Page 29 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 29
PROL ETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢirVAl ÎN /TARUL DF. AZI : 1 în înîîmplneree merii săritori]
9 „Cîntarea României“ :
Simplitate şi rafina-
ment
*> MOZAIC DUMINI naţionale si a „Zilei minerului“
CAL : i i • >
CâJ — Şcoala de minerit iat „Săptămîna de pro- ^
SDCIAIJSMIMl — Cursă de «•» loco ducţie record“ dedicată J
din Săcărîmb
motive
„Zilei minerului“. în zi- 1
Patrimoniul na
—
lele de 3—8 august, aici ţ
tural al judeţului
s-au extras suplimentar i
nostru
— Rebus: La seceriş prevederilor de plan pes- ,
COMITETULUI JUDETfftlM Euma • Deva — actualităţi te 000 tone de minereu. j
9 Agenda: Televiziune, S-au evidenţiat oamenii ţ
mm IMSI LIULUI POPULAR JUDEŢEAM Cinema, Vremea muncii din cadrul secto- i
rului Valea Arsului — cu >
® Sport: Rezultatele
primei etape a Cam 350 tone, Musariu î — 1
pionatului diviziei A 190 tone, precum şi cei |
Anul XXXIII, nr. 7380 DUMINICA, 9 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani de fotbal de la Musariu II, Valea i
Morii şi Musariu III. j
NOI ZĂCĂMINTE l
MINIERE
ZIUA MINERULUI“ ÎN EXPLOATARE 1 )
99 SOLUŢII
DE EXPLOATARE De la începutul anului, i
PENTRU PERIOADA exploratorii hunedoreni r
Omagiu bravilor muncitori din adînsurî 19821985 şi-au depăşit sarcinile de ţ
plan la lucrări de foraj t
Dc curind, colectivul cu I 772 m, Ia săpat ga-
Institutului dc cercetări terii cu 013 ml, la suitori \
in fiecaie an, in prima dernă, tehnologiile înainta Adunarea festivă şi proiectări miniere pen cu 19 m, rcalizînd un ij
tru cărbune din Petro
duminică după 6 august, te de exploatare, care asi şani a definitivat notele beneficiu suplimentar de 1
sărbătorim „Ziua mineru gură randamente înalte, de comandă în care sînt peste 3,3 milioane lei. /
lui" — binemeritată preţui producţii continuu sporite de ia Petroşani stabilite soluţiile de ex Mobilizîndu-se exemplar, ţ
re a activităţii şi realizărilor de cărbune cocsificabil şi ploatare a cărbunelui la colectivele de muncă ale l
unuia dintre cele mai puter energetic. în prezent, aici minele Lonea, Petrila, A- I.P.E.G. Deva au deschis ?
nice şi mai importante de lucrează 29 de complexe Ieri, la Casa de cultură lectivele întreprinderilor ninoasa, Livezeni şi Pe- în avans lucrările de or- i
taşamente ale clasei noas pentru susţinerea mecaniza din Petroşani a avut loc, carbonifere în întîmpina- trila-sud, în perioada a- ganizare de şantier la ţ
tre muncitoare. îi omagiem tă a abatajelor, 42 de com intr-o atmosferă caldă, săr rea măreţei sărbători na nilor 1982—1985. Sînt e- Hondol-Măgura (C'ertej), t
azi pe mineri, oameni har- bine de abataj şi 23 com bătorească, adunarea fes ţionale — 23 August şi a nunţate soluţii clare de in vederea executării a
:~'p şi curajoşi, care cu for bine de înaintare, nume tivă consacrată Zilei mi Zilei minerului, a eviden exploatare dc mare ran două orizonturi şi un puţ 1
ţa braţelor şi cu ajutorul roase maşini de extracţie, nerului. Au fost prezenţi ţiat unităţile, sectoarele şi dament, menite să asigu de exploatare de 100 m, ţ
din zi in zi mai pronunţat locomotive de mină, trans reprezentanţi ai tuturor brigăzile fruntaşe în între re extracţia unor canti la Roşia Montană au pre- t
ai tehnicii moderne aduc portoare cu raclele, stîlpi întreprinderilor extractive, cerea socialistă, subliniind tăţi sporite (le cărbune gătit lucrările de săpare /
necontenit la ziuă, din stră hidraulici şi grinzi articula de preparare .şi de fabri grija deosebită a conduce cocsificabil şi energetic. a puţului pentru cerceta- ţ
