Page 3 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 3
». 7 381 ® SÏMBÀTÀ, i AUGUST 1981 Pag. 3
r
mim Consemnări Negust semn
ê
; vacanţă Dc sezon şi nu prea, Mai anii trecuţi era la silii populare. E drept,
Donaltf —
vait. Disney căci clacă bagi bine de modă — la un anumit pu autoritatea ar putea li mai
â' A. Cum seamă, negustorii cu pri blic — să se poarte lame vigilentă, dar, în general,
uni scriem cina sint nelipsiţi clin de ras aii mate de gît. nu poate ii învinuită întîi
piele şi llrguri tot timpul Cumpărate, fireşte, de ia pentru că n-are în sche
site : „Ade-
;oste" (rc- anului. Doar că vara ziua tarabagiii cu imaginaţie mă lucrători cu pregătire
e mai lungă, lumina mai lucrativă şi inepuizabilă. estetică şi mai apoi pen
nuzical. In- necruţătoare şi omul are Mline, poimline ne putem tru că nimeni nu poate
awnaţia Ca
lini tlin 'Fi parcă mai mult răgaz să aştepta să vedem semeni prevedea tot ce c în sta
contemple „marfa“ pe ca dc-ai noştri purtînd atîr- re să producă imaginaţia
surai — ar- re o expun pe derizoriile 'fiaţi de gît crenvurşti de diabolică a unor oameni
rttv
mica eveni- Narea noastrâ La Sarmizegeiusa-n lor tarabe: cumplite Hori ipsos, Joraibăre sau lin puşi pe căpătuială în sluj
uliticc de plastic, ochelari de ce guri de ghete. Deocamda ba urîtului. Solufia nu se
ci luloid, „bijuterii“ de ala tă lamele au ieşit din alia decît în reacţia opi
iubire dacic ceas
prin ţara mă, agraie de tinichea po vogă, dar se poartă „schc- niei publice competente,
iunlelc tic leită, monştri zoo- sau letii“. Tot alîrnati de gît, a oamenilor de bine, a
»rtaj Griul priveşte de pc umerii Patriei Azi, Burebista la Costcşti coboară cmlropomorii cuprinşi sub dar — de ce nu ? ■— şi ioturilor de speciatilalo. 'j
ledia Nc transmite lumina sa aurie Cu Decebal — stindard oştirii dace,
„Dallas“ — Ne umple sufletul de bucurie. Pe munţi ard lăncii să vesiească-n Ţară numele generic de „bibe la parbrizul maşinii, iată Şi în adevăraţii meşteri
care
r
muzică si Că Dacia e-n cîntec şi e pace. louri“ şi cile alte groză deci că , scheleţii e mul populari, cu mai trebuiesc
vii in fata cărora le o-
multă
sprijiniţi
tifuncţionali“ : dai un ban,
Griul se-naiţă curat şi frumos,
Sport. preşti iuscinal şi uluit de dar face! Lugubru me fermitate, aşezaţi in vadu
Cu fiecare oră, cu fiecare clipă devine Sub zarea aurită-n liber zbor iniinitele ipostaze in care mento, sinistră cochetărie, rile cele mai prielnice,
Adie iar chemarea lor fierbinte
Tot mai mult — împlinire de pline. se poate inlăţişa urîţenia. amarnică sărăcie cu du stimulaţi şi popularizaţi
în freamătul eternului Izvor Negustorii cu pricina sini hul ! prin mijloace publicitare
Doinind prin rădăcini de oseminte.
