Page 22 - Drumul_socialismului_1981_08

DRUMUL SOCIALISMS

Unde poale sâ intervină şi sâ Utilajele miniere-la parametri

ajute controlul complex tehnici toi mai înalţi 15,35 T
15,10 T
i
10.05 L
{Urmare din pag. 1} complexelor mecanizate, !>'
în practica muncii de fruntă cu o seamă de pro­ o cauză permanentă a co­ biroul are încă de lucru, la inginerul Nicolae Popovici, ai
partid, activitatea do îndru­ bleme economice. Anul tre­ muniştilor de aici. în acest adunările generale se înre­ ansamble, în diferite faze şeful de echipă Pavel A- 10,20 Ei
m
mare şi control, bine orien­ cut a fost efectuată o scop se cere mai multă gistrează absenţe nemoti­ de execuţie, incit exploa­ iicu. Ei au fost unanimi în 18,13 Tl
tală şi organizată, trebuie asemenea acţiune. Era fi­ muncă, mai multă decizie vate. în adunarea generală tarea lor în subteran să aprecierea că problema ca­ 18.25 In
al
să se soldeze cu îmbunătă­ resc să se concretizeze — din partea tuturor comu­ din luna ianuarie, comu­ nu mai pună probleme. în lităţii vizează întreaga ac­ 18,50 10
ţirea muncii, a conducerii ca urmare — un program niştilor pentru a face un niştii au făcut o serie de acest an vrem să ne pu­ tivitate a întreprinderii — 19,00 T<
de către organizaţiile de de măsuri la nivelul orga­ tot unitar din cele două propuneri a căror rezolvare nem la punct toate standu­ începînd de la recepţia ma­ 19.25 Ai
partid a întregii activităţi. nizaţiei. Nu facem din ab­ verigi: aprovizionarea cu depindea de organe supe­ rile' de probă necesare. Şi teriilor prime şi a mate­ 19,45 M
lo:
O organizaţie căreia îi senţa unor asemenea „ur­ materie primă şi prelucra­ rioare. Nu au primit nici aş mai menţiona o activi­ rialelor şi pînă la produ­ BC
este foarte necesar un ase­ me" un caz aparte dar rea. Trebuie însă mai bine acum răspuns la ele. tate, prin care să le susţi­ sul finit — şi angajează în­ 20,15 Fi
ÏO
menea sprijin este şi cea sîntem nevoiţi să consta­ organizat efortul lor, iar Am întrebat-o pe tova­ nem cu bune rezultate pe tregul colectiv — de la 21,30 N;
de la întreprinderea de in­ tăm că problemele acute cei ce îndrumă şi contro- răşa Benţa dacă în întregul cele amintite şi anume ri­ muncitor şi pînă la direc­ ra
dustrializare a laptelui Si- muncii de partid activita­ dicarea continuă a nivelu­ tor. Gheorghe Dogaru a ţi­ zlt
nieria. Nu se poate afirma tea de educaţie, prin for­ lui de pregătire profesio­ nut să releve activitatea 22.05 Te
că Comitetul orăşenesc de ORGANIZARA DS BAZĂ A PARTIDULUI mele specifice propagandei, nală a cadrelor, la toate susţinută a lucrătorilor din
partid Simeria nu exercită îşi aduce contribuţia nece­ nivelurile, în consonanţă compartimentul C.T.C. —
îndrumare şi control în a- rôspumbfî «fuiKţtcnoli teste * sprijin «eficientă sară la întărirea disciplinei cu ritmurile alerte ale teh­ laboratoare-service, fieca­
ceaslă organizaţie. Prezenţa muncii şi a celei tehnolo­ nicii moderne. re din aceste trei sectoare
de mai multe ori la adună­ cu care s-a confruntat anul lează nu se poate să nu gice, la rezolvarea unor împreună cu inginerul avînd sarcini clare. Labo­
rile ei generale a secre­ trecut organizaţia de bază, fi observat nevoia acestei probleme mai complexe ale Gheorghe Dogaru, şeful ratoarele chimic si meca­
BUCE
tarului comitetului orăşe­ întreprinderea, nu s-au es­ inlervenţii. muncii de partid. Răspunsul compartimentului C.T.C. — nic determină caracteristi­ dioprog
