Page 21 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 21
•£¡¡a rÆ w
PROLETARI DIN TQATÉ TÀRlLËlUNITÎ-VA ! ^ Vizita ae lucru a tovaraşuiui
Nicolae Ceauşescu tn judeţul Tulcea
Sulina — vechi şi cunos liticii economice a partidu ţuirii profunde pe care o
cut port de la vărsarea lui nostru, a indicaţii nutresc al pentru secretarul
CIA LI SMIL Republicii Socialiste Ceauşescu, economică s-a sub pavilioanele aitor ţări,
tovarăşului
Nicolae
Dunării în mare — a pri
lor
Co
generai
Partidului
mit joi, 6 august, vizita de
de
dezvoltare
munist Român.
a tuturor zonelor ţării, ac
lucru a secretarului gene
sau
româneşti
Navele
ral al partidului, preşedin
tivitatea
diversificat,
tele
dezvoltat
şl
Sulina
portul
ancorate
în
România,
de-a
nite in trecut. Oraşul şi-a
Ceauşescu, tovarăşul cea Nicolae cunoscând ritmuri neîntîL- şi care au arborat în a-
in
de
sărbătoare
zi
ceastă
doua zi a dialogului pur
ORGAN Al C0IVIITET.U1.UI JUBETEflUl HOMEDOflRfl Al P.C.R. sporit substanţial zestrea marele pavoaz, salută prin
tat eu locuitorii judeţului edilitară, au apărut noi sunete prelungi de sirene
L U I P O P U l f l R J U D E Ţ E A N Tulcea. locuri de muncă, ceea ce. pe secretarul general al
în această vizită de lu a făcut ca, în ultimii trei partidului.
cru, conducătorul partidu ani, populaţia Sulinei să Adresindu-se tuturor ce
lui si statului nostru a fost se dubleze. lor prezenţi, tovarăşul
Anul XXXIII, nr. 7386 VINERI, 7 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani însoţit de tovarăşa Elena Primarul oraşului pre Nicolae Ceauşescu Le spu
Ceauşescu, de alţi tovarăşi zintă tovarăşului Nicolae ne ; „La revedere, dragi
din eoiKfoeere'a de partid Ceauşescu, celorlalţi con tovarăşi din Sulina. Vă
şi de stat, ducători de partid şi de doresc multă sănătate ^1
stat macheta de sistemati fericire 1“.
Aid, la SuJEtia, tovară zare a oraşului.
prezidenţia»
Iu întîmpmarea marii sărbători j şul Nicolae Ceauşescu s-a în faţa unor grafice şi se Elicopterul apoi, în a-
îndreaptă
mtiinit cu reprezentanţi ai panouri, ministrul trans
plauzele puternice ale mul-»
unor ministere economice, porturilor şi telecomuni ţicnii, spre celălalt port
naţionale şl a „Zilei minerului“ ! ai organelor locale de caţiilor, informează despre est-d unărean. Slin tu Gbeoi'
1
partid şi de stat, ai consi
liilor oamenilor muncii, dezvoltarea portului de ghe. Se survolează întin
tranzit, care va avea in fi
bune rezultate le-a înre realizate peste plan 1200 amalizînd modul In care nal o capacitate de 3 000 000 deri nesfârşite de vegeta
gistrat colectivul secto tone minereu de fier, 720 sînt traduse in viaţă mă tone. ţie Luxuriantă.
