Page 25 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 25

ce  r
                                                                                                                       Rezultatele responsabilităţii muncitoreşti:
                                     PROLETARI DIN TOATE TARILEUNiTI-VĂ!                       IN ziarul OE AZI ;
                                                                                                                          Mici m gram ds marmură irosit,
                                                                                              «  RITMURI  HUNEDO-
                                                                                                KENE
                                                                                                                ' cit mai multe piese de seimb
                                                                                              —    Consemnări:  Omagiu
                                                                                                 şi mesaj
                                                                                                  Claritatea  şi  obscu­
                                                                                              —  ritatea în literatură           recondiţionate
                           (MUSHHIL                                                           —  Cartea — Scena ~~      unde   materia   primă  Simeria,   condiţiile  de  calitate  ceru­
                                                                                                                          La
                                                                                                                              „Marmura“
                                                                                                 Ecranul
                                                                                                                                            utili­
                                                                                                                                                   te  de  beneficiar.  în  func­
                                                                                                                        zată  este  pe  cit  de  valoroa­
                                                                                                                                                   ţie,  de  placă,  o  tai  cit  mai
                                                                                               •  Restanţele  trebuie  re­
                                                                                                 cuperate,
                                                                                                                             şi
                                                                                                                                 prelucrat,
                                                                                                                                           efortul
                                                                                                                        tras
                                                                                                                                                    Despre
                                                                                                 lizai î  planul   rea­  să  pe  atît  de  greu  de  ex­  economicos“. cealaltă   impor­
                                                                                                                                       cu  maxi­
                                                                                                                               folosirea
                                                                                                                        pentru
                                                                                                                                                   tantă
                ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.                               «  Î.8  intervenţia  ziaru­  mă   eficienţă   economică   a   rea,   direcţie   —   asimila­
                                                                                                                                                        recuperarea,
                                                                                                                                                                     recondi-
                S I  A L  C O N S I L I U L U I  P O P U I A R  J U D E Ţ E A N                  lui.»                  fiecărui   gram   de   marmu­  ţionarea   si   refolosirea   u-
                                                                                              » Reflector               ră  se  desfăşoară  concomi­  nor   subansamble   şi   piese
                                                                                                                        tent  cu  cel  pentru  reduce­  de  schimb  —  ne-a  vorbit
                                                                                               ® Valea Jiului — ac­     rea   importului   de   utilaje.   inginerul  Biro  Francisc,  şe­
                                                                                                 tualităţi              Este  un  efort  început  de
                Anul XXX5M, m. 7387     SIMSĂTĂ, 8 AUGUST 1985         4 pogmî " 39 bani                                                           ful   compartimentului   e-
                                                                                                                        mai  multă  vreme,  ce  con­  nergo-meeanic-in vestiţii.
                                                                                                                        tinuă  cu  intensitate  spori­  lajelor  noastre  sînt  din  im­
                                                                                                                                                    —  Cum  majoritatea  uti­
            r              în  întâmpinarea  marii  sărbători                                                           la  care  participă  în  moc!   port,   ne-am   preocupat   s.î
                                                                                                                        tă  şi  cu  bune  rezultate  şi
                                                                                                                                           între­
                                                                                                                        conştient
                                                                                                                                    creator
                                                                                                                                 şi
                                                                                                                                                   asimilăm  o  serie  de  repe­
                                                                                                                        gul colectiv.
                                                                                                                                                   re  şi  să  le  producem  noi,
                                                                                                                                                   apoi  să  recuperăm,  să  re­
                                                                                                                          Deci,  care  sînt  principa­
                                                                                                                                                   zăm  cit  mai  multe  piese
                                                                                                                        centrează
                                                                                                                                 atenţia
                                                                                                                                         „lucrăto­
                           rafionale şi a „Zilei minerului"                                                             lele  direcţii  în  care  îşi  con­  condiţionăm   şi   să   rcutili-
                                                                                                                                                   de  schimb,  în  primul  rind
                                                                                                                        rii în marmură“ ?
