Page 27 - Drumul_socialismului_1981_08

NR. 7 387 © SÍMBATA, 8 AUGUST 1981 Pag. 3

r

riZIUNE Consemnări Omagiu şi mesaj 1
Despre menajul spiritua- produceri în culori după act de cultură. Dur apari­
;le ' vacanţa :
tokl Danalei“ > ¡¡lăţii româneşti- pe care picturile pe sticlă ale au­ ţia sa a avut şi un al doi­
înălţă. Cum \ distinsul poet Mihai Ste- torului însuşi, cartea cu­ lea mobil: „Deasemeni —
:um scriem
i riacle i1 poartă de clleva prinde selecţii din .Emi- mărturiseşte Mituri Ste­
. : „A două- decenii in celălalt capăt nescu, Arghezi, Blaga şi riade — doream să spun
noapte“ de \ al Europei am mai avut Bacovia, cîteva poezii Românilor că Centrul (pe
Sliakespeare. create de copiii din Româ­ care l-am creiat acum şap­ huneiiorene
a televiziu- i prilejul să scriu in aceas-
C B.B.C. . tă pagină. Am iăcut-o de nia, iar, în încheiere, o te ani şl pe caTe-I conduc
is“ de Geor- i fiecare dală cu conştiin- suită de poeme în neer- încă) e plin de viată, fo­
j ţa că o asemenea nobilă landeză semnate de Sle- lositor celor două ţări ale
rultural-artis- Claritatea si obscuritatea în literatură
( strădanie se cuvine cu- ricide. Concepţia care a noastre şi bine apreciat i
Universitatea j născută şi preţuită şi de guvernat alcătuirea unui în Belgia*. Cu un suiiet
ca — Din iţ­ \ către cititorul din patrie. asemenea sumar ar putea tlnăr aliat mereu sub sem­ Din nefericire, intîlnim înţelesului şi a înlănţuirii joră importanţă pentru via­
eşti. Trans-
lirectă de la i O tac din nou astăzi cu surprinde dacă n-am ti a- nul luminos ai harului, rar, in studii cu preocupări cuvintelor in uzul lor co­ ţa oamenilor.
ca ' bucuria şi — de ce nu ? vertizaţi că lucrarea are o Mihai Steriade a reuşii stilistice, vorbindurse de­ mun, asigură temeiul mo­ Trecînd astfel de la teo­
. politică 1 — cu mindria de a şti că intenţie şi o destinaţie a- astiel să iacă dintr-un spre claritate ca proprieta­ dului clar de exprimare ce
*,ri retizare la concretizare,
« şi acum, in p r e a j m a partc. Ailcim astfel din gest care putea rămine te fundamentală a stilului echivalează cu redarea co­ constatăm două nuanţe :
prin ţara ’ virstei de 80 de ani, acest preiaţa nostalgic intitula­ pur sentimental, un oma­ literar. Nu mai constituie o rectă a gindului, a tuturor obscuritatea discretă şi
\ scriitor care şi-a înţeles tă „Prietenilor mei ila- giu şi un mesaj. Un oma­ surpriză, dacă cei ce efec­ ideilor pe care cineva ie obscuritatea brutală, co­
:>pedia
al: „Dallas“ j pilduitor menirea se altă, manzi din Leuven şi de giu adus deopotrivă pa- tiv creează in literatură susţine. mune atit poeziei cit şi pro­
îl 19 i cu puterile sale singura- aiurea“ că ideea acestei triei-mamă ca şi patriei a- n-au citit şi n-au cunoştin­ Desigur că învăţînd logi­ zei. Date fiind proporţiile
an sale \ tice dar neincovoiate de antologii s-a născut din doptive. .Un mesaj al pă­ ţă de importanţa acestei ca devenim mai conştienţi mai reduse, verificarea se
ţ singurătate, lă postul său dorinţa studenţilor absol­ cii şi al solidarităţii in­ calităţi. Amintind că a- de natura şi semnificaţia realizează mai uşor prin
tv. j înaintai. Ca un nestins far venţi, care au lost tot­ telectuale care poartă în tunci cînd se tratează de­ fiecărui cuvînt, ca şi de poezie. Slnt frecvente cazu­
> românesc in alt capăt de odată membri ai Centrului sine puterea de a apropia spre claritate, ea este con­ modalităţile cele mai bine rile în care citind o poe­
) lume. cultural românesc din Lou- oamenii în polida depăr­ siderată la nivelul corecti­ cuvenite ale corelării cu­ zie, a unui începător sau
I Am de claia aceasta în vain, de a avea de Ia tărilor. O dovedeşte poa­ tudinii gramaticale, ne dăm vintelor în judecăţi, şi de consacrat, sîntem cuceriţi