rului VI, care a extras tone dolomită, 121 tone surile stabilite la prece Se aterizează în mijlocul
peste prevederile planu talc măcinat, denta vizită şi care urmă Se prezintă, de aseme unor recente plantaţii de
lui mai mult de 100 tone Realizările amintite resc revitatizarea activi nea, stadiul execuţiei ate specii de arbori care re
cărbune cocsifieabil. De sînt amplificate în aceas tăţii economice şi sociale lierului de dezmembrat zistă condiţiilor pedoclima
păşiri de plan mai im tă săptămînă, obţinîn- a acestei străvechi aşezări nave — prima unitate in- tice specifice aeestui colţ
portante au obţinut bri du-se zilnic depăşiri ale româneşti; sporirea rolului dustriEdă de acest gen din de ţara şi prin cârc se ur
găzile conduse de Pavel producţiei fizice. Rezulta şi contribuţiei Sulinei la ţara noastră, aflată acum măreşte fixarea şi fertili
Bujor, Marin lonescu şi te mai bune în muncă lărgirea şi aprofundarea în construcţie şi care va zarea pământurilor nisi
Gligor Burticală, care înregistrează brigăzile raporturilor comerciale cu avea în final o capacita poase ale Deltei. încercă
1
şi-au depăşit randamen conduse de Gherasim diferite state ale lumii. te de 48 TOO tone oţel pe an. rile făcute pe mai multe-
tele în cărbune cu 1-2 Tecar, Petru Mihalcea, Aceeaşi atmosferă entu în continuare, la bordul hectare dovedesc că este
tone/pa.st. unei n a v e , tovarăşul posibil ca omul să inter
Constantin Crîşmariuc şi ziastă, de sărbătoare, ce a vină, folosrndu-se de ştiin
Petru Pop — de la E.M. caracterizat vizita de lucru Nicolae Ceauşescu, tova
SUPLIMENTAR — răşa Elena Ceauşescu, cei ţă şt de experienţă, pen
1200 TONE MINEREU Ghelari, Mihai Amariei, din ziua precedentă, s-a lalţi conducători de partid tru a smulge împărăţiei a-
DE FTER Vasile Buhaciuc şi loan regăsit şi în această fru şi de stat vizitează bazi pelor terenuri noi pentru
Maican — de la mina moasă zi de august în bă culturile agricole. Apre
RANDAMENTE ÎNALTE Şi minerii din Poiana Teliuc, precum şi colec trânul oraş dunărean. Cei nul şantierului de repara ciind rezultatele obţinute
LA CEL MAI MARE Ruxcăi muncesc cu dă tivele de la secţia neme prezenţi pe faleza Dună ţii, precum şi bazinul por în timpul experimentări
COMPLEX MECANIZAT ruire şi responsabilitate talifere Zlaşti, de unde rii, acolo unde a aterizat tului Fluvial şi de tranzit. lor ce se fac de mai mulţi
patriotică, hotărîţi să se evidenţiază formaţiile elicopterul prezidenţial, au La plecarea din Sulina, ani atei, secretarul gene
La I.M. Uricani, în una cinstească „Ziua mineru conduse de Lăsctiţ Ba făcut o călduroasă şi en populaţia oraşului, toţi cei ral al partidului' a indicat
din zilele „Săptăminii re lui“ cu rezultate de sea dea, Gheorghe Muşa şi tuziastă primire tovarăşu prezenţi fac o nouă şi vi ca specialiştii silvici şi din
cord în producţie“, decla mă în producţie. în pe Petru Soşa, (loan Bârnă, lui Nicolae Ceauşescu. brantă manifestare a dra agricultură să treacă cu
rată în cinstea „Zilei mi rioada 21—31 iulie a.c., preşedintele comitetului în ultimii ani, şi în Su gostei fierbinţi şi a recu
nerului“, brigada condusă declarată „Decadă record sindicatului de la I. M. lina, pe baza strategiei po- noştinţei, a stimei şi pre- (Continuare în pag. a 4-a)
de maistrul Ilie Amorări- în producţie“, au fost Hunedoara).
ţei a obţinut o producti
vitate de vîrf: a tăiat cu
cel mai mare complex
mecanizat aflat în pro
ducţie front de cărbune awEmmm
înalt de 4,4 m, realizând
un randament de 28 tone/
post şi o producţie a zi Utilajele miniere-la parametri
lei de 1200 tone de căr
bune cocsifieabil. S-au
evidenţiat minerii din ietaiei tot mai înalţi
schimburile conduse de
Nicolae Beancă, Csala- Orientările date de se proiectarea şi pregătirea
vics Felix, Nicolae Sică cretarul generai al partidu tehnologică a produselor.