                                                                                                                          —  în  ceea  ce  priveşte   pe  cele  care  au  o  valoare
                                                                                                                        prelucrarea materiei prime  mare.  Avem  rezultate  bu-
                                         şi  de  Dumitru  Tămîrş  —   canizare  a  operaţiilor  gre­  logice   Vcţeî,   din   cadrul
                                         de la pregătiri.         le  şi  cu  un  volum  mare   I.P.E.G.   Deva,   raportează
                                           —   Alte   realizări   alo   do  muncă,  prin  introdu­  în  cinstea  „Zilei  mineru­  TOATE MATERIALELE REF010SIS1LE -
                                         sectorului ?             cerea   şi   extinderea   teh­  lui“  şi  a  marii  sărbători
                                           —  Avem  o  depăşire  de   nologiilor   noi,   concomi­  naţionale   realizări   deo­
                                         260  ml  la  lucrările  de   tent  cu  o  mai  bună  or­  sebite   obţinute   în   pro­
                                         pregătiri   şl   o   economie   ganizare   a   producţiei   şi   ducţie.   De   ta   începutul
                                         de  aproape  000  000  lei  la   a  muncii,  aici  s-au  obţi­  anului,   harnicii   explora­  —  sublinia  maistrul  Grigo-   no,   planul   de   recondiţio
                                         costurile   de   producţie,   nut   importante   cantităţi   tori   de   la   Veţel   şi-au   re  Stancu,  de  la  atelierul   nări   pe   primul   semestru
                                         iar  în  săptămîna  premer­  de  minereuri  extrase  pe­  depăşit  sarcinile  fizice  la   prelucrare plăci marmură  fiind   realizat,   integral.
                                         gătoare   „Zilei   minerului“   ste  plan,  o  valoare  nou   lucrările   miniere,   după   —  nu  spun  o  noutate  cind   Cîteva  exemple  :  cadrul  cu
                                         ne-am   angajat   să   mai   creată   suplimentară   do   cum   urmează:   la   săpat   afirm  că  practic,  la  noi,  nu   pînze,  care  nou  costă  30  000
                                         dăm  în  plus  400  tone  do   peste  1,5  milioane  lei.  Ca   galerii  cu  361  ml,  şanţuri   se  pierde  nimic,  totul  se   lei,   prin   recondiţiona:   e
             I k                         cărbune.                 urmare   a   bunei   preocu­  de  suprafaţă  —  2X7  mc,   foloseşte.   De   mai   multă   ne-a  costat  8  700  lei  ;  su-
                                            DUMITRU GHEONEA       pări   pe   linia   creşterii   suitori  —  20  m.  De  ase­
                                                                  productivităţii,   40,1   la                          vreme   resturile   rezultate   porţii  de  cupolă  (nou  --
                                               CREŞTEREA          sută   din   totalul   mine­  menea,  s-au  realizat  pe­  de  la  prelucrare  se  conea-   48  500  lei,  recondiţionat  —
                                                                                            ste  prevederi  146  m  de
                                            PRODUCTIVITĂŢII       reului   extras   s-a   realizai   foraje.  în  aceeaşi  perioa­  sează  în  mozaic  sau  praf   22  800  lei)  ;  pastilele-dia-
                                                                                                                        de  marmură.  Noutatea  însă
                    CONTRIBUŢIA           MUNCII — IN CENTRUL     prin  aplicarea  unor  me­  dă   planul   producţiei   de   este  alta  :  ne-am  îndreptat   mantate  de  la  discurile  şi
                                                                                                                                                   lamele  de  tăiere  (preţul  u-
                    SECTORULUI I             PREOCUPĂRILOR        tode   de   exploatare   cu   valori  normate  a  fost  de­  atenţia   spre   valorificarea
                                                                  productivitate   ridicată,                                                       nei  lame  noi  este  de  apro­
                                           în  perioada  trecută  din   iar  47,8  la  sută  din  vo­  păşit  cu  549  000  lei,  înre-   superioară,  cu  consum  re­  ximativ  5  500  lei,  iar  re­
                 —   Mina  Lupeni  a  ex­  acest  an,  oamenii  muncii                      gistrîndu-sc  .  economii  ta   dus  de  energie  şi  manope­  condiţionată   2100   lei).   în
