Page 26 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 26
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULl
Restanţele trebuie recuperate, • în soptămma 27 iu Cu forţe sporite
lie - 1 august 198? in ia întreţinerea culturilor
municipiile şi oraşele ju
planul realizat! deţului au fost organiza 0,25 iV ^
te consfătuiri privind a-
»1 -
Cuvinte dc laudă se pot
plicarea corectă a noilor (Urmare din pag. 1) adresa şi elevilor de la 9,50 Lim
vori
Rezultatele cu care a în de întreprindere fluctuaţia de producţie, iar aportul criterii privind organiza core
cheiat primul semestru al este mare. Această stare normatorilor din secţii să rea şi desfăşurarea între Ieri, cei peste 60 de lu Liceul industrial nr. 5 10.15 Tea
anului colectivul de muncă reflectă unele lacune în ac fie mai mare ; să stea mai cerii socialiste. Se preve crători prezenţi ia grădină Deva, care se află in prac spre
supravegherea
sub
tică
de la întreprinderea „Vic tivitatea consiliului oame mult prin locurile unde se de ca pînă în 10 august au acţionat la recoltatul ma/strului Petru Florea. Will
Pro«
toria“ Călan nu sînt satis nilor muncii, a comitetului decide soarta producţiei, a.c. această acţiune să se verzei, castraveţilor şi fa ni i
făcătoare. Principalii indi- de sindicat şi a conducerii nu în birouri. Va trebui să solei, precum şi la pruşi- Se cuvine să facem aici şi 12.35 „Vo
RC
■catori tehnico-economici şi secţiilor, care nu au ac sporească preocuparea în tul manual al unor culturi. o paranteză. N-ar ii rău, 13.00 Moz
de eficienţă nu au fost în ţionat corespunzător la direcţia asigurării siguran Pe şeful fermei, Nicu dimpotrivă, dacă şi tova tic-s
depliniţi, înregistrîndu-se timpul potrivit, nu au cău ţei în exploatare a tuturor Poenaru, l-am intîlnit la răşii care-i însoţesc pe e- 1C,00 Fol!
mari nerealizări la produc tat să folosească cele mai Utilajelor (Candin Trifan), DIN ACTIVITATEA staţia de pompare, unde levi la practică ar oferi e- Cluj
ino
xemple
concrete
asupra
ţia netă şi marfă. adecvate măsuri pentru să se urmărească înde împreună cu alţi muncitori moduLui cum trebuie să misi
remedia
operativ
defecţiu
Cluj
Nerealizîndu-se acestea stabilizarea forţei de mun aproape calitatea repara ORGANIZAŢIILOR nile ivite ia sistemul de lucre^, nu numai să ţină 18.35 Sap
nu s-a putut obţine nici be că. ţiilor curente şi capitale. irigaţii. Interlocutorul ne-a prezenţa şi evidenţa rea 18,50 1001
neficiul planificat, fapt ce Nici activitatea secţiei de Tot în legătură cu acestea, SINDICALE precizat că udările se a- lizărilor. între cei mai har 19.00 Tele
transport nu a fost în to- 19,30 Căli)
a determinat diminuarea sectorul de întreţinere şi plică la varză, ardei, toma nici i-am notat pe elevii mea
rentabilităţii cu 6 la sută. reparaţii să asigure intr-o te, ţelină şi Ia alte culturi. Knuff Eduard, Samfiroiu 20.00 Tele
Rămînerile sub plan, aşa măsură mai mare necesa Echipa căreia i s-a încre Gelu, Carp Felix, Petru.se 20.15 F il ir
— <
cum se arata în adunarea rul de piese de schimb. desfăşoare în toate mu dinţat această î’ăspundere, Viorica şi' Circo Gabriela. 21.35 Şlag
generală a reprezentanţilor ADUNÄRI GENERALE Alţi participanţi la dez nicipiile, oraşele şi mari avîndu-i în componenţă pe Pe cele cinci hectare ocu 22.00 Tele
Spoi
oamenilor muncii din în ALE OAMENILOR bateri, printre care Gheor- le întreprinderi. Alexe Pop, Ion Buie şi Ilie pate cu fasole sc simte 22,25 Noe
treprindere au la bază mi ghe Andrea, de la turnă • Numai in cursul lu Păpăruz, asigură funcţio
MUNCII însă nevoia suplimentării
nusurile de producţie de toria de cilindri au ridicat nii iulie din acest an, a- narea sistemului din zori forţelor la recoltat', deoa
la noile obiective intrate problema reducerii consu proape 2 000 de oameni şi pînă în noapte. Prin rece există pericolul ca o
în funcţiune în a doua ju mului de energie. în acest ai muncii din judeţul Hu conştiinciozitatea şi răs parte din producţie să de
mătate a anului 1980, ca scop el a cerut refacerea nedoara au beneficiat de punderea de care dau do păşească faza de valorifi
