Page 25 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 25
ce r
Rezultatele responsabilităţii muncitoreşti:
PROLETARI DIN TOATE TARILEUNiTI-VĂ! IN ziarul OE AZI ;
Mici m gram ds marmură irosit,
« RITMURI HUNEDO-
KENE
' cit mai multe piese de seimb
— Consemnări: Omagiu
şi mesaj
Claritatea şi obscu
— ritatea în literatură recondiţionate
(MUSHHIL — Cartea — Scena ~~ unde materia primă Simeria, condiţiile de calitate ceru
La
„Marmura“
Ecranul
utili
te de beneficiar. în func
zată este pe cit de valoroa
ţie, de placă, o tai cit mai
• Restanţele trebuie re
cuperate,
şi
prelucrat,
efortul
tras
Despre
lizai î planul rea să pe atît de greu de ex economicos“. cealaltă impor
cu maxi
folosirea
pentru
tantă
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. « Î.8 intervenţia ziaru mă eficienţă economică a rea, direcţie — asimila
recuperarea,
recondi-
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N lui.» fiecărui gram de marmu ţionarea si refolosirea u-
» Reflector ră se desfăşoară concomi nor subansamble şi piese
tent cu cel pentru reduce de schimb — ne-a vorbit
® Valea Jiului — ac rea importului de utilaje. inginerul Biro Francisc, şe
tualităţi Este un efort început de
Anul XXX5M, m. 7387 SIMSĂTĂ, 8 AUGUST 1985 4 pogmî " 39 bani ful compartimentului e-
mai multă vreme, ce con nergo-meeanic-in vestiţii.
tinuă cu intensitate spori lajelor noastre sînt din im
— Cum majoritatea uti
r în întâmpinarea marii sărbători la care participă în moc! port, ne-am preocupat s.î
tă şi cu bune rezultate şi
între
conştient
creator
şi
asimilăm o serie de repe
gul colectiv.
re şi să le producem noi,
apoi să recuperăm, să re
Deci, care sînt principa
zăm cit mai multe piese
centrează
atenţia
„lucrăto
rafionale şi a „Zilei minerului" lele direcţii în care îşi con condiţionăm şi să rcutili-
de schimb, în primul rind
rii în marmură“ ?
— în ceea ce priveşte pe cele care au o valoare
prelucrarea materiei prime mare. Avem rezultate bu-
şi de Dumitru Tămîrş — canizare a operaţiilor gre logice Vcţeî, din cadrul
de la pregătiri. le şi cu un volum mare I.P.E.G. Deva, raportează
— Alte realizări alo do muncă, prin introdu în cinstea „Zilei mineru TOATE MATERIALELE REF010SIS1LE -
sectorului ? cerea şi extinderea teh lui“ şi a marii sărbători
— Avem o depăşire de nologiilor noi, concomi naţionale realizări deo
260 ml la lucrările de tent cu o mai bună or sebite obţinute în pro
pregătiri şl o economie ganizare a producţiei şi ducţie. De ta începutul
de aproape 000 000 lei la a muncii, aici s-au obţi anului, harnicii explora — sublinia maistrul Grigo- no, planul de recondiţio
costurile de producţie, nut importante cantităţi tori de la Veţel şi-au re Stancu, de la atelierul nări pe primul semestru
iar în săptămîna premer de minereuri extrase pe depăşit sarcinile fizice la prelucrare plăci marmură fiind realizat, integral.
