Page 20 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 385 JOI, 6 AUGUST 1981
Vizita de Eucru a tovorâşylui
Nicolae Ceauşescu în judeţul Tulcea
Conferinţa internaţională împotriva bombelor
(Urmare din pag. 1) tele obţinute în domeniile trate în intervalul 1978— aliaje, prima unitate de
viticulturii şi pomicultu 1980. acest fel din ţară. atomice şi cu hidrogen
şa Elena Ceauşescu, cei ra, perspectiva de dezvol Se vizitează apoi hala de în încheierea vizitei, to
lalţi tovarăşi din conduce tare a acestor importante utilaj tehnologic pentru varăşul Nicolae Ceauşescu TOKIO 5 (Agerpres). — rii Generale a O.N.U. con
rea partidului sînt invitaţi sectoare ale agriculturii metalurgie şi chimie, hala a felicitat colectivul com Marţi seara s-au încheiat sacrată dezarmării, Care va
să ia cunoştinţă cu o serie judeţului Tulcea. nr. 2 — pentru construcţia binatului şi i-a urat noi dezbaterile primei părţi — avea loc anul viitor, ela
de aspecte referitoare la Apreciind succesele obţi corpurilor de nave. succese în muncă, multă de la Tokio — a Confe borarea unui program con
dezvoltarea agriculturii pe nute, tovarăşul Nicolae în încheierea vizitei in sănătate şi fericire. rinţei internaţionale împo cret pentru realizarea de
aceste străvechi meleaguri Ceauşescu a indicat specia această mare unitate a in De la Combinatul meta triva bombelor atomice şi zarmării şi încheierea unui
dobrogene. liştilor să întreprindă mă dustriei noastre navale, lurgic Tulcea, tovarăşul cu hidrogen, la care par tratat de dezarmare, bazat
în faţa unor sugestive suri în scopul îmbunătăţi secretarul general al parti Nicolae Ceauşescu, tovară ticipă 500 de reprezentanţi pe consensul realizat la
hărţi şi grafice, secretarul rii densităţii plantaţiilor dului a adresat calde feli şa Elena Ceauşescu, au ai diferitelor organizaţii prima sesiune specială a
generai al partidului este de pomi şi viţă de vie, iar citări întregului colectiv străbătut, într-o maşină pacifiste japoneze şi inter Adunării Generale a
informat. despre felul cum la amenajarea de noi plan pentru rezultatele înregis deschisă, artere principale naţionale .şi delegaţi din O.N.U., din 1978, conform
sînt organizate consiliile taţii in zonele de deal să trate pînă în prezent şi ale oraşului, înclreptîndu-se 32 de ţări, între care şi căruia pacea si securitatea
unice agroindustriale de se prevadă de la Început i-a urat noi' succese în spre piaţa agroalimentară. România. A fost adoptată, nu pot îi edificate prin a-
stat şi cooperatiste. realizarea unor sisteme de muncă. De-a lungul întregului tra în unanimitate, „Declara cumularea de arme şi a-
în continuare, tovarăşu irigaţii. în continuare, la Com seu, mii şi mii de tulceni ţia de la Tokio“, docu lianţe militare şi nici nu
lui Nicolae Ceauşescu, to în continuare, elicopte binatul metalurgic Tulcea au făcut oaspeţilor dragi ment care se încadrează pot fi menţinute printr-un
varăşei Elena Ceauşescu rul prezidenţial aterizează au fost examinate posibi o vie şi călduroasă mani în lupta generală a tutu echilibru militar precar
le este prezentat Centrul pe stadionul central din festare de simpatie, de ror popoarelor împotriva sau prin doctrine ale su
de cercetări agricole Mi- municipiul Tulcea, unde lităţile, căile si modalităţile multă preţuire. cursei înarmărilor, pentru periorităţii strategice.