Griul cîntă în geana de seară, şi producători şi, deci, Periodic, presa şi tele adecvate. Am cumpărat
meşteri: le place să tic viziunea ini(iază — cum de curînd de la un ase- I
:! <¡,00 Ra- Noaptea se stinge-n dimineaţa Cresc tulnice din codri-nsîngeraţi consideraţi artizani. Ală menea meşter din picaj- 6
irtineţii; 7,00 Ce răsare din oglinda de vară. Cu seva împietrită-n albe castre, facem şi noi acum — a-
I, 00 llevista încununind Altarul din Carpaţi turi dc ei insă, prin sta tacuri împotriva acestor ina Bradului o simplu oală "
ierul melo- ţiuni şi llrguri, mai pot ii a rt iza ni- impostori, adevă de flori. Îşi lucea smalţul
ia tle ştiri; Griul priveşte de pe umerii Patriei, 'Nălţat spre orologiile albastre. văzuţi adevăraţii artizani, în soare şi cînd am cioc
ulie; 10,00 meşterii populari, sobri, rate surse de pervertire nit-o cu degetul a cînlat
;J 10,05 Re- Ne inundă sufletul cil emoţie şi Şi-al lor sărut, în lutul viu rămas, a gustului public. Ciudat
¡ulio; 10,40 strălucire discrefi, parcă tot mai o că ci îşi continuă însă prelung, cu glasvt unei
i; populare; îmbălsămat în cetină şi miere, singuri şi mai putini în fete de demult. N-aş da-o
ştiri; 11,05 Griul a fost şi rămîne marea noastră La Sarmizegetusa-n dacic ceas nestingheriti negustoria la nici pentru zece tarabe cu
II, 33 Avan- iubire. Ne înfioară-n cîntec şi durere. iata navalei agresive a adăpostul unor autoriza
tv. ; 12,00 mercenarilor prostului „schelefi“ de aur...
;i 12,30 Din gust. ţii emise de diverse con RADU CIOBANU }
tini nostru; MIRON TIC VASILE COJOCARU
; i vacanţă ;
la 3 ; 15,00 L
. 16,00 Ra-
13 Moment Viata
Tineri in- i'llf ...iţii
zică popu- Dorul eroilor
in tle ştiri; literară
îi prctutin- Poşta
reie serii ; de tară ■ ; /-i. - «k- ri
»
cu cînte- Iii! hunedoreană
în Româ- Şi dac-o să ne fie dor
ofonicit tle literară de munţii mirosind
latliorecor- îs în ultimul număr al re
ttliojurnal ; a vară, vistei „România literară“
i la dans ; o să ne crească ramuri semnalăm o subtilă şi pătrun
ştiri; 0,05— Glieorglie Neagoe — verzi zătoare cronică a lui Dumi
uzical noc- Haţeg. Simple rime; din anotimpul morţii- tru Radu Popa la volumul de
in
straniu
„Alfabetul
versuri
începutul poeziei ,,în afară. care vă vorbesc“ al poetului
Bsœrnsæ grijorare" este echivoc; hunedorean Valeriu Bârgău. «
Şi dac-o să ne fie frig Casa de cultură din staţiunea
„N-o să uităm nici în lumea fără de lumină, balneoclimaterică Geoagiu-Băi
a găzduit duminică un emoţio
odată/ Scîrţîitul porţii/ m o să primim căldura nant recital de poezie al mem
(Patria) ; Cînd venea al nostru mmi ' voastră brilor cenaclului literar „Li-
1 şl arde- ? i; f;§ J ÏÛ viu Rebreanu“ din Orăştie.
'adavre de tată/ Pe la miezul prin frunze şi prin Şi-au dat concursul Maria
de vară) ; ÜÈIl À ' rădăcină.
Jandarmul nopţii...“ . Urît de-o să ne fie-n Diaconu, loan Popa Stănileşti
(Flacăra) ; şi Domnica Livescu. « Din
i (Sidcrur- nou poetul loan Evu de la Ce
pile vîntu- Cornel Oprea — Hu cripta
H (Arta) ; nedoara. Poezia „Ma singurătăţii minerale, naclul scriitorilor „Flacăra"
torni); PE „Surîsul primăverii“. din Hunedoara este prezent în
RU prima ma", dincolo de ac privirile îndepărtate paginile revistelor literare din
(Unirea) : Desene de : vă vor atinge prin petale.