3SBSBB8SB1 , laţă cea mai recentă iz- maestrul lor „un suvenir te mai bine decît orice scama de importanţa ce-o la judecăţi în raţionamen­ de farmecul inerent al for­
\ bîndă a lui Mihai Steria- însăşi "o stroiă din Mihai deţine. te şi argumentări, astfel 1
I : (>,00 Ra- caro să-i însoţească îr. mei poetice, fără să putem
i bruneţii; 7,00 ţ de : o antologie de poezie viitoarea lor existentă“. Steriade : „Dar mările-şi Continuînd paralela, co­ incit realizăm mai uşor o reţine nimic deosebit din
,00 Revista i românească în traducere dau mina clnd oamenii-şi rectitudinea gramaticală în­ exprimare clară. Dar, nu conţinut. Gîndurile, ideile
irierul melo- > paralelă nccrlandeză şi Si volumul, pe care Mihai dau darui./O, Mare zugră­ seamnă respectarea reguli­
etin de ştiri; Steriade îl numeşte mo­ e mai puţin adevărat, că poetului stau în spatele
radio; 10,00 ţ iranceză, în care versiu- vită de genii-aşa sublim !/ lor gramaticale privind perdelei de fum a obscu­
i ; 10,05 e- y nile neerlandeze sînt sem- dest „o mini-antologie-co- Prinosul meu e cîntec, şi forma de expunere a cu­ rităţii. E cazul obscurităţii
radio; 10,-»u , nate de scriitoarea Jeanne laj“, reuşeşte prin calita­ cîntul meu izvo-rul/ce ape- vintelor. Asemănător, cla­
. marele an- discrete, care se întilneşte
Buletin de ) V andervorst-Buytaert, iar tea selecţiei şi a transla­ le-mpreună ca-n pace să ritatea stilistică înseamnă Puncte de vedere şi în romane, unde cite un
las cultural; j cele itanceze de Mihai Sle- ţiei să-şi depăşească sim­ trăim*. respectarea normelor logi­ capitol nu spune şi nu co­
îieră Radio- L riacle. Apărută în excelen- pla condiţie de „suvenir“, ce, privind modul de orga­ munică nimic.
ijtin de ştiri;
xrii folcloru- * te condiţii graiice, cu re­ dobîndind atributele unui RADU CIOBANU nizare a ideilor. A scrie »în practica, sau aşa-zisa Obscuritatea brutală o
,45 Melodiile corect înseamnă a respecta realizează începătorii imi-
De la 1 la calităţile formale ale cu­ şcoală a vieţii, fiecare în­
1 ; 15,00 Me- vintelor. A scrie clar în­ vaţă şi devine conştient de tind exagerat, lipsindu-se
16,00 Radio- modul de exprimare cînd de gîndirea proprie, ca şi
Mic concert seamnă a respecta elemen­ de cei consacraţi care bra­
16,30 Tineri !Baladă pepita tele de conţinut ale idei­ se face sau nu înţeles de
tuzică popu- Viaţa ¡iterará lor pe care le exprimă cu­ cineva. Există fără îndoia­ vează, trecînd la acrobaţii
;tin de ştiri; lă a logică a bunului simţ de idei din care nu se mai
ie melodii ; vintele. înţelege nimic, în sfidarea
imit cu mi- mimă de mme% Cunoscînd planul de in- pe care fiecare şi-o poate
banul cu tanefioreană însuşi şi pe care fiecare o a tot ceea ce se poate în­
3 Azi, în văţămînt, oricine va putea respectă sau nu, după îm­ ţelege prin logica bunului
radiofonică spune : e uşor şi deplin simţ. Ca în multe situaţii,
20,40 Radio- & zn c^tuui a«-i*vxt£cyiîor Cind dimineaţa din munţii adinei justificat a pretinde şi a prejurări obiective şi con­
0 Radiojur- cix»Eurax-ari.*stice ce se des­ Făşeşte-n senin din noaptea sub cer, diţii subiective, realizînd şi de data aceasta, totul se
* de dans ; făşoară in Valea Jiuiui cu realiza scrierea corectă, reduce la o problemă de
ştiri ; 0,05— pxirejui sărbătoririi „Zilei El stă rezemat cu ochii-ntre stinci fiindcă fiecare învaţă ani claritatea în cazul pozitiv atitudine umană in faţa
nuzical noc- minerului*, la sala de ap ei Şi piatra-i respiră căldură şi ger. în şir gramatica, ceea ce sau obscuritatea in cazul problemelor vieţii.
a mine* Livezem a avut toc nu se mai repetă cu a scrie negativ.