liail Kogălniceanu. cîteva zeci de mii de lo prin care judeţul îşi poate T o v a r ă ş u l Nicolae dezarmare generală şi to Participanţii la lucrările
T o v a r ă ş u l Nicolae cuitori ai oraşului de la aduce o contribuţie spori Ceauşescu, tovarăşa Elena tală şi, în primul rînd, conferinţei se vor deplasa
tă la dezvoltarea metalur
Ceauşescu apreciază în porţile Deltei Dunării fac giei tării. Ceauşescu au vizitat, rînd pentru dezarmare nuclea la Hiroşima, la 6 august,
mod deosebit felul în care o entuziastă primire secre pe rînd, compartimentele ră. în declaraţie se lan şi la Nagasaki, la 8 au
se efectuează aici irigarea tarului general al parti Prezentînd rezultatele do- pieţei. sează un apel tuturor po gust, cele două oraşe ja
porumbului. dului. bîndite, gazdele i-au invi poarelor lumii de a recla poneze victime ale bom-
în continuare a fost vi T o v a r ă ş u l Nicolae tat pe tovarăşul Nicolae Coloana de maşini s-a ma din partea delegaţiilor bardam’entelor atomice din
zitată Asociaţia economică Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, pe tovarăşa îndreptat apoi, în aclama prezente la cea de-a doua 1945, unde vor continua
intercooperatistă de creş Ceauşescu sînt invitaţi, po Elena Ceauşescu, pe cei ţiile celor prezenţi spre sesiune specială- a Adună dezbaterile.
tere şi îngră.şare a tinere trivit străvechii tradiţii a lalţi tovarăşi din conduce piaţa „Mircea cel Bătrîn“,
tului taurin „Rindunica“ ospitalităţii româneşti, să rea partidului şi statului unde a avut loc adunarea Recrudescenţa conflictului militar
din comuna Mihail Kogul- guste din pîinea dobrogea să viziteze uzina de fero populară.
niceanu. nă şi din plosca cu vin. dintre Iran şi Irak
La despărţire, felicitînd T o v a r ă ş u l Nicolae
conducerea asociaţiei pen Ceauşescu răspunde acla Marea adunare populară
tru frumoasele rezultate maţiilor entuziaste ale TEHERAN 4 (Agerpres). — Un comunicat militar
obţinute pînă în prezent, mulţimii. — Un comunicat militar transmis de agenţia In a re
secretarul general al parti din municipiul Tulcea difuzat de postul de radio levă că au avut loc lupte
De la stadionul munici
dului recomandă să se a- pal, coloana de maşini se Teheran, citat de agenţiile între forţele irakiene şi
eorde o atenţie sporită a- Associated Press şi Reuter, iraniene în zona Dezful,
sigurării unei cit mai îndreaptă spre zona indus (Urmare din pag. 1} tatele activităţii şi muncii informează că artileria la Abadan, precum şi în
mari greutăţi a animalelor trială. Pe arterele princi pline de abnegaţie a oame iraniană a atacat instala diferite puncte situate la
la tăiere. pale ale oraşului domneşte Nicolae Ceauşescu rugă nilor muncii tulceni, expri- ţiile petroliere de la AI
o atmosferă sărbătorească. mintea de a lua cuvîntul la mîndu-şi, totodată, hotărî- Faw şi Az Zubayr din su frontiera dintre cele două
Mecanizatorii şi zooteh- Mii şi mii de oameni ai mărea adunare populară. rea şi angajamentul revolu ţări. Pierderile irakiene
nistii, specialiştii care lu muncii, bărbaţi şi femei, întimpinat cu ovaţii şi ţionar de a traduce nestră dul Irakului. Comunica sînt de 18 militari şi două
crează în cadrul asociaţiei urale prelungite, ia cuvîn mutat în viaţă îndemnurile tul face cunoscut că în vehicule militare distruse.
economice intercooperatis- tineri şi vârstnici, ovaţio tul tovarăşul NICOLAE şi sarcinile trasate şi cu cursul ciocnirilor din ulti
pentru
te exprimă calde mulţu nează îndelung secretarul CEAUŞESCU, secretar ge acest prilej de tovarăşul mele 24 de ore au fost Comunicatul menţionează
partid,
pentru
miri tovarăşului Nicolae său general. neral al Partidului Comu Nicolae Ceauşescu. scoşi din luptă peste 80 de că au fost scoşi din luptă
Ceauşescu, angajîndu-se să nist Român, preşedintele Adunarea populară ia militari irakieni. 381 militari iranieni şi au
acţioneze cu toate forţele Aceeaşi atmosferă vi Republicii Socialiste Româ sfîrşit inlr-o atmosferă de ir fost capturate echipament
în vederea creşterii conti brantă, de unanimă satis nia. sărbătoare. Din nou se BAGDAD 4 (Agerpres). şi tehnică militară.