gătoare „Zilei minerului“ ste plan, o valoare nou lucrările miniere, după — nu spun o noutate cind Cîteva exemple : cadrul cu
ne-am angajat să mai creată suplimentară do cum urmează: la săpat afirm că practic, la noi, nu pînze, care nou costă 30 000
dăm în plus 400 tone do peste 1,5 milioane lei. Ca galerii cu 361 ml, şanţuri se pierde nimic, totul se lei, prin recondiţiona: e
I k cărbune. urmare a bunei preocu de suprafaţă — 2X7 mc, foloseşte. De mai multă ne-a costat 8 700 lei ; su-
DUMITRU GHEONEA pări pe linia creşterii suitori — 20 m. De ase
productivităţii, 40,1 la vreme resturile rezultate porţii de cupolă (nou --
CREŞTEREA sută din totalul mine menea, s-au realizat pe de la prelucrare se conea- 48 500 lei, recondiţionat —
ste prevederi 146 m de
PRODUCTIVITĂŢII reului extras s-a realizai foraje. în aceeaşi perioa sează în mozaic sau praf 22 800 lei) ; pastilele-dia-
de marmură. Noutatea însă
CONTRIBUŢIA MUNCII — IN CENTRUL prin aplicarea unor me dă planul producţiei de este alta : ne-am îndreptat mantate de la discurile şi
lamele de tăiere (preţul u-
SECTORULUI I PREOCUPĂRILOR tode de exploatare cu valori normate a fost de atenţia spre valorificarea
productivitate ridicată, nei lame noi este de apro
în perioada trecută din iar 47,8 la sută din vo păşit cu 549 000 lei, înre- superioară, cu consum re ximativ 5 500 lei, iar re
— Mina Lupeni a ex acest an, oamenii muncii gistrîndu-sc . economii ta dus de energie şi manope condiţionată 2100 lei). în
tras peste plan de la în de la întreprinderea mi lumul total de material preţul de cost de 867 000 ră a resturilor rezultate de semestrul I am recondiţio
ceputul anului şi pînă la nieră Barza au acordat rezultat la săparea gale lei. Intre brigăzile cu re la gatere. Aşa a apărut un nat peste 1100 de lame şi
zi aproape 50 000 lone de o atenţie deosebită creş riilor s-a încărcat meca zultate mai. bune se nu nou produs, „conturul poli discuri. Acestora li se a-
cărbune cocsificabil. C'e terii productivităţii mun nizat. mără cele conduse de gonal“ — din care se rea daugă numeroase alte re
contribuţie are la acest cii, reuşind să depăşeas Ştefan Zbughiu, Radu lizează „mozaicul vene-
spor de producţie secto că sarcinile de plan la REALIZĂRI Barbu, Constantin Ale ţian“ — produs superior ea pere. Şi o precizare : la
rul I, pe eare-1 conduceţi, acest indicator cu 5,2 la ALE EXPLORATORILOR xandru, Gheza Kiss, Va valoare si din ce în ce mai toate piesele recondiţiona
tovarăşe inginer Cornel sută. Astfel, prin îmbu Colectivul de muncă al sile Suciu, Glieorghe Mi- solicitat pe piaţă. Numai te timpul de funcţionare
Rudulescu ? nătăţirea gradului de me Secţiei de explorări geo clea si Dumitru Cadir. în semestrul întîi s-au rea este de 90 la sută, compa
rativ eu timpul de funcţio
— La efectivul şi con lizat 2 242 de tone de con nare a celor noi.
diţiile sectorului nostru, tur poligonal.
credem că aportul este Cine sînt principalii ar Preocupări avem şi în
consistent, respectiv vreo tizani ai produsului respec privinţa recuperării meta
fi 200 tone de cărbune. tiv ? Muncitorii, chiar ei, lului. Din piese mari, ce
— Obţinut pe ce bază ? eei care lucrează la ma nu se mâi pot recondiţio
na, realizăm piese de di
— A hărniciei şi dărui şini, selectează, taie şi şle- mensiuni mai mici. Astfel,
rii în muncă, a bunei or fuiesc blocurile de marmu de la începutul anului am
ganizări a lucrului pe ră, transform indu-le în economisit peste 10 tone de
brigăzi şi schimburi, de plăci şi placaje subţiri de metal. Dacă adăugăm şi
păşind frecvent producti diferite dimensiuni. De pre cele 3,6 tone de ulei recu
vitatea pe sector cu peste gătirea profesională, de perat şi rel'olosit — prin
600 kg şi în cărbune cu conştiinciozitatea lor în realizarea unui sistem de
l—1,5 tone pe post. muncă depind în primul captare şi filtrare a aces
— Brigăzi fruntaşe ? rînd realizările amintite.
Unu] dintre ei, Vasile Voi- tuia, la gaterele cu dia
— Cele conduse de nea, tăietor la linia „Ca- mante — am enunţat, pe
Ştefan Chelmu — de la pelii“. ne descifrează se scurt, principalele noastre
frontal, de Szel Ştefan, cretul realizărilor, sale : preocupări şi rezultate în
condusa
nunR
constant
Brigada
Apreolesel,
la
secţia
Ion Divrieeanu şi Vasile depăşiri de plan la de GHeorghe minereu. în dc fotografic: schimbul Deva, obţine Constantin „în primul rînd maşina acest domeniu.
condus
producţia
de
de
Iuşan — de la „camere" Apreotesei (primul din stingă), fratele brigadierului, împreuna cu ciţiva şofi de felii.