                tras  peste  plan  de  la  în­  de  la  întreprinderea  mi­  lumul   total   de   material   preţul  de  cost  de  867  000   ră  a  resturilor  rezultate  de   semestrul  I  am  recondiţio­
                ceputul  anului  şi  pînă  la   nieră   Barza   au   acordat   rezultat  la  săparea  gale­  lei.  Intre  brigăzile  cu  re­  la  gatere.  Aşa  a  apărut  un   nat  peste  1100  de  lame  şi
                zi  aproape  50  000  lone  de   o  atenţie  deosebită  creş­  riilor  s-a  încărcat  meca­  zultate  mai.  bune  se  nu­  nou  produs,  „conturul  poli­  discuri.  Acestora  li  se  a-
                cărbune   cocsificabil.   C'e   terii   productivităţii   mun­  nizat.      mără   cele   conduse   de   gonal“  —  din  care  se  rea­  daugă   numeroase  alte  re­
                contribuţie   are   la   acest   cii,  reuşind  să  depăşeas­               Ştefan   Zbughiu,   Radu    lizează   „mozaicul   vene-
                spor  de  producţie  secto­  că  sarcinile  de  plan  la   REALIZĂRI        Barbu,   Constantin   Ale­  ţian“  —  produs  superior  ea   pere.  Şi  o  precizare  :  la
                rul  I,  pe  eare-1  conduceţi,   acest  indicator  cu  5,2  la   ALE EXPLORATORILOR  xandru,  Gheza  Kiss,  Va­  valoare  si  din  ce  în  ce  mai   toate   piesele   recondiţiona­
                tovarăşe   inginer   Cornel   sută.   Astfel,   prin   îmbu­  Colectivul de muncă al   sile  Suciu,  Glieorghe  Mi-   solicitat   pe   piaţă.   Numai   te   timpul   de   funcţionare
                Rudulescu ?              nătăţirea  gradului  de  me­  Secţiei de explorări geo­  clea si Dumitru Cadir.  în  semestrul  întîi  s-au  rea­  este  de  90  la  sută,  compa­
                                                                                                                                                   rativ  eu  timpul  de  funcţio­
                 —  La  efectivul  şi  con­                                                                             lizat  2  242  de  tone  de  con­  nare a celor noi.
                diţiile   sectorului   nostru,                                                                          tur poligonal.
                credem   că   aportul   este                                                                              Cine  sînt  principalii  ar­  Preocupări   avem   şi   în
                consistent,   respectiv   vreo                                                                          tizani  ai  produsului  respec­  privinţa   recuperării   meta­
                fi 200 tone de cărbune.                                                                                 tiv  ?  Muncitorii,  chiar  ei,   lului.  Din  piese  mari,  ce
                  —  Obţinut pe ce bază ?                                                                               eei  care  lucrează  la  ma­  nu  se  mâi  pot  recondiţio­
                                                                                                                                                   na,  realizăm  piese  de  di­
                  —  A  hărniciei  şi  dărui­                                                                           şini,  selectează,  taie  şi  şle-   mensiuni  mai  mici.  Astfel,
                rii  în  muncă,  a  bunei  or­                                                                          fuiesc  blocurile  de  marmu­  de  la  începutul  anului  am
                ganizări   a   lucrului   pe                                                                            ră,   transform   indu-le   în   economisit  peste  10  tone  de
                brigăzi  şi  schimburi,  de­                                                                            plăci  şi  placaje  subţiri  de   metal.   Dacă   adăugăm   şi
                păşind   frecvent   producti­                                                                           diferite  dimensiuni.  De  pre­  cele  3,6  tone  de  ulei  recu­
                vitatea  pe  sector  cu  peste                                                                          gătirea   profesională,   de   perat  şi  rel'olosit  —  prin
                600  kg  şi  în  cărbune  cu                                                                            conştiinciozitatea   lor   în   realizarea   unui   sistem   de
                l—1,5 tone pe post.                                                                                     muncă   depind   în   primul   captare  şi  filtrare  a  aces­
                  —  Brigăzi fruntaşe ?                                                                                 rînd   realizările   amintite.