vineri un recitai de poezie Claritatea este proprie
gsajWjgj dm creaţiile memoriior ce­ Alunei feriga carbonizată se frînge clar, deoarece nimeni, pînă Obscuritatea este antipo­ creatorului atent, decent şi
IA s naclului literar „Panait şi strigătul neobosit asfinţeşte-n ecou, la nivelul învălămintului dul clarităţii şi ea este cea devotat societăţii în care
aasasgan Istrati“ din municipiul Pe­ ainintiţi-vă că ortacii lui vor învinge superior, nu mai învaţă lo­ care jie interesează in mod trăieşte, căutînd să fie ex­
troşani. Au citit : Dumitru in numele ţării şi-al drumului nou.
bem jLonaşcn, Mrrcea An- gică. Şi totuşi, această si­ deosebit, căci aşa cum cla­ presia năzuinţelor semeni­
pico — se­ draş, Kahela LJarcan, Ion Voi, amintiţi-vă că acolo linişte nu-i tuaţie nu constituie o jus­ ritatea este virtutea cea
ria) ; Marfă Pascal Viaţi, constantin că lămpile frunţii străpung eră străină, lor, a modului şi a logicii
Marfă iu­ Cîmpeanu, Dumitru Nechi- tificare, căci aşa cum oa­ mai aleasă, tot aşa obscu­ de gîndire ale tuturor oa­
de vară) ; gindiţi-1 frumos; cu flori sau statui menii pot vorbi corect fă­ ritatea este viciul cel mai menilor. Obscuritatea este
Punga cu for, Ştefan Nagiiy. De ase­ omului care coboară să caute lumină. dăunător al scrisului. E ca­
*a) ; Caste- menea, cenaclul va susţine ră a fi învăţat gramatică, proprie creatorilor orgo­
i o Dot şi astazi o nouă întimire cu tot aşa se pot exprima clar zul să ne gindim mai ales lioşi, trufaşi şi străini so­
lerurgistul) ; minerii la sala câc apel a ANDREI CAUCAR fără a învăţa logică. la scris, căci după vorba
Ancheta o minei Lonea q Astăzi are cietăţii, sfidînd logica bu­
toare (Con- loc la casa de cultură din ' A vorbi şi a scrie clar strămoşilor : verba volant, nului simţ şi idealurile de
ETROŞANI: staţiunea balneoclimaterica înseamnă a realiza expri­ scripta manet (vorba zboa­ viaţă ale epocii.
fonului CU- Geoagiu-Băi o interesanţi, ră, scrisul rămîne), deno-
mul — se- acţiune cultural-educativa marea ce se lasă Uşor în­
.Noiembrie) ; iniţiată de cenaclul literar ţeleasă. O atenţie elemen­ tind că scrisul ales, respec­ VICTOR ISAC
narilor fur­ „Fiacăra* şi grupul foifc tară, dar susţinută, asupra tiv literatura, este de ma- Hunedoara
ca) ; LU- „Canon“ din Hunedoara, o
iltuoşi (Cul- Duminică, m aceeaşi sta­
floare Hua ţiune balneoclimaterică, va
VULCAN : avea loc întîlnirea membri­
Luceafărul); lor cenaclului literar „Sar-
al 420 — se- mis“ din Haţeg cu oamenii
2rul); ¿v v muncii aflaţi la odihnă şi Plcşa Traían (Brad) — „S*
.a, dolarii tratament. ® La Festivalul transformă Bradul“.
[uncitoresc);
a creşte, pî- de creaţie artistică „Vasi-
vioiembrie) ; le Aiecsandri“ desfăşurat
ate pentru la Iaşi şi Mireeşti în 1—2
aşie) ; GU- august, poeţii hunedoreni
bra aurului ioan Vasiu, de la cenaclul
vŞTIE : Lu- literar „Ritmuri“ Deva şi
a durerii Mircea Andraş, de la ce­
lia Barkley naclul literar „Panait
/ (Flacăra); Istrati“ din Petroşani au
ţii „secolului obţinut fiecare premiul al Turlca Ghcorghe (Brad)
'BRAZI : IlI-lea. — „Arături de primăvară
seriile I—II;
ii secolului la Crişc.ior“.