trebuie să fie perfect regla
tă. Este necesar să cunoşti MIRCEA LEPĂDATU
* — » — « — * — <& — «!> — d — ® - a- /» — © — «I — — — <0
—
1
propierca municipiului Zalău 5
(judeţul Sălaj). gg FIER $
VECHI PENTRU OŢELARII. -
La şantierul 2 ai I.C.S. Hu- jl
nedoara (atelierul de confec- 9
ţii metalice) a fost finaliza- *
ra VERNISAJ. In înlîmpi- tă o acţiune de muncă pa- §
narea „Zilei minerului“, la triotică pentru colectarea de “
i clubul sindicatelor din Lu- fier vechi. Bilanţul acţiunii **
peni a avut loc vernisajul înscrie colectarea şi predarea J Cu forţe sporite Ia
unei expoziţii de pictură şi către oţelăriile Hunedoarei, * Cămări pline, clar şi fineţe
S fotografic cu lucrări ale ar de la începutul anului, a **
> tiştilor amatori locali Gali puste 67 000 kg de fier veclii. |
Ioan şi Papp Iosif. qj DAN B HELEŞTEU LA C. A. P. * întreţinerea culturilor
I SURILE DIN OCIU — LA BRANIŞCA. Au fost închc- s » în aşteptarea cosaşilor
N ..POPASUL ROMANILOR“. iate lucrările de amenajare |
Formaţia dc dansuri femi a unui heleşteu în suprafa- *
I nine a Căminului cultural ţă de 10 ha. După ce va fi * şi recoltarea produselor In fiecare imitate agrico De asemenea, s-a încheiat
clin Ociu (Vaţa de Jos) re umplut cu apă, heleşteul va î
prezintă, duminică, judeţul fi populat cu puiet de peşte. * lă socialistă, asigurarea fu şi coasa a Il-a la trifoi ie-
I Hunedoara la cea de-a Xl-a Oricine vizitează Ferma udărilor. în raport de gra rajelor atît cantitativ, cît şi ne. în depozitele de fura
* ediţie a Festivalului inter ju de legume nr. 3 a Asocia ficele stabilite, de la aceas calitativ este o problemă je au fost strînse 1 685 to
deţean al dansurilor de fe
\ mei „Ecouri meseşene“ in pi ţiei horticole Deva rămî- tă fermă se strîng şi se de stringentă actualitate. ne fînuri şi 1 920 tone paie,
S torescul peisaj montan de la ne cu impresia că aici se predau în fiecare zi la fon Cămările zootehniei trebuie iar în silozuri . 2 840 tone.
\ „Popasul romanilor“, tu a- munceşte cu perseverenţă dul de stat cîte 10—15 to umplute cu furaje multe Strîngerea şi depozitarea
şi răspundere pentru a se ne varză, ardei gras, faso şi bune. Aceasta este cerin paielor s-a terminat în toa
obţine recolte sporite de le şi castraveţi. în legătu ţa de bază a zootehniei, te unităţile şi acum se
legume de pe fiecare din pentru că de hrană depin transportă masiv finul.
ră cu organizarea muncii
cele 110 hectare destinate în vederea valorificării de creşterea efectivului de „Am terminat balotarea
acestor culturi, pentru a produselor merită eviden animale şi calitatea aces şi eliberarea terenului de
trimite unităţilor beneficia ţiată preocuparea şi grija tuia, sporirea producţiei de paie — spunea inginerul
re şi consumatorilor canti faţă de calitate. Faptul că carne şi lapte. Cum se ac şef al C.A.P. Gurasada, Da
tăţi cît mai mari de pro legumicultorii se ocupă ţionează în această privin na Socolovski. Am trans
duse de cea mai bună ca zilnic de sparta culturilor ţă în unele unităţi agri portat şi depozitat 190 to
litate. aflate în perioada de re cole ? ne fînuri şi 250 tone paie.
Activitatea se desfăşoară coltare pentru a strînge şi Recoltarea fîneţelor natu
fără răgaz, de dimineaţa trimite consumatorilor le AU ÎNCHEIAT rale şi coasa a Il-a la fu
pînă seara tîrziu. Zilnic, gume proaspete este do RECOLTATUL rajele cultivate s-a înche
pe agenda legumicultorilor vedit de recepţionarea a FlNEŢELOR iat şi am cosit şi otava de
se află realizarea unui vo aproape întregii producţii pe 5 ba. Acum transpor
lum sporit de lucrări la marfă realizată pînă acum în unităţile Consiliului tăm ultimele cantităţi de
recoltarea şi valorificarea la calitatea extra. unic agroindustrial îlia s-a fîn care mai sînt pe cîmp
produselor, întreţinerea încheiat recoltarea fîneţe-
Vedere tUa Hunedoara, mecanică sau manuală a N. TiRCOS lor naturale de pe toate N. BADJU
Foto: VI&GU. ONOIU culturilor, combaterea dău cele 1404 ha şi s-a obţinut
nătorilor sau la aplicarea (Contimiore în pag. o 2-aî o producţie de 2100 tone. (Continuare în pag. a 2-tsŞ