(7 Noiein- centele melodramatice, tară cu valoroase creaţii. De
salt mor- nu răspunde criteriilor DORINA ITUL CRÂNG data aceasta revista „Transil
LUPENI: NASTAS1A MANIU vania“ îi publică un ciclu dc
(Cultural) ; lirice. poezii inedite. Menţionăm că
-ă 'Munci
ţi : Pentru poetul a primit premiul revis
.Ciiote (Lu- Tilica Screanu — tei la concursul de poezie
A : Munţii „Lucian Blaga“. De asemenea,
rul); AN1- Haţeg. Cele trei lucrări Hu e totul
un teanc sint aranjate grafic în consemnăm o pertinentă inter
mcitoresc); Nu e totul să stai la masa poporului tău, venţie a aceluiaşi poet în re
fotbalişti în formă de poezie. Con- vista „Flacăra“ în'cadrul an
oicmbrie) ; trebuie să ştii să trudeşti odată cu el
i mercena- ţi^ţitul însă... şi să-l iubeşti ca pe lumina plină a zilei chetei „Muzica tînără actuală“.
roşic) ; O- « La ultima şedinţă a cena „La tîrg“.
slory pe trebuie să înţelegi libertatea clului literar „Sarmis“ din
lună seara. loan Crişan — Deva. ca zborul necesar al ciocîrliei.
GEOAGIU- încercaţi să citiţi „Ce- Haţeg au citit din creaţiile lor
— seriile Valeria Chircu, Ion Drăgănescu
cultură) teraş de sub mohor" Nu e totul să spui că aparţii unei ţări şi Ionel Stancu. Cu acest pri Olari moţi
r planat trebuie să simţi creşterea ta odată cu griul »
.ZI Infer- la Cenaclul judeţean ştiind că acolo-n cîmpii arde lutul, lej, scriitorul Iv Marttnovicl a
lori ~ se- „Mioriţa" al poeţilor împărtăşit din impresiile sale Ei înnoptau pe drum, pe apucate,
AN Cap- trebuie să-i aperi limpezimea izvoarelor referitoare la dezbaterile care
or (Casa ţărani. ca pe propria-ţi casă. Oriun<le-n ţară se simţeau acasă
StMERIA ; au avut loc la Conferinţa U- Maşini treceau cu faruri îngheţate
(Mureşul) : MARIANA PÂNDARU niunii Scriitorilor Spre moartea din oraş, ntai luminoasă...
■ sentiment Red. Parcă-şi duceau mormintele în spate
Prof. MARCEL LAFTEŞ
Parcă migrau din munţi spre munţi mai mari
Ducînd Ia tîrguri orăşenizate
Pămînt din sate sfinte, de,olari.
debusolarea adolescentină Iar moţii nu ştiau să se dezbare
ANA BLAND1ANA : este un rezultat direct al u-
serii din 31 nor cauze cu rădăcini adinei. De obiceiul lor de-a face oale
Prezenţa lui Moldovan — p Ardeau ulcioare-n para din suflare
ii
.4, 42, 72, n OCHIUL DE GREIER prezenţă solară a spiritului Să aibă apa-n ele gust de soare.
justiţiar — contrastează pu Iar nopţile, sub cerul înstelat,
I, 25, 54, 52, ternic cu microuniversul in
Departe de larma asurzi terlop, de un pitoresc spe Trăgeau pe ei pămînt martirizat...
ri : I 017 738 toare' provocaţii de genera te cu detaşare. Sntr-un su cific, conferit de personaje
ţiile şi promoţiile anuale, prem efort de transfigurare DUELUL ca Limbă, Pijama, Ologul,
lunare şi săptămînale de a realului, întrevăzut ca Piciul, Rică etc. Dar tocmai OSar din Obârsa
poeţi „geniali“, supranumiţi prin ochiul unui greier, ce din acest contrast reiese •
„copiii teribili ai poeziei", „ti sublimează în cîntec zgomo Ducă avem în vedere suc limpede că răul nu este con
neri furioşi", reprezentanţi tele şi „sincerităţile“ de pe cesul de excepţie pe care genital, o! un ceva provocat, Baciul Sinese Maieu din Zarand
ai „generaţiei in blugi“ . — ste zi, suspecte : „Greierii serialul cu comisarul Moido- împotriva căruia se poate Cutreieră sub coviltir de stele
cum îi numea o binecunos cîntă numai în somn/ Gre van l-a înregistrat în î'îndu- lupta, aşa cum o face co Prin Transilvanin-n care stele ard
tliil pentru cută revistă literară — Ana ierii ziua sînt numai insec rile publicului, este limpede misarul Moldovan. Să-i vîndă lumii oale şi ulcele.
