miner (l.M. Lonea) ; Con taxare, un chioşc alimentar şi manţe. N-au lipsit, bineîn aceeaşi plăcere". Seara tîr- Timpul i
miner spaţiu pentru telefon public, e
stantin
Mărgineanu,
conducere şi decizie au ritmic si in cantitatea şi (I.M. Bărbăteni). Cîştigătorii La acţiunea de drumeţie şi o- ţeles, momentele vesele, sa zlu, urmăriţi de acordurile ziua de 1 au
căutat soluţii pentru des de calitatea solicitate). vor reprezenta Valea Jiului ricntarc turistică „Ştafeta tira şl umorul, cu referiri minunatei „Ţarini de la mea va fi
va încălzi. C
a
Vl-a
ediţia
ramura Carpaţilor“,
facerea unor cantităţi de Prin modul cum s-a des la faza ce finală, va pe desfăşura 1981 — desfăşurată sub egi concrete la unele aspecte Abrud", invitaţii s-au des mult senin,
se
minieră,
produse pe pieţele exter făşurat adunarea generală la Baia Mare, in 7—8 au da B.T.T. de-a lungul cres părţit, purtînd în suflete în- slab pînu 1
ne. Valoarea mărfurilor s-a constituit într-un veri gust. © in Pelrila, la parte tei Carpaţilor, pe o distanţă mai puţin plăcute din viaţa cîntare şi mulţumire. sud-est şi si
rile minime
destinate beneficiarilor ex tabil forum al democraţiei rul căminului nr. 3 pentru de 1 500 ltm, străbătînd 27 cotidiană a oraşului. Au fost Felicitînd pe organizatorii între 10 şi 3
terni a depăşit 5 milioane muncitoreşti. adueîndu-şi tinerii nefamilişti, a fost des zone muntoase — participă aplaudaţi cu multă căldu serii de la Brad pentru ini mai ridicate
o
gogoşerie.
chisă
recent
xime între 2
lei. Relevînd rezultatele o contribuţie deosebită la Măsura luată de I.A.C.C.V.J. şi un echipaj de patru bă ră cunoscuţii solişti Instru ţiativă şi reuşită, sugerăm de. Diminea
ieţi şi două fele din Valea
bune dobîndite pînă în perfecţionarea procesului este binevenită şi răspunde Jiului. Tinerii noştri vor mentişti Pera Bulz şi Aurel organizarea unor astfel de pe văi.
de
prezent, participanţii la de conducere a unităţii, la astfel cererilor formulate La purta ştafeta în etapa a X-a Stingă, soliştii vocali ama seri şi in aite localităţi ale La munte,
căminului,
locatarii
®
dezbateri, intre care Vaier valorificarea cit mai de Lupeni, lingă clubul sindica intre 5—9 august, pe itine- tori Cornelia Rusu, Comei judeţului, în ideea de a noral frumo
—
rariul
Petroşani
cabana
Gheorghe, Mihai Bozdoc. plină a potenţialului teh telor din localitate, se află Rusu — Virful Cîrja — Vf. Nicolae Vasiu, Ghiţă Să- face din unităţile de ali de încălzire
mai mult sc
Stoian Manolescu au făcut nic şi uman, cit şi la a- în fază de finalizare o sală Parîngul Mare — Lacul Gil- lanţ, Melania Onea, Lucia mentaţie publică nu doar dimineaţa şi
destinată
referiri critice la adresa doptarea unor măsuri fer a sporturilor, handbal, între cescu — cabana Obîrşia Lo Baltaru şt Smaranda Socol, localuri de consum, ’ ci după-amiaza
de
volei,
cerilor
unor neajunsuri, pentru e- me de gospodărire a ma baschet şi tenis, cu o tri trului — Vf. Negoveanui Ma Deosebit de bine primit o locuri plăcute de petrecere vor cădea a
liminarea cărora trebuie teriilor prime, materialelor, bună de 300 locuri, saună, re — cabana Preajba — co fost şi Liviu Oros cu ai săi instructivă a timpului liber. însoţite de
muna
Turnu
Tălmaeiu
—
trico. Vint î
conjugate toate eforturile. combustibililor şi energiei j băi şi vestiar. Atragem insă Roşu (judeţul Sibiu). Sînedru, Văsălie şl Şofro- şi sud. D
constructorilor
că
atenţia
pe
Este încă ridicat numărul electrice. i pentru a putea fi predată la nica. A venit apoi şî... DOINA COJOCARU ceaţă serviciu '
de
orelor de opriri şi staţio ; termenul promis — jumăta C. A. VOINESCU lin).
nări din cauza abaterilor DORIN CORPADE