nue a contribuţiei lor la facţie, se regăseşte şi în Miile de participanţi la ovaţionează pentru partid
dezvoltarea agriculturii tul incinta marii întreprinderi marea adunare populară şi secretarul său gene tinderea cooperării bilate
cene, a întregii ţări. de construcţii navale şi au primit cu deosebit inte ral, tovarăşul Nicolae rale in diverse sfere de ac
La cunoscuta întreprin utilaj tehnologic — primul res cuvântarea tovarăşului Ceauşescu. tivitate.
dere agricolă de stat Ni- punct înscris pe itinerarul Nicolae Ceauşescu, subli în această atmosferă de
culiţel, următorul obiectiv vizitei din municipiul Tul niind în repetate rînduri, puternic entuziasm se în După demisia şefului
al vizitei, secretarul gene cea. Directorul întreprinde prin urale şi ovaţii prelun cheie prima zi a vizitei la Palatul Naţiunilor statului bolivian, generalul
ral al partidului a anali rii prezintă secretarului gite, aprecierile şi conside de , lucru a tovarăşului din Geneva au început lu Luis Garda Meza — provo
zat cu factorii de răspun general ap partidului prin raţiile secretarului generaf Nicolae Ceauşescu in ju crările Conferinţei interna cată ca urmare a situaţiei
dere şi specialişti rezulta cipalele realizări înregis al partidului faţă de rezul deţul Tulcea. ţionale a organizaţiilor ne- create prin declanşarea,
guvernamentale pentru dez luni, în oraşul Santa Cruz,
armare. La acest forum, a unei rebeliuni militare
participă aproximativ 100 conduse de generalii Alber-
de organizaţii neguverna to Natusch Busch şi Ludo
6 august 1945, ora 8,15 dimineaţa. O dimineaţă fru tă. Cu excepţia cjtorva lingă ultimii născuţi ai mentale şi mişcări demo Anez Rivera — puterea su
moasă de vară ; cerul era senin deasupra Iliroşimei. locuri simbolice, păstrate tehnicii armamentiste. Au cratice din numeroase ţări premă în această ţară la-
Sirena de alarmă aeriană s-a făcut dintr-o dată auzi intacte ca remember şi a- fost constituite arsenale ale lumii. în cadrul dezba tino-americană a fost pre
tă, dar nimeni nu s-a grăbit spre adăposturi. Hiro vertisment pentru viitori fabuloase. Stive de arme terilor vor fi examinate pro luată de Junta comandan
sima nu fusese niciodată bombardată de la începutul me. sofisticate — „curate“ sau punerile şi iniţiativele vi- ţilor trupelor de uscat, ma
războiului şi se glia, din experienţă, că avioanele nu Situaţia este similară „deştepte“, cum le nu zînd întărirea păcii în Eu rinei şi aviaţiei. Membrii
survolează oraşul decît pentru a se îndrepta spre alte la Nagasaki. mesc cercurile militaris ropa şi pe alte continente Juntei au hotărît să ia con
direcţii. Dealtfel, dinspre mare nu se auzea decît Dar, în pofida aspectu te — au fost amplasate ale lumii. tact, la Santa Cruz, cu li
zgomotul, prea puţin neliniştitor, al unui singur apa lui lor modern, vizitato în diverse colţuri ale derii rebeliunii militare, în
rat Un „B-29“. In liniştea acelei dimineţi de vară, rul celor două oraşe le Terrei. Şi este o iluzie ^ Reunit miercuri in se vederea normalizării situa
nimeni nu a bănuit că punctul negru ce prindea con simte marcate pentru tot deşartă că ar exista siune specială, Majlis-ul ţiei din ţară şi au cerut
tur pe azurul cerului aducea cu el MOARTEA. deauna. Cîteva zeci de mii vreun colţ al planetei ca (parlamentul iranian) a a- trupelor răsculate să revină
re să nu aibă de suferit probat propunerea preşedin in cazărmi.
Dintr-o dată, la Hirosi de pe urma unui even telui Aii Rajai ca Moham
ma s-a dezlănţuit apoca tual „duel“ al rachetelor mad Djavad Bahonar să ♦ începind cu data de
lipsul. Mai întîi un imens Hiroşima, 6 august 1945 cu rază mare, medie sau îndeplinească funcţia de 5 august, în Franţa s-au
fulger alb. „Ca şi cum mică de acţiune, dar cu prim ministru al guvernu scumpit cu 5 la sută pre
Soarele ar fi explodat“ — focoase nucleare. Hiroşi lui. • ţurile la benzină. De ase
afirmă un supravieţuitor. torie în momentul în care de pei'soane mai posedă ma şi Nagasaki averti Numirea unui nou prim- menea, au crescut preţu
Apoi o căldură insupor a ieşit din geografie. încă „certificatul de sufe zează omenirea că trebuie ministru intervine ca urma rile la motorină şi la păcu
tabilă, pe fundalul unor rinţă“ rezervat celor ce oprită cu orice preţ ne re a alegerii lui Aii Rajai, ră.