                                                                                                                        Unu]  dintre  ei,  Vasile  Voi-   tuia,  la  gaterele  cu  dia­
                  —   Cele   conduse   de                                                                               nea,  tăietor  la  linia  „Ca-   mante  —  am  enunţat,  pe
                Ştefan  Chelmu  —  de  la                                                                               pelii“.   ne   descifrează   se­  scurt,   principalele   noastre
                frontal,   de   Szel   Ştefan,                                                                          cretul   realizărilor,   sale   :   preocupări   şi   rezultate   în
                                                    condusa
                                                                                            nunR
                                                                                                            constant
                                             Brigada
                                                                       Apreolesel,
                                                                                   la
                                                                                      secţia
                Ion  Divrieeanu  şi  Vasile   depăşiri   de   plan   la   de   GHeorghe   minereu.   în  dc  fotografic:   schimbul   Deva,   obţine  Constantin   „în   primul   rînd   maşina   acest domeniu.
                                                                                                 condus
                                                           producţia
                                                                                                       de
                                                                   de
                Iuşan — de la „camere"   Apreotesei (primul din stingă), fratele brigadierului, împreuna cu ciţiva şofi de felii.
                                                                                                                        trebuie  să  fie  perfect  regla­
                                                                                                                        tă.  Este  necesar  să  cunoşti  MIRCEA LEPĂDATU
                                                                   * — » — « — * — <& — «!> — d                  — ®  - a- /» — © — «I —     —  — <0
                                                                                             —
             1
                                        propierca   municipiului   Zalău   5
                                        (judeţul   Sălaj).   gg   FIER   $
                                        VECHI   PENTRU   OŢELARII.   -
                                        La  şantierul  2  ai  I.C.S.  Hu-  jl
                                        nedoara  (atelierul  de  confec-  9
                                        ţii  metalice)  a  fost  finaliza-  *
                 ra   VERNISAJ.   In   înlîmpi-  tă  o  acţiune  de  muncă  pa-  §
                narea   „Zilei   minerului“,   la  triotică   pentru   colectarea   de   “
             i  clubul   sindicatelor   din   Lu-  fier  vechi.  Bilanţul  acţiunii  **
                peni   a   avut   loc   vernisajul  înscrie  colectarea  şi  predarea  J   Cu forţe sporite Ia
                unei   expoziţii   de   pictură   şi  către   oţelăriile   Hunedoarei,   *                               Cămări pline, clar şi fineţe
             S  fotografic   cu  lucrări   ale  ar­  de   la   începutul   anului,   a   **
             >  tiştilor   amatori   locali   Gali  puste  67  000  kg  de  fier  veclii.  |
                Ioan  şi  Papp  Iosif.  qj  DAN­  B  HELEŞTEU  LA  C.  A.  P.  *   întreţinerea culturilor
             I  SURILE   DIN  OCIU  —  LA  BRANIŞCA.   Au   fost   închc-   s    »                                           în aşteptarea cosaşilor
             N  ..POPASUL   ROMANILOR“.   iate   lucrările   de   amenajare   |
                Formaţia   dc   dansuri   femi­  a  unui  heleşteu  în  suprafa-  *
             I  nine   a   Căminului   cultural  ţă  de  10  ha.  După  ce  va  fi  *  şi recoltarea produselor           In  fiecare  imitate  agrico­  De   asemenea,   s-a   încheiat
                clin  Ociu  (Vaţa  de  Jos)  re­  umplut  cu  apă,  heleşteul  va  î
                prezintă,   duminică,   judeţul  fi populat cu puiet de peşte. *                                        lă  socialistă,  asigurarea  fu­  şi  coasa  a  Il-a  la  trifoi  ie-
             I  Hunedoara   la   cea   de-a   Xl-a                   Oricine   vizitează   Ferma   udărilor.  în  raport  de  gra­  rajelor  atît  cantitativ,  cît  şi   ne.  în  depozitele  de  fura­
             *  ediţie  a  Festivalului  inter  ju­                de  legume  nr.  3  a  Asocia­  ficele  stabilite,  de  la  aceas­  calitativ   este   o   problemă   je  au  fost  strînse  1  685  to­
                deţean   al   dansurilor   de   fe­
             \  mei  „Ecouri  meseşene“  in  pi­                   ţiei   horticole   Deva   rămî-   tă  fermă  se  strîng  şi  se   de   stringentă   actualitate.   ne  fînuri  şi  1  920  tone  paie,
             S  torescul  peisaj  montan  de  la                   ne  cu  impresia  că  aici  se   predau  în  fiecare  zi  la  fon­  Cămările   zootehniei   trebuie   iar  în  silozuri  .  2  840  tone.