1081 t Vre- Blandiana îşi construieşte, cu te,/ Lăsaţi-i să doarmă şi-as- că Sergiu Nicolaescu a avut „Duelul" captivează prin
oasă şi se consecventă, In fiecare car cundeţi-i, ierburi/ De since un motiv foarte temeinic să două trăsături esenţiale : Din stirpe de martiri, din moţi se trage,
va £1 rnai te de poezie universul ar rităţile zilei, suspecte...". continue in „Duelul“ aven travaliul regizoral de clasă Din cei pe roată, mulţi traşi demult...
ui va sufla tistic propus de volumele în acest context. poezia turile palpitante alo perso ş! interpretarea policromă, El poartă smalţ tle stele în desage
oderat din anterioare. în „Ochiul de îşi recapătă virtuţile ei dé najului central. Sîntem con datorată lui .Tean Constantin,
remperatu- greier“, confruntarea dra miurgies, Ana Blandiana re- vinşi de faptul că un bun Colea Răutu, Ion Riţiu, Ovi- Iar eu din altă lume îl ascult...
fi cuprinse matică dintre eul poetic al fuzînd orice experienţă efec film de aventuri, de acţiu ditt Iuliu Moldovan. Ana Ma Baci Marcu-i întocmit să facă oale
■ade, izolat autoarei şi realitatea ime tuată numai de dragul for ne, poate să vehiculeze idei, ria Moculescu, Gcorge Mi- Şi să Ie ardă-n răsuflarea lui
■ cele ma- diată nu îmbracă formele mei, aşa cum ne mărturiseş poate să trezească sentimen hăiţă, George Constantin, Şt.
31 de gra- stridente ale poemelor-fiuviu, te convingător înlr-o profe te nobile, poate să impună, Miliăilescu Brăila. Ion Be- El n-a plecat să lucre la furnale
ocal ceaţă înveninate de revoltă împo siune de credinţă, enunţată graţie unui 'erou ca Moldo- solu, Vladimir Găitan, Aris- El nu s-a lecuit de neamul lui.
triva lumii ultra-tehniclzate în poemul „Vinătoare“. In van, un model pozitiv, pur- lide Teică. Regăsim in film L-ascult ascuns in finul din căruţă
me în ge- şi supermaşinizate; poeta nu umbra cuvintelor, putem in tînd toate amprentele veridi tot ceea ce făcuse din seria
şi in curs se ia la hartă cu tramvaiele tui sîmburele de inefabil, cităţii şi ale puterii de con lul de care ţine şi „Duelul“ Sub ploaia unei veri de pe pămînt
irul va fi şl poluarea, eu roboţii şi grăuntele de taină pe caro vingere. Ii mai înjură cîto-un găgăuţă
noaptea şi maşinile electronice, ci îşi trebuie să-l deţină poezia — Acţiunea dinamică se des o atracţie cinematografică : Că ia prea mult (cinci lei !) doar pe păn<int...
jorar noros asumă singurătatea ca pe o acel văzduh intraductibil pe făşoară pe fundalul eveni atmosferă electrizantă, ele
cînd izolat unică posibilitate de scruta care-1 degajă ţipătul unui mentelor care preced singe- ganţa derulării acţiunii; ritm Un bruş de lut, acolo, oluri, blide...
! de ploaie re a realităţii înconjurătoare. copil ce descoperă cu uimi- rosul spectacol al celei de-a Le-a smuls din satul lui cu nume sfînt.
rcăt'.l eîee- Cu toate acestea, Ana Blan r.e lumea din jur. Căci cu doua conflagraţii mondiale. cuceritor ; farmecul prota Sinese a lui Marcu îmi surîde
rnt um est diana nu este „portretul viu" vintele care nu mai au um Iată un bun prilej de a de gonistului. Şi ploaia cade bună pe pămînt ..
■aţa local al artistului închis în tur bră „şi-au vîndut sufletul...". monstra (deloc didactic,
Meteorolog nul de fildeş. Poeta nu re fiindcă didacticismul e străin AL. COVACI
aseyak In- fuză realitatea, ci o priveş- IOAN EVU de stilul tui Nicolaescu) că EUGEN EVU