nesc de partid o confirmă. tompat ci s-au accentuat. Ar mai fi de spus că a fost că nu prea se im­ laboratoare-service, am tre­ cile compoziţionale ale ma­ Radioju
Tovarăşa Cornelia Benţa, Problema numărul unu, şi disciplina de partid — plică munca politico-ideo- cut prin cîteva secţii de presei ;
secretarul organizaţiei de de ordin economic, apro­ mai ales prezenţa la adu­ iogică şi de educaţie în bază ale Întreprinderii — teriilor prime şi materiale­ Uiilor ;
9.05 Kă
bază ne spune textual: vizionarea cu materie pri­ nări — revine în dezbate­ aceste probleme. Dar ele secţia de prelucrări la re­ lor, formaţiile service ur­ rilor; n
,,Tovarăşul secretar Pavel mă intervine în toate a- rile adunărilor generale, sint pîrghii prin care orga­ ce, atelierul de montaj a] măresc în abataj, alături 10.05 A<
Irimie e foarte adesea pre­ dunările generale care au cam în acelaşi mod în nizaţia de bază acţionează complexelor mecanizate şi de beneficiari, comportarea Ştiinţa
letln de
zent în mijlocul nostru şi urmat controlului de anul care se punea şi înainte de în sprijinul realizării sar­ hala de montaj a combi­ utilajelor, intervenind ope­ partid •
no ajută, în special în ceea trecut dar mereu sub forma: efectuarea controlului com­ cinilor economice ale în­ nelor de abataj —, unde rativ acolo unde este ca­ Neaga ;
ce priveşte viata internă de „în reţeaua de preluare a plex de anul trecut. „în anul treprinderii. Controlul, în­ zul, iar C.T.C.-ul studiază Haclio-T
de ştiri
partid". materiei prime nu se fac 1980 — spunea un comu­ drumarea şi orientarea a- am urmărit munca oame­ documentaţiile de execuţie, zicală a
Aşa stau lucrurile. Urmă­ suficiente eforturi pentru a nist — am primit un sin­ cestei activităţi spre pro­ nilor, am discutat cu unii urmăreşte la concret cali­ 13.00 De
rind însă cu ce se soldează capta tot ce produc gos­ gur membru de partid, dar blemele majore ale îndepli­ dintre ei. Maistrul Gheor­ tatea produselor — pe gust
activitatea de îndrumare şi podăriile individuale". Este de sancţionat am sancţionat nirii planului îi silit deci ghe Zvîncă împreună cu club ;
’ .,'0 t:
control în această organiza­ un mare adevăr în ceea ce destui". Aşa este : cu dis­ foarte necesare. cîţiva lăcătuşi lucrau la fluxuri de producţie şi în. ce ; 10,5
ţie şi intrînd mai în adîn- spun comuniştii. Dar ce ciplina internă de partid ION CIOCLEI montarea standului de pro­ final, ia măsuri, propune 17.00 Bu
cimca problemelor cu care folos dacă doar îl ară­ bă a combinelor de abataj soluţii pentru creşterea Moment
rizont ’8
se confruntă comuniştii, tăm ? Se pare că intre ac­ CA 1. „Calitatea combine­ continuă a fiabilităţii uti­ gener-oV
biroul organizaţiei de bază, tivitatea din fabrică şi cea lor, comportarea lor în ex­ lajelor, echipamentelor, Portativi
consiliul oamenilor muncii din reţeaua de colectare nu ploatare depinde în bună pieselor de schimb. Orele
patrie;
de aici, nu rezultă consta­ există o trainică sudură măsură de modul în care Sint intr-adevăr de apre­ Vieovear
tări prea convingătoare. Mai bazată pe interesul colectiv noi realizăm montajul. ciat eforturile colectivului le cu a<
întîi, anul acesta — după — sporirea producţiei. Spo­ Standul de probă verifică de la I.U.M. Petroşani pen­ ţe sono
cum ne informează tovară­ radic, în perioada contrac­ atit calitatea combinei, cit tru ridicarea permanentă a tr-o oră
zicale; <
şa Benţa — organizaţia de tărilor, consiliul oamenilor şi calitatea muncii noas­ parametrilor calitativi ai muzical
partid de la I.I.L. Simeria muncii caută să compenseze utilajului minier, calităţile
TIMIŞ!