şi Petru Manduş. lui, tovarăşul Nicolae In acest sens am reorgani
Ceauşescu, constructorilor zat compartimentul de pro
CĂRBUNE de utilai minier din Petro iectare, conferindu-i atri
COCSIFICABIL şani, privind extinderea buţii sporite privind rea
PESTE PLAN întreprinderii şi ridicarea lizarea unor autodotări, a-
performanţelor calitative s i m i l a r i de utilaje şi
în ziua de producţie ale maşinilor şi echipa S.D.V.-uri care să ne per
mărită din cadrul „Săp mentelor miniere, adapta mită dezvoltarea producţiei
tăminii record“, de la Intre brigăzile cu realizări constant bune in producţia de cărbune de la IJM. Băr- rea lor la condiţiile con si realizarea unor produse
mina Lupeni, cele mai băteni se numără şi cea condnsă de Emilian Zamfir. Iată-i pe şeful de brigadă ţin mij crete de zăcămmt din Va de calitate tot mai bună.
loc), împreună cu ortacii săi Radu Moldovan şi Sorin Bucur, după ieşirea din şut. lea Jiului se materializea în acelaşi scop acţionăm
ză neabătut. pe al doilea plan şi anu
— De citva timp în în me reorganizarea fluxuri
treprinderea noastră a fost lor de fabricaţie pe opera
CAMA iNSÂMlnpiLOt DE TOAMNĂ SE PREGĂTEŞTE ACUM! ţii de bază şi dotarea ate
declanşată o amplă şi sus
lierelor cu maşini, instala
ţinută campanie pentru îm
bunătăţirea calităţii produ ţii şi aparatură de tehnici
selor — ne spunea ing. Io- tate ridicată, cum este ma
Consfătuirea judeţeană La eliberarea terenului, arături sif Kelemen, directorul u- şina de debitat cu fotocé
nităţii.
campanie,
De
lula.
am
asemenea,
Această
pe care o amplificăm în trecut la realizarea unor
privind cultura griului fertilizări —mobilizare amplă, fiecare zi, este în fapt la standuri de probă pentru
Şi tura cea mai importantă a verificarea utilajelor pe
activităţii noastre şi anga care le realizăm, pe sub-
Ieri, la Deva, a avut loc specialiştii din unităţi şi de jează întregul colectiv.
consfătuirea judeţeană pri la consiliile unice agroindus viteze sporite de lucru Ne-am propus să o desfă DUMITRU GHEONEA
vind cultura griului. In ca triale trebuie să acorde ma şurăm pe mai multe pla
drul consfătuirii a fost rele ximă atenţie utilizării îngră nuri. Primul îi constituie (Continuare in pag. a 2-a)
vată experienţa dobîndită şămintelor organice şi chimi RAID ANCHETĂ
de o serie de cooperative ce, precum şi aplicării amen
agricole cum sînt cele din damentelor calcaroase pe Orice agricultor ştie că strînşi si transportaţi la în scopul unei mai bune şi t
Rapoltu Mare, Romos, Sîn- terenurile acide, ţinind sea bazele recoltei anului vii fermele zootehnice sau la confortabUe serviri a popu- 1 ,
tăria-patiserie
laţiei,
de
cofe
tandrei, Haţeg şr altele care, ma de cartarea ogrochtmică tor se pun încă de acum. sediile unităţilor. Sub ni Ia partcral blocului 69 din
prin aplicarea cu rigurozi a solurilor. Trebuie executate în aces velul cerinţelor se lucrea centrul civic al municipiului
tate a tehnologiilor specifi Pe lingă o bună amplasa te zile, fără nici o întîr- ză însă la CAP. din Pri- Peiroşani. ■ DE SEZON. In
ce culturilor de grîu şi orz, ziere, eliberarea terenului, caz, unde paiele au fost ■ EXPOZIŢIE. La Biblio- cadrul Ocolului silvic Petro- |
re a culturilor se cere ca teca orăşenească din Brad şani a început recoltatul I
reuşesc an de an să obţină maximă atenţie să fie a- arăturile, fertilizarea so strânse pînă acum de pe s-a deschis expoziţia de car- fructelor de pădure. Numai |
recolte superioare la hec cordată asigurării unei lului, pregătirea seminţe numai 50 Ia sută din su tc cu tema „Operele tovară- hi primele zile au fost a- J :
chiziţionate
—
suini
5
de zmeu-
Ceauşescu
tone
Nicorae
tar, asigurînd astfel livrarea structuri corespunzătoare lor etc. Cum se prezintă prafaţa de pe care s-a re bogat tezaur de idei nova- ră. Acţiunea continuă. H |
la fondul de sfat a unor a soiurilor, în raport de stadiul acestor lucrări în coltat griul ; la CAP, toare, înaltă şcoală a gîndi- TOATE ECHIPAMENTELE J
PORUMB
Expoziţia
cantităţi sporite de cereale condiţiile specifice de sol CAP. Beriu, Căstău, Pri- Căstău mai sînt de balotat rii revoluţionare-". manifestările DE RECOLTAT Personalul 1 .