fundurile pămlntului, cărbu te, ventilatoare, staţii anti- caţie a utilajelor pentru rii partidului şi statului, rea in detaliu a zăcămîn- ţ
ne şi minereuri — hrană in grizúmetrice. Cu utilaje şi subteran, ai institutelor de personal a tovarăşului „SĂPTAMÎNÂ RECORD tului de aici, iar la Va- l
dispensabilă pentru indus instalaţii moderne sînt e- cercetare şi proiectare, In Nicolae Ceauşescu pentru ÎN PRODUCŢIE" dul Dobrii lucrează în /
trie, pentru dezvoltarea vi chipate în tot mai mare stitutului de mine -şi Com îmbunătăţirea permanentă ritm intens la predarea )
guroasă a patriei noastre măsură şi celelalte între binatului minier Valea a condiţiilor de muncă şi Ieri, la întreprinderea acestui zăcămînt pînă la ţ
socialiste. prinderi miniere din judeţ, Jiului, ai altor unităţi eco viaţă ale minerilor. minieră Barza s-a înclie- sfîrşitul anului, ^
Sărbătorind „Ziua mine precum şi uzinele de pre nomice şi sociale din mu în numele Biroului Co
rului" este momentul să parare, pentru a valorifica nicipiu. mitetului judeţean de
subliniem din nou grija la indici cît mai înalţi re La adunare au luat parte partid şi al Comitetului e-
profundă , pe care partidul, sursele energetice şi mate tovarăşii Virgil Trofin, xecutiv al Consiliului popu Experienţa griului
secretarul nostru general, to riile p.rime exploatate, membru al Comitetului lar judeţean, tovarăşul
varăşul Nicolae Ceauşescu, Alături de mineri, desfă Politic Executiv al C.C. al Radu Bălan a adresat mi
o poartă dezvoltării socia şoară o activitate neobosi P.C.R., viceprim-ministru nerilor din Valea Jiului, învăţăminte de care vom ţine
liste a patriei, ridicării ne tă preparatorii şi explora al guvernului, ministrul din întregul judeţ, cu pri
contenite a nivelului da trai torii — cei ce pun în evi minelor, petrolului si geo
material şi spiritual al mi denţă marile rezerve mine logiei. Radu Bălan, prim- lejul Zilei minerului, cele seama ia pregătirea recoltei
nerilor, ai tuturor oameni rale ale subsolului — pro secretar al Comitetului ju mai calde felicitări pentru
lor muncii, al întregului iectanţii şi cercetătorii din deţean Hunedoara al P.C.R. activitatea desfăşurată şi
popo!. institutele de cercetări, şi preşedintele Comitetului e- rezultatele obţinute în din anul viitor
Minerii din Valea Jiului, din de securitate minieră, pro xeeutiv al Consiliului popu creşterea producţiei de
Hunedoara, Brad, Deva, din ducătorii de utilaje şi echi lar judeţean. Petru Furdui, cărbune, minereuri de fier Recolta medie de gnu la cu putere în evidenţă de
celelalte contre minereşti pamente miniere, construc preşedintele Uniunii sindi şi complexe, urîndu-le noi hectar obţinută in primul faptul că de pe o supra
hunedorone, alături de toţi torii de obiective miniere catelor pe ramura mine, şi importante succese în an al actualului cincinal faţă de 32 de hectare cul
oamenii, muncii din jude — cu toţii ajutoare perma petrol, geologie şi energie înfăptuirea sarcinilor si de către Cooperativa agri tivate cu grîu din soiul
ţul nostru trăiesc cu emo nente, de nădejde ale mi electrică, Viorel Faur, prim- angajamentelor pe acest colă din Rapoltu Mare a tulia, avînd ca plantă pre
ţie şi deplină satisfacţie nerilor. seeretar al Comitetului mu an, pe întregul cincinal al fost superioară prevederi mergătoare furaje legumi
momentele memorabili îmbunătăţirea in perma- nicipal Petroşani al P.C.R.. calităţii si eficienţei. lor planului eu peste 200 noase, am realizat peste
vizitelor de lucru efec tuats nenió a dotării ! te hnice, în- preşedintele Comitetului Luînd cuvin tul în cadrul kg. Producţia respectivă 4 980 kg boabe la hectar.