încă nu s-a bucurat de spri­ această carenţă. Dar preo­ tre, aşa că nu este indife­ acestuia fiind subliniate de formaţiil
jinul vreunei brigăzi de cuparea pentru impulsio­ rent cum lucrăm. Nici eu, tuali tatei
îndrumare şi control, deşi narea preluării de materie nici colegii mei Avram IIo- curînd de reprezentanţi ai şi inipei
s-a confruntat şi se con­ primă trebuie să constituie ca, Ştefan Buie, Mircea beneficiarului — ingineri, brică de
Loliş“.
18,20 Vir
maiştri,
brigadieri
—
în
popular;
Despre preocupările oa­ cadrul unei mese rotunde ţcnesc;
Adunări generale aîe oamenilor muncii menilor m u n c i i de la 'Organizate de C.M.V..J. Pe­ tru case
I.U.M. Petroşani privind troşani. Dar oamenii mun­ 20.00 Iuti
îmbunătăţirea continuă a cii de la I.U.M.P. sint con­
0 hotărîre unanimă: MsfcriillB parametrilor tehnico-calita- ştienţi că eforturile lor în
tivi a utilajelor miniere şi această direcţie trebuie
pieselor de schimb care se
de construcţii mai multe, realizează aici ne-au vor­ continuate, amplificate şi l-iile I-I,
DEVA :
U.U.M.R. Crişcior. Strungarul Traían Bulza este lin mun­ bit şi inginerul şef al uni­ acţionează stăruitor, cu furată (.
citor disciplinat şi execută lucrări de bună calitate. tăţii, Ionel Botoroagă, şeful exigenţă şi responsabilitate belor —
mai bune, mai ieftine Foto: VIRGIL ONOIU secţiei de construcţie a patriotică, revoluţionară. d’"a de 1
RA :
(Flacăra;
Adunarea generală a oa­ cedii medicale, învoiri la ® — « — « — a - a — e — a — a - • — — • — » — « — » — » — Ca p. •'
n
menilor muncii de la în­ care se adaugă necazurile (A,
treprinderea de materiale mai vechi legate direct do Consfătuirea judeţeană privind cultura griului g-
s. .u • ■
de construcţii Deva a evi­ desfacerea produselor. în S.
denţiat faptul că în primul iulie secţia „panouri mari" r
semestru al anului curent, a atins parametrii proiec­ (Urmare din pag. 1) totodată să asigure punerea tor a acţiunilor de strîngere losirii judicioase a tractoa­
cu toate eforturile depuse, taţi, o garanţie in plus cu acestora in valoare. Au fost a recoltei. relor şi maşinilor agricole,
colectivul de aici nu şi-a dacă avem ce ne trebuie pul obţnierii unor producţii subliniate, între altele, am­ Deoarece pregătirea recol­ instruirii personalului care va
realizat planul la cîţiva ne vom realiza exemplar sporite de griu la unitatea plasarea judicioasă a cultu­ tei viitoare de cereale păioa- participa la lucrările din
indicatori de bază. Produc­ sarcinile“. de suprafaţa. rilor, folosirea în cultură a se depinde hotărîtor de mă­ campania agricolă de toam­
ţia netă a fost realizată în în intervenţiile lor, Tra- in cuvintul lor, participan­ soiurilor cu potenţial biolo­ surile ce se întreprind în a- nă, îndeosebi a mecaniza­
proporţie de 90,8 la sută. ian Jurcă, Constantin Mer- ţii la dezbateri au eviden­ gic ridicat, fertilizarea tutu­ ceastă perioadă, s-a subli­ torilor care vor efectua se­
cea marfă de 99,3 la sută, fu, Cornel Groza, Vaier ţiat, în spirit critic şi auto­ ror suprafeţelor, îmbunătăţi­ niat cerinţa ca o atenţie mănatul. In slrînsă legătură TftlLA :
toresc) ;