             \  „Popasul romanilor“, tu a-                         munceşte   cu   perseverenţă   dul  de  stat  cîte  10—15  to­  umplute   cu   furaje   multe   Strîngerea   şi   depozitarea
                                                                   şi  răspundere  pentru  a  se   ne  varză,  ardei  gras,  faso­  şi  bune.  Aceasta  este  cerin­  paielor  s-a  terminat  în  toa­
                                                                   obţine   recolte   sporite   de   le  şi  castraveţi.  în  legătu­  ţa  de  bază  a  zootehniei,   te   unităţile   şi   acum   se
                                                                   legume  de  pe  fiecare  din                         pentru  că  de  hrană  depin­  transportă masiv finul.
                                                                                              ră   cu   organizarea   muncii
                                                                   cele   110   hectare   destinate   în   vederea   valorificării   de  creşterea  efectivului  de   „Am   terminat   balotarea
                                                                   acestor   culturi,   pentru   a   produselor   merită   eviden­  animale   şi   calitatea   aces­  şi   eliberarea   terenului   de
                                                                   trimite   unităţilor   beneficia­  ţiată   preocuparea   şi   grija   tuia,  sporirea  producţiei  de   paie   —   spunea   inginerul
                                                                   re  şi  consumatorilor  canti­  faţă  de  calitate.  Faptul  că   carne  şi  lapte.  Cum  se  ac­  şef  al  C.A.P.  Gurasada,  Da­
                                                                   tăţi  cît  mai  mari  de  pro­  legumicultorii   se   ocupă   ţionează  în  această  privin­  na  Socolovski.  Am  trans­
                                                                   duse  de  cea  mai  bună  ca­  zilnic   de   sparta   culturilor   ţă   în   unele   unităţi  agri­  portat  şi  depozitat  190  to­
                                                                   litate.                    aflate  în  perioada  de  re­  cole ?                ne  fînuri  şi  250  tone  paie.
                                                                     Activitatea   se   desfăşoară   coltare  pentru  a  strînge  şi               Recoltarea   fîneţelor   natu­
                                                                   fără   răgaz,   de   dimineaţa   trimite   consumatorilor   le­  AU ÎNCHEIAT    rale  şi  coasa  a  Il-a  la  fu­
                                                                   pînă   seara   tîrziu.   Zilnic,   gume   proaspete   este   do­  RECOLTATUL    rajele   cultivate   s-a   înche­
                                                                   pe   agenda   legumicultorilor   vedit   de   recepţionarea   a   FlNEŢELOR     iat  şi  am  cosit  şi  otava  de
                                                                   se  află  realizarea  unui  vo­  aproape   întregii   producţii                 pe  5  ba.  Acum  transpor­
                                                                   lum   sporit   de   lucrări   la   marfă  realizată  pînă  acum   în   unităţile   Consiliului   tăm   ultimele   cantităţi   de
                                                                   recoltarea   şi   valorificarea   la calitatea extra.  unic  agroindustrial  îlia  s-a   fîn care mai sînt pe cîmp
                                                                   produselor,    întreţinerea                          încheiat   recoltarea   fîneţe-
                             Vedere tUa Hunedoara,                 mecanică   sau   manuală   a            N. TiRCOS    lor   naturale   de   pe   toate         N. BADJU
                                               Foto: VI&GU. ONOIU  culturilor,   combaterea   dău­                      cele  1404  ha  şi  s-a  obţinut
                                                                   nătorilor sau la aplicarea  (Contimiore în pag. o 2-aî  o producţie de 2100 tone.  (Continuare în pag. a 2-tsŞ
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30