de secretarul general al soţita de pric epe rsa, har- executiv al Consiliului adunării, tovarăşul Virgil ne-a dat posibilitatea să Pe tarlalele unde am folo
partidului pe aceste m 2-lea- ni ci a şi dăruirea in muncă popular municipal. Trofin a transmis mineri livrăm la- fondul centrali sit acest soi nu s-au sem
guri, direEt în abataj: 2 mi - ale minerilor, au detsrmi- în cadrul adunării, to lor, tuturor oamenilor mun zat al statului mai mult dc nalat cazuri de cădere a
i, e. nat c rbţinerea zi de zi a varăşul Dan Surulescu, di cii din Valea Jiului, din 260 tone grîu, revenind, în plantelor sau de şistăvire,
tova- unor realizări deosebite in rectorul general al Com judeţul I-Iunedoara, un medie, peste 1 800 kg boa iar greutatea hectolitrică a
p3SCU, producţie : în Valsa Jiului binatului minier Valea călduros salut, urări de ite predate de pe fiecare fost mai bună decît la alte
'S dezvoltare şi moderniza- Jiului a prezentat bilanţul sănătate şi multe succese hectar, cultivat.
,e a industriei extractive, de peni, Paroşeni, care au ex realizărilor obţinute de co- Propria experienţă ne-a CORNEL TĂRĂPOANCĂ
îmbunătăţire a condiţiilor tras împreună de la înce din partea C.C. al P.C.R.. demonstrat că nu am epui inginer şef
de muncă şi viaţă ale mi putul anului mai mult de personal a tovarăşului zat nici pe departe rezer a! C.A.P. Rapoltu Mare
nerilor se înfăptuieşte cu 80 000 tone de cărbune pe Maistrul electromecanic Nicolae Ceauşescu, secre- vele de creştere a produc
succes. ste plan, in Poiana Ruscăi Teodor Boucalo, Erou al ţiei. Acest lucru este scos (Continuare în pag. a 3-a)
— la secţia minieră Tsliuc, Muncii Socialiste, conduce (Continuare în pag. a 3-a)
Astăzi, prin grija parti in Ţara Zarandului — la o formaţie puternică in a-
dului şi statului nostru, se I.M. Barza, ori la minele batajul IV ai I.M. Imperii,
investesc fonduri considera Deva şi Gertej, în alte u- lucrind cu un complex me • ••’'■«vă !vS>> v ..
canizat
randament.
de
mare
bile în activitatea de pro nităţi miniere din judeţ. Iată-1 pe brigadier (in cen ¡®é¡ -
spectare şi exploatare geo ortacii alături de de bază (stin
dintre
tru),
doi
săi
logică, pentru dezvoltarea in acelaşi timp se îmbu gă jos). i
continuă a bazei proprii de nătăţesc continuu condiţii . >■ - mii
materii prime şi resurse e- le de viaţă ale minerilor şi I.M. Uărbăteni. Una din STvC 1 .
nergetice, lucrările miniere familiilor lor. Numai in Va tre brigăzile fruntaşe — cea
de
lin
Gheorghe
condusă
cunosc ritmuri intense de lea Jiului, la cele peste 5 500 şau şi ortacii săi Aurel
modernizare, in abatajele de apartamente date în Drevenciuc, Gheorghe Crc-
miniere din Valea Jiului, folosinţă în cincinalul tre ţu şi Fănieă Btiluş (dreap
ta sus).
unde producţia de cărbu cut se vor mai adăuga. în
ne va -creşte în acest cinci a n u l acesta peste 2 400. In In activitatea de pregătiri
la
de
nal, pe baza sarcinilor sta ultimii ani s-au construit şi deschideri evidenţiază mina
Deva,
se
con
bilite de Congresul al XII- aici 3 şcoli, 5 creşe şi gră stant, prin realizările in
lea al partidului, cu 4 mi diniţe. cantine, cămine producţie, şi schimbul con
lioane de tone faţă de cin studenţeşti, cinematogra- dus de Dumitru Foca. Ală
de
turi
minerii
—
ei
cinalul precedent, pătrunde Gheorghe Martinaş şi Sza-
tot mai mult tehnica mo- (Continuare in pag. o 2-a) l»o Gez.a (dreapta jos).