pacităţi la care nu s-a talitate la nivelul cerinţe bilanţurilor energetice la bilete de odihnă şi trata vadă în muncă se remarcă BUoUli
lor datorită locaţiilor care ment în staţiunile monta mecanizatorii Petru Cor- care şi consum în stare dioprogrs
reuşit atingerea parametri au fost plătite — peste 1,4 cuptoare. Ioan Nemeş cerea lăteanu, Ionel Hăncilă şi verde. Ferma dispune real Radiojuri
lor proiectaţi conform gra milioane lei — a spus la conducerii întreprinderii să ne şi de pe litoral. De la Silaghi Gavrilă, muncitorii mente de posibilităţi să presei ; i
diilor ; 9,
ficelor stabilite. Inginerul rindul său Nicolae Dia- ia legătura cu factorii de Consiliul "'judeţean al sin Iosif Orban, Elena Vreju, rezolve şi o asemenea pro 9.05 Audi
dicatelor aflăm că s-au
(
Iosif Iacob preciza în cu- conu. conducere de la C.S. Hu pus în vînzare in toate Elisabeta Popa, Victoria blemă, pentru ca astfel să Biuetin lite
vista
vîntul său că funcţionarea nedoara spre a depune din Florescu, Paraschiva Some- valorifice întreaga recoltă De la fli
Desigur, pentru realiza întreprinderile şi institu
necorespunzătoare în acest rea sarcinilor de plan ale timp comenzile de piese ţiile din judeţ încă 1 700 şan, Maria Păpăruz — să in cele mai bune condiţii. samblu;
ştiri ; 11.
an a furnalului 3 (la 60 la celui de al Il-lea semestru ce le vor turna pentru com de bilete pentru perioada amintim doar citeva nume. 11,35 Av;
sută din capacitatea proiec trebuie eliminate lipsurile binat. 1—31 august 1981. TV. ; J2.C
12.30 IMn
tată) a fost determinată de existente în activitatea O adunare generală în © „Autoconducerea mun Cămări pline, dar şi fineţe lui nostr
unele cauze independente consiliului oamenilor mun care au fost dezbătute mul citorească şi autogestiu- vacanţei :
de personalul secţiei — cii, a conducătorilor proce te probleme. Consiliul oa nea economico-financîară 3 ; 23 Au
<
ridian
frecvente defecţiuni la uti selor de producţie si, bine menilor muncii va trebui - factori determinanţi în in aşteptarea cosaşilor jurnal ;
de
promt
lajele proiectate de IPRO- înţeles, o perfecţionare a să ţină cont de ele, să mi asigurarea eficienţei în (Urmare din pag. 1) primarul comunei, Ioan interpreţi
MET —, precum şi de o întregii activităţi a orga liteze pentru înfăptuirea tregii activităţi în unită Ştef — au făcut o zi de Iară ; 17,(
serie de deficienţe interne, nelor de conducere colecti neabătută a măsurilor şi ţile miniere" este tema şi lucrăm la executarea a- clacă la strînsul şi depo 17.05 M
de organizare a muncii şi vă. Toată lumea trebuie să hotărîrilor adoptate în a- consfătuirii organizate de răturilor de vară şi la fer zitarea finului. Munca a 17.30 Foil
nut ; 20,(
a procesului tehnologic. înţeleagă că pentru reali dunare. Este necesar ca pe Consiliul municipal al sin tilizări“. fost rodnică: s-a adunat cîntece ;
zarea sarcinilor ce revin lingă eforturile ce se de dicatelor Petroşani în ziua Romania;
Aceeaşi situaţie critică se finul de pe 12 ha. între de repc
întîlneşte şi la noul aglo- unităţii este nevoie de o pun pentru realizarea pla de 4 august a.c. Au par ZI DE CLACĂ LA participanţi s-au remarcat recording
ticipat cadre de conduce
merator. în plus, arăta ro mobilizare puternică, de u- nului fizic pe semestrul al STRÎNGEREA Otilia Braţe, Maria Datcă, nal ; 22,3
tilizarea la maximum a re 11-lea să se acţioneze cu re din unităţile miniere FURAJELOR Georgeta Boncă, Viorel 24.00 Buie
şii Bogdan, sînt numeroase mai multă fermitate şi pen ale Văii Jiului şi activul 6.00 Non
cazurile de indisciplină, de surselor materiale şi uma sindical. în ziua de 5 august un Oncoş, Gheorghe Işfan, turn.
ne. Şi, aşa cum preciza Va- tru recuperarea restanţelor. Aron Popa, Aurelia Mo-
absenţe nemotivate. Şi la sile Cîşu,* trebuie îmbună MiRCEA DIACONU număr de 65 de cetăţeni drea, Asinefta Benea, O-
nivel de secţie, şi la nivel tăţită disciplina in secţiile DORIN CORPADE din Veţel — în frunte cu tilia Zasloţi, Aurelia Fora, i
Viorica Solnoc, Irina Po
pa. Aniţa Pădurean, Oti
DEVA :
lia Magda, Alma Bucur, riile I-II
Marţian Jurj, Lazăr Hai furată (.
duc şi alţii. rată (Gr
TIUNEDO
libelule
FÎN CARE Iul clin i
ÎMBÂTRÎNESTE cangurul
PE CIMP Cuscrii (.