bubuituri de tunet. Un Trei zile după acest au fost expuşi radiaţiilor bunia cursei înarmărilor. fostul premier, în funcţia de
In zona de răsărit a
♦
vînt ca venit din infern ; holocaust, Nagasaki trăia atomice. An de an, noi O cursă aberantă, către preşedinte al Iranului, tn Ungariei s-a produs luni o
un foc imposibil de stins, la rîndul său coşmarul a- victime se adaugă bilan abisuri, ruinătoare pentru alegerile care s-au desfă
focul care va devora în tomic. 75 000 de morţi. ţului ; mulţi alţii zac popoare — 550 miliarde şurat la 24 iulie a.c. cădere de grindină neobiş
tregul oraş timp de două Bomba atomică demon prin spitale fără prea de dolari azi. Compromi- Mohammad Djavad Ba nuit de mare din punct de
zile. Şi, în fine, ploaia stra pentru a doua oară mari speranţe de însănă ţînd destinderea şi ame- honar este secretar gene vedere cantitativ şi ieşită
din comun din punctul de
— cu picături mari. ne nestăpînitele sale puteri. toşire. Iar cei care s-au ninţînd pacea lumii. ral al Partidului Republicii vedere al dimensiunilor bu
gre, care cădeau din vîr- Şi, totuşi, au fost nece crezut ocoliţi de „răul“ Islamice.
Trecute prin foc şi pa
ful „ciupercii“ atomice, sari 36 de ani pentru a implacabil, se văd după ră, Hiroşima şi Nagasaki căţilor de gheaţă. Astfel,
ridicată la o înălţime de evalua distrugerile. Şi ani confruntaţi cu el. îndeamnă la acţiuni con ^ Ministrul de externe unele bucăţi de grindină
9 000 m pe cerul Hiroşi- sînt necesari încă mulţi Bomba din august 1945 crete pentru dezarmare. al Franţei, Claude Cheys- au avut dimensiunea ouă-
mei. De acolo, deasupra ani de acum înainte pen continuă să ucidă în au Trebuie făcut totul pen son, şi-a încheiat vizita ofi lar de găină. De aseme
nea, s-a descoperit o bu
oraşului se cerneau ele tru a măsura întreaga am gust 1981 ! tru ca dezastrul atomic cială întreprinsă în Nica cată de grindină în greu
mentele radioactive. Toa ploare a bombardamente După Hiroşima şi Na din august 1945 să nu se ragua. La Managua, şeful tate de 1,5 kilograme- Md-
te acestea s-au petrecut lor atomice din august gasaki, umanitatea a în mai repete, pentru ca oa diplomaţiei franceze a con
în mai puţin de 20 de 1945. Pentru că acest soi ţeles că posedă o armă menii să trăiască în ferit cu coordonatorul Jun sa mare a grindine! a fost
minute. Un singur avion. de arme are caracteristi capabilă să o distrugă, O PACE. Este datoria noas tei Guvernului de Recon de mărimea boabelor de
O singură bombă. Bilan ca diabolică de a ucide armă cu consecinţe im tră, faţă de noi înşine şi strucţie Naţională, Daniel mazăre.
ţul - 200 000 de morţi. şi cu întîrziere. Radioac previzibile. Iar de atunci mai ales faţă de genera Ortega Saavedra, şi cu mi
Lin oraş — practic — ras tivitatea nu iartă. s-au făcut mari „progre ţiile viitoare. nistrul de externe nicara-
de pe faţa Pămîntului. După un deceniu, Hi se“ ! Bomba de la Hiro guan, Miguel d’EsCoto, în
Hiroşima a intrat în is- roşima a fost reconstrui- şima pare artizanală pe EUGENIA MARINESCU deosebi. în legătură cu ex-
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, liberiu (straie (redactor şef), Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac Ia oficiile poştale, factorii poştali şi difuzării voluntari tn
2 700 Deva» str Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275 11585. 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii o
TIPARUL i Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257 Costul unui abonament t 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 tei (un an)