GATA.
în
se
înscrie
SÎNT
păioase. intre factorii care ale fiecărei unităţi, precum caz, Turdaş, Mărtineşti şi şi de transportat paiele de politico-ideologice prilejuite muncitor şi tehnic de spe- '
au un rol decisiv asupra re Orăştie ? pe încă aproape 20 ha, iar de actuala ediţie a festiva cialitate de Ia atelierul de .
coltei s-a evidenţiat necesi şi tratării acestora potrivit la Beriu nu s-a eliberat te lului culturii şi educaţiei reparaţii al S.M.A. Ilia a in- i
lucrările
*
de
reparaţii
tatea organizării judicioase cu prevederile normelor a- Maximă urgenţă — renul decît pe 70 la sută socialiste „Zarand ’91". H cheiat la toate echipa- ,
SEMNIFICAŢIA şi
revizii
D E S P R E
grotehnîee în vederea com mentele pentru recoltarea 1
a rotaţiei culturilor, în sensul baterii bolilor şi dăunătorilor. eliberarea terenului din suprafaţă. Defecţiunile SĂRBĂTORII MINEREŞTI.
de a evita cultivarea griului la presele de balotat, lipsa La Clubul muncitoresc din porumbului. In prezent, aces- * ,
se
echipamente
montează
oraşul Vulcan a avut loc o te
după cereale păioase, în al Producţiile diferite obţi în toate unităţile citate mijloacelor de transport întiinire a tineretului cu ca pe cele 24 combine, care 1
nute în acest an de unităţi mecanizate, nu sînt moti dre de conducere, maiştri şi vor fi folosite in toamnă Ia J
treilea sau a! patrulea an de cu condiţii asemănătoare de recoltarea griului şi orzu şefi de brigăzi ai unor în recoltarea mecanizată a po- .
cultură, a efectuării unor lu lui s-a încheiat. Se mun ve îndeajuns de întemeia treprinderi miniere din Va rombului.
crări de cea mai bună ca sol denotă că există posibi ceşte acum cu forţe spori te. Se puteau folosi şi aici lea Jiului. S-a purtat un
semnificaţia
despre
litate la pregătirea terenu lităţi pentru a folos! cu efi te la eliberarea terenului cu mai multă eficienţă, dialog minerului“, despre În
„Zilei
lui, semănat, întreţinerea cienţă ridicată baza teh de paie. La CAP. Turdaş, datoriri şi răspunderi, despre mmM
culturilor şi la recoltat. De nico materială în sco- Mărtineşti şi Orăştie a- VASILE PÂŢAN înţelegere şi colaborare. ■
EXTINDERE. A fost extinsă,
asemenea, Ia pregătirea re ceastă lucrare a fost în
coltei viitoare de grîu şi orz (Continuare în pag. o 2-a) cheiat», baloţii au fost (Continuare în pag. a 2-a)