9 In răspunsul Comitetului executiv al Consiliului popu Mingea s
structorul
Daca
lar municipal Deva referitor la articolul „întreţinerea cul unităţile în unele dintre Secretul
Consiliului
unic
turilor, funcţionarea sistemelor de irigaţii, recoltarea - ac agroindustrial Hunedoara nirea) ;
I-li
ţiuni prioritare in legumicultură", se arată printre altele : recoltarea fîneţelor s-a în riile răsen
La
„S-a discutat cu conducătorii unităţilor in cadrul cărora cheiat, iar transportul şj tuni (I
s-au manifestat acte de indisciplină, astfel incit în prezent depozitarea furajelor se PENI: Ar
fiecare unitate a desemnat un responsabil al colectivu desfăşoară în condiţii bu tural); IV
(Muncitor
lui de oameni ai muncii ce lucrează în agricultură ; in ne, în altele se bate pasul Fata Mori
cadrul fiecărei ferme agricole sînt asigurate cadre de pe loc. Exemple bune ofe LONEA:/
-» I-II
specialitate care împreună cu responsabilii din unităţi ră C.A.P. Mănerău, Buituri, N \SA :
coordonează şi urmăresc executarea tuturor lucrărilor, cu Peştisu Mare. Nu acelaşi şi ard ele:
URICANI
respectarea tehnologiei corespunzătoare fiecărei specii, lucru se poate spune de nă la ce
fiind asigurată obţinerea unor producţii sporite la hectar spre C.AJP. Dumbrava, u- BRAD :
şi livrarea ritmică la fondul pieţei a produselor legumi toti (Ste;
cole" nitate care din 234 ha fi RABARZy
neţe naturale nu a recol (Minerul)
o Oficiul judeţean de turism, pe marginea celor sem tat nici 100 ha şi a depo mina p
(Patria) ;
nalate in foto-critica „O duminică la Strei", ne informea zitat doar 50 tone. La de pe Br<
ză că : „Multe din neajunsurile semnalate de dumnea C.A.P. Nandru mai sint de HAŢEG :
voastră se datoresc lipsei temporare a unor produse la o Manevră. Manicia J O nouă dovadă a grijii recoltat aproape 100 ha de XX (Pop
Omul şi f
nivelul satisfacerii cererii de consum, dar ne însuşim cu Ioan din satul Uric, co- | partidului pentru îmbună fineţe. CALAN :
xx (Ca
toată obiectivitatea criticii© aduse privind organizarea ac muna Pui, era manevrant ' tăţirea condiţiilor de viaţă Consiliul popular comu S1MERIA
ale minerilor:
moderna
tivităţii în această zi la unitatea Strei. Problemele sesiza în Staţia C.F.R. Petroşani. | cantină de la I.M. Lupeni, nal Peştisu Mic, conduceri mortal
as
te au fost analizate de conducerea O.J.T. precum şi in ca în loc să se ocupe de ma- î care va fi inaugurată mine le unităţilor, specialiştii au Bietul
I-II (Lum
balul
tăzi,
găzduiud
drul colectivului de la Strei, in ce ne priveşte, vă asigu nevrarea vagoanelor, a I rilor de aici, prilejuit de a- datoria să mobilizeze toate
răm ca astfel de fenomene să nu se mai repete, mai ales ® Scandalagii. Avînd forţat uşa unui vagon şi J niversarea zilei lor. forţele satelor la recolta
în probleme de organizare". predilecţie pentru băutu a manevrat spre dornici- » Foto: VIRGIL ONOIU rea, transportul şi depozi IliC
rile tari şi pentru scan liul său trei saci cu po- * tarea grabnică a finului.