cultură); Prof. MARCEL LAPTEŞ
3-lea salt
iul); LLIA :
î — seriile
Alexandru Boboc critic““, eu Richard Ho- sofie nemarxistă care stră­ racoiclor. Filmul realizat in
nigswvald, ..N'eo criticismul bate cartea. „Fără o aseme­ studiourile sovietice şi indie­
francez şi italian“ etc. Ră- nea atitudine, spune autorul, ne este realmente atractiv,
Filosofía minînd la idee, să notăm şi critica ar izola gîndirea ma- restituind farmecul exotic pe
celelalte capitole : „Neohege- terialist-dialectică de con­ care îl exală basmul. Com­
„Neoromantis­
vgerii din 7 contemporană. Uanismul", „Filosofia vieţii“, textul marilor confruntări de paraţia cu varianta france­
mul“,
Orientări şi tendinţe idei din epoca noastră şi ar ză, de care am amintit mai Ármatele pămîntutui
, 09, 8, 13, „Pragmatismul“ şi „Fenome- oferi un tablou nu numai sus, este ispititoare. Aşadar,
în filosofía nemarxistă care film e mai izbutit 7 Co­
02, 32, 20, media frenetică cn Fernan­
8, 90. din secolul XX. del, sau actuala ecranizare ? O mulţime de oameni
iri: 1 028 030 Credem că problema trebuie Stau cu capul plecat in grîu să nu adoarmă
Luat ca atare, titlul aces­ pusă altfel. Din perspectiva
tei cărţi apărute Ia Editura unei competiţii autentice a pămîntuî;
didactică şi pedagogică, pare nologia". Iată, aşadar, cîteva simplificaf, ci şi neveridic a- valorilor, e limpede că am­
al unei lucrări de mare în­ laturi de bază ale filosofici, supra universului creaţiei bele filme sint reuşite, doar
tindere, cu abundente diser­ a căror disecţie atentă a pus ideatice contemporane“. viziunile regizorale diferă. O mulţime de spice
taţii ştiinţifice. în realitate in valoare pentru cititor e- „Ali-Baba şi cei 40 de hoţi“ Răsar în apusul roşiatic pe umerii oamenilor
Insă, nu este aşa. Pe par­ senţelc unor gindiri de ex­ DUMITRU HUP.UBÂ — versiunea de acum se im­
>il pentru 8 cursul a circa 230 de pagini, cepţie, gîndiri care au con­ pune printr-o impresionantă I»e mîngîie gleznele — Te miroase aburul
eme căldu- autorul face un adevărat tur stituit in timp tot atitea fidelitate faţă de semnifican- înecâcios şi aprins —
variabil, de forţă prin concepţii şi cu­ puncte de plecare in com­ tul literar. Pe deasupra, Se formează în lan armatele de maci
Vîntul va rente filosofice, reducind plexitatea cunoaşterii, genc- „Ali-Baba basmul este, cum s-ar zice,
ţoderat, cu complexitatea fenomenelor, a rînd curentele şi şcolile fi­ mai la el acasă in ambian­ Aprind pămîntuî — vindecă de tăciune
ale în su- temei in general, la o pre­ losofice ce au făcut obiectul şi cei 40 de hoţi" ţa orientală, iar in ceea ce Acoperite de platoşe ies pe drumuri
pînă la 60 zentare aproape schematică. prezentei cărţi. în acest con­ priveşte evoluţia lui Dar- Purifică aerul
st. Tempe- De fapt, altfel nici nu ar fi text, intenţia autorului se Probabil că mulţi îşi aduc raendra in rolul titular, ei
vor oscila fost posibil. A vorbi despro vede limpede t informarea aminte de versiunea cinema­ bine, acest actor parc să fie îngroapă statuile în sînge.
grade, iar neokantianism — e drept că unui public larg — şi mai tografică franceză a unuia ideal pentru întruchiparea
re 28 şi 32 iatr-un capitol intrig, dar... puţin avizat — asupra exis­ dintre cele mai frumoase legendarului Ali-Baba. Dacă
numai de 48 de pagini ! — tenţei unor „orientări şi ten­ basme din „1001 de nopţi“. adăugăm aici travaliul foar­ I»egănare uşoară de femei desculţe
:me în ge- este, fără îndoială, o între­ dinţe in filosofia nemarxis­ Protagonistul fusese un co­ te inspirat al operatorilor Intrînd în griul ce geme ca la înec
cu cerul prindere la care nu se în­ tă“, cum se şî precizează mic de neuitat : Fernandel.
idea aver- cumetă oricine, chiar dacă încă din titlu, fapt materia­ Celebrul basm s-a ecranizat L. Traviţki şî P. Pereira, Caii pasc mai incoio de sat
oaie„ înso- argumentele se n u m e s c lizat prin proiectarea mari­ acum din nou, de această muzica atractivă a lui V. Mi­ Purtaţi în frîie
i electrice, „Şcoala de la Marburg“, cu lor valori teoretice spre spa­ dată do cineaşti sovietici şl lo v şi R.D. Barman, avem De soldaţii armatelor de maci.
nta inten- reprezentantul ei cel mai de ţiul confruntărilor de con­ indieni. imaginea completă a unui
) km/h din seamă, Hermann Cohen, cepţii. Desigur, reliefantă ră- Regizorii Latif Faizlev şi film pentru toate virstele.
Meteorolog „Şcoala de Ia Baden“, cu mîne ideea permanentă de Umeş Mccra n-au plecat cu
iana Ţuţu- Heinrich Rickert, „Realismul dialog filosofia marxistă-file- miinile goale din grota mi- AL. COVACI VALERfU BÂRGAU