iar cheltuielile totale şi Munteanu, Cornelia Băltă- critic - în lumina sarcinilor rea calităţii lucrărilor de pre­ deosebită să fie acordată, cu aceste probleme s-a in­ Uarmul
materiale au fost depăşite reţu au subliniat necesita­ stabilite de Congresul al gătire a solului, respectarea sistat asupra răspunderii ce (Muncitor
cu 4—5 procente. în ceea tea unor măsuri în vede­ Xll-lea al partidului şi de epocii de semănat şi a den­ în toate unităţile şi consi­ revine conducerilor unităţilor Iarba cri
(7 N oie
ce priveşte producţia fizi­ rea soluţionării probleme­ liile unice agroindustriale, e- agricole, cadrelor tehnice şi Dreptate
că s-a subliniat că deşi rit­ lor generate de aprovizio­ Congresul al ll-lea al ţără­ sităţilor stabilite, aplicarea liberării terenurilor de plan­ (Steaua i
murile de producţie au narea necorespunzătoare cu nimii — însemnatele rezerve e- în bune condiţii a lucrărilor tele premergătoare culturi­ consiliilor populare pentru Lumina
(Patria) ;
crescut la toate sortimente­ xistente pentru obţinerea u- de întreţinere şi protecţie a lor de cereale păioase, efec­ buna organizare şi desfăşu­ de pe Bre
le — faţă de aceeaşi pe­ agregate sortate de balas­ nor recolte superioare de ce­ culturilor, precum şi organi­ tuării arăturilor, asigurării şi rare a lucrărilor din campa­ GEOAGIU
rioadă a anului trecut —, tieră, var, ciment, rumeguş, reale ia hectar, angajîndu-se zarea temeinică în anul vii- condiţionării seminţelor, fo- nia de toamnă. rului (Ca:
continuă să se înregistreze vagoane pentru furnizarea HAŢEG : :
XX (Popi
restanţe destul de mari, La produselor, precum şi pen­ .Omul si fi
panouri mari, planul a fost tru respectarea tehnologii­ CALAN :
lor de lucru şi încadrarea
realizat în proporţie de 99 La eliberarea terenului, arături şi fertilizări XX (Casa
la sută, la tuburi premo — severă în consumurile spe­ tica alergi
97,6 la sută, la stîlpi LEA cifice. Propunerile făcute 60 la sută, iar la C.A.P. şăminte naturale şi 8 tone lungă (11
— 82,9 la sută, iar la total de participanţii la dezba­ (Urmare din pag, 1) Beriu 50 la sută. Unele îngrăşăminte chimice, care sigurată şi selectată. Se Al 3-lea :
reşul); ILi
B.C.A. de 85,8 la sută. Cu teri cit şi măsurile adop­ forţa de muncă şi atela­ rămîneri in urmă există au fost administrate în sol, resimte însă la unele de — serii
toate aceste nerealizări, se tate cu acest prilej au vi­ jele C.A.P. sau ale mem­ la C.A.P. Pricaz, unde nu şi la C.A.P. Mărtineşti, C.A.P. lipsa seminţelor de G H E L A
arăta in darea de seamă, zat în primul rînd reali­ s-au executat arături nici unde a început împrăştie- lolium şi de trifoi. Este (Muncitore
prezentată de Liviu Cucu, zarea produselor destinate brilor cooperatori. măcar pe un hectar, iar rea cu M.I.G.-urile a 2 500 de datoria Consiliului u-
directorul unităţii, la total exportului, a producţiei fi­ Arăturile în pas cu la C.A.P. Mărtineşti s-au tone îngrăşăminte natura­ nic agroindustrial Orăştie
prefabricate din beton ar­ zice şi nete, valorificarea arat pînă la aceeaşi dată le transportate la căpătui să intervină pentru asigu­
cu
unităţilor
rarea
semin­
mat. datorită rezultatelor superioară a materiilor pri­ eliberarea terenului doar 50 ha din 190 pla­ viitoarelor holde. De re­ ţele necesare. Şi eît mai