® Cooperativa de consum Şoimuş ne informează că dal, Lupea Mircea, lucră rumb. Acum M.I. va fi J
Rezultat'
după apariţia articolului „Deranjată peste măsură de tor la Cooperativa „Mo manevrat spre judecăto- I activitatea comitetelor şi co august 19*
propriul ei copil", in şedinţa cu oamenii muncii ce a avut ţul“ din Brad şi Ilean rie... 2 misiilor de resort pe primul Extr. I :
loc in data de 15 iulie a.c. „s-a prelucrat articolul apă Aurel din Ţebea au fost semestru, a pe adoptat planul 10, 55, 16,
II
semestrul
de
activităţi
Extr. a
rut in ziar, Hanganu Ana a fost pusă în discuţia oameni liniştiţi pentru o perioa a Afaceriştii. Iancu So- | şi programul manifestărilor 21, 35, 85,
lor muncii, care au hotărît în unanimitate transferarea dă de patru luni ; alţi doi fia, gestionara depozitului * cuprinse în „Săptămîna Cru Fond de
economico-socială cii roşii“, a Marţi, 11 au
Viaţa
O
respectivei de la unitatea Ceai-bar din Deva, pe post de viteji, Chirilă Mihai şi de produse finite al Fa- I a Văii Jiului este marcată in gust, Ia Casa de cultură din lei.
muncitoare Io depozitul cu ridicata a! cooperativei". Gberasie Gheorghe. lu bricii de preparate din J această perioadă de sărbă Petroşani, ansamblul folclo
crători la Şantierul 2 con carne Deva, creîndu-şi » torirea „Zilei minerului“. In ric „Semenicul“ din Reşiţa
a In urma celor consemnate în „Curier citadin - Că strucţii Deva, lotul 12, au plusuri în gestiune, a luat J sălile de apel ale tuturor în prezintă un spectacol de .^R
şi
lan", G.I.G.C.L. ne răspunde printre altele : „După cum fost sancţionaţi, fiecare legătură cu Sfetcu Con- treprinderilor pe miniere au adu a- cîntece invitată dansuri. Participă
schimburi,
vut
Ioc
solis
cunoscuta
ca
desigur cunoaşteţi, la realizarea termoficării oraşului Că nări festive, a în toate lo tă de muzică populară Ma
cu 500 lei amendă. stantin, primitor-distri- * calităţile municipiului, fanfa Timpul
lan colaborează patru factori - G.I.G.C.L. Deva şi (.V. Că buitor Ia Cooperativa de ţ, rele minereşti susţin concer ria Ciobanu. e în prima ju august 10
cu
lan. in calitate de beneficiari, precum şi T.C.H. şi I.C.S.H., «- Căldură mare !... Aşa consum Qrăştie, care la 8 te în aer liber, o Astăzi, li mătate a acestui an, aproa roasă, mult
mai
pe 500 de oameni ai muncii
in calitate de constructori. Pentru ca oraşul Călan să de mare incit barmana rindul său a luat legătu- » rele 20, Ia Casa de cultură de la mina Lupeni au bene sufla slat
Petroşani
treacă pe termoficare este necesar ca şi magistralele de Costaş Livia de la Po ra cu Tomescu Iosif, 8 a sindicatelor din sindicateldr ficiat de bilete de odihnă şi intensifică
cluburile
la
şi
dul
Banai
termoficare, executate de I.C.S.H. să fie terminate cef tîr- pasul turistic „Izvorul De- gestionar la aceeaşi eoo- J Vor avea loc acţiuni cultu tratament, urmînd ca pînă fcm/h din
de la
400
ral-educative
organizate
ziu la 31 august 1981, astfel incit începind de la 1 sep eebal“ din Deva vindea perativă. în răstimp de 8 comitetele sindicatelor şi con de sfîrşitul anului fncă ingi râturile n
mineri,
muncitori,
15
tembrie să se treacă la racordarea punctelor termice. Din băuturile răcoritoare cu cinei luni şi jumătate „fi- J siliile oamenilor muncii, sub neri şi tehnicieni să benefi între maxi:
cele
cieze de acest drept. « Fi
cite cunoaştem insă, I.C.S.H. a abandonat lucrările, ceea un plus de 0,50 lei la fie liera“ şi-a însuşit 60 000 j genericul „Balul minerilor“, liala Deva-Petroşani a Uniu grade.
La
ce ar putea ca magistralele de termoficare pe care le care sticlă. Cit cîştigă lei. Acum cei trei aface- J în cadrul manifestărilor, for nii artiştilor plastici a des neral mun
inst
execută să nu fie gata Ia termenul stabilit conform grafi C.L. „cu sudoarea frun rişti nu mai iau legătura g maţiile artistice de amatori chis la Casa de cultură, a variabil. ’
cele vor prezintă spectacole ar sindicatelor din Petroşani o se izolate
ţii“, e uşor de calculat... cu nimeni. ' ţite de de:
tistice. ® Joi, 8 au expoziţie de pictură, sculp Vintul va
Vă asigurăm că G.I.G.C.L. va lua toate măsurile pentru Rubrică realizată ca sprijinul gust, a avut loc plenara tură şi grafică. sificări pir
ca termoficarea oraşului Călan să fie realizată conform insoectorai'Jlui Iudetean de interne comitetului municipal, de sectorul e:
servicii
de
graficelor stabilite" Cruce roşie, cave a analizat MIRCEA 8UJORESCU riga).