foarte bune obţinute la sor­ me şi materialelor, lichida­ I-am întîlnit la arat pa nificate. „Cu forţele de ca­ marcat aici participarea repede. Timpul i
timentele fîşii cu goluri, rea cu desăvîrşire a risi­ mecanizatorii Mihai Grean re dispunem acum — ne activă la transportul îngră­ august 198
f
B.C.A. armat, vată minera­ pei, o mai bună autogos- gă şi Lazăr Stoian (C.A.P. spunea inginerul şef al şămintelor cu atelajele pro­ Raidul întreprins ne-a menţine ci
duroasă,
lă, diverse prefabricate, s-a podărire a bunurilor din Căstău), • Gheorghe Tat şl cooperativei, Dumitru Pe­ prii a membrilor coopera­ dat prilejul să constatăm senin not
înregistrat, pe primul se­ întreprindere. Vorbitorii Gheorghe Contor (C.A.P. tre — în cel mult 3-4 zile tori. Nu s-a acţionat deloc şi participarea slabă în ziua. Vinti
mestru, o depăşire a sarci­ au arătat că sarcinile pen­ Orăştie), Constantin Vasi- vom termina aratul“. pentru fertilizarea terenu­ unele C.A.P. (Căstău, O- general sl.
va
minimă
nilor de 10,3 la sută. tru semestrul al II-lea sint lovici, Nicolae Lup şi Ni­ lui la C.A.P. Pricaz, Orăş­ răştie, Pricaz) a membri­ tre 15 şi 2
Participanţii la dezbateri mobilizatoare, dar deplin colae Georgescu (C.A.P. Mai multă preocupare tie şi Turdaş. Ce aşteaptă lor cooperatori la elibera­ maximă
rea terenului de paie şi la
grade.
au criticat o seamă de lip­ realizabile. Turdaş), Vaier Căţănaş, pentru fertilizarea conducerile şi specialiştii celelalte lucrări de sezon,
suri şi neajunsuri care au în cadrul adunării gene­ Mircea Boier, Ilie Solomon, solului acestor unităţi ? 'eu atelajele proprii sau Pentru 8
privat colectivul de un bi­ rale s-a exprimat dorinţa Vremea v¿
bilă în a c
lanţ pozitiv la toţi indica­ colectivului de la I.M.C. Constantin Nistor, Cornel Concomitent cu elibera­ Sămînţa peste tot ale C.A.P. Organizaţiile de tervalului,
torii. „Nerealizarea planu­ Deva, de a munci mai bine, Dudaş (C.A.P. Mărtineşti) rea terenului, cu arăturile asigurată partid şi conducerile C.A.P., temporar i
lui la panouri mari — ară­ mai eficient pentru a asi­ şi pe mulţi alţii. Rezulta­ şi celelalte lucrări trebuie consiliile populare au da­ locuri vor
ploaie, înS'
ta în cuvîntul său Sabin gura integral materialele tele muncii lor sint evi­ executată şi fertilizarea în flecare dintre unită­ toria să ia neîntîrziat mă­ cări cle.ctri
Luca, şeful acestei secţii, de construcţii solicitate de dente. La C.A.P. Orăştie, solului. Preocupare în a- ţile menţionate s-a consta­ suri pentru înlăturarea a-
La
se datorează neatingerii dezvoltarea impetuoasă a spre exemplu, s-a arat ceastă privinţă a existat tat că întreaga cantitate cestor carenţe, pentru ur­ moaşă, inimi'
cu
încă a parametrilor pro­ economiei naţionale. pînă ieri peste 75 la sută îndeosebi la C.A.P. Beriu. de sămînţă pentru cultu­ gentarea tuturor lucrărilor (Meteorolog
iectaţi. Principalele cauze ? din suprafaţa planificată, unde au fost transportate rile de griu, orz, mazăre menite să asigure produc­ Oana Dorel
Absenţe nemotivate, con- LIVIU BRAICA la GAP. Turdaş aproape în cîmp 5 000 tone îngră furajeră, ovăz etc., este a- ţii sporite în anul ce vine.