Page 31 - Drumul_socialismului_1981_08

NR. 7388 • DUMINICA, 9 AUGUST 1981 Pag. 3

Adunarea festivă de la Petroşani DummiCAL

EVjZlUNE
(Urmare din pag. 1) măm întreaga recunoştinţă, bători naţionale — 23 Au-
să vă mulţumim din toată g*,t —, vă încredinţăm,
UNICĂ, tarul general al Partidului inima pentru sprijinul mult stimate şi iubite to­ ŞCOALA DE MINERIT
UCU ST Comunist Român, preşedin­ permanent ce ni-1 acordaţi varăşe Nicoiae Ceausescu, DIN SĂCĂRÎMB
Ţinte ! tele Republicii Socialiste şi să vă asigurăm că şi în că minerii Văii Jiului nu
•rial pentru co­ România, Minerul de O- viitor minerii Văii Jiului vor precupeţi nici un efort In procesul dezvoltării minoritului transilvă­
licul prinţ“, noare al ţării. vor fi în permanenţă la pentru a-şi îndeplini pla­ nean, in prima jumătate a secolului al XlX-lea
il 2 nul şi angajamentele pe se simţea nevoia unor oameni cu o pregătire
latului în continuare, vorbitorul datorie, vor face totul pen­ tehnică, apţi să asigure organizarea şi exploa­
le muzicii. Rc- a evidenţiat rezultatele bu­ tru a înfăptui sârcinile pe acest an, pe întregul cin­ tarea intensiva a resurselor subsolului. In aces­
liva festivalu- care conducerea partidului, cinal, că îşi vor aduce în­ te condiţii, la fiinţă Şcoala dc minerit de la
GJeorge Enescu“ ne obţinute de minerii a Săcărîmb. prima şcoală cu profil minier din
Viii Jiului in creşterea ‘dumneavoastră ni le în­ treaga contribuţie la spo­ Transilvania. Minele din Săcărîmb au fost des­
jă patrief producţiei de cărbune şi credinţaţi. rirea producţiei do cărbu­ chise pe la jumătatea secolului al XVIII-lea şi
a subliniat sarcinile ce re­ Conştienţi că in activi­ ne a ţării, la continua in scurt timp s-au dovedit a fi unele din cele
duminical prosperitate a poporului mai rentabile. Fiind proprietate de stat, au
vin colectivelor din acest tatea noastră mai avem venit aici o pleiadă de funcţionari imperiali, in
rl bazin carbonifer al ţării în multe rezerve, că putem nostru, a României socia­ general bine pregătiţi, care atraşi de mirajul
inspirate din face mai mult pentru creş­ liste. aurului s-au aşezat in aceste, locuri. Se contu­
P.C.R. pentru vederea sporirii continuo a rează astfel in prima jumătate a secolului al
i vieţii noi: „A extracţiei de cărbune, în­ terea producţiei de căr­ îngăduiţi-ne să încheiem XlX-lea o aşezare dezvoltată, un cadru potrivit
ietenul meu“, deosebi de huilă eocsifica- bune, vă raportăm, mult raportul nostru către se­ pentru înfiinţarea unei şcoli speciale care să
ic a Studioului bilă. stimate tovarăşe secretar cretarul general al parti­ pregătească personalul necesar dezvoltării mi­
ografic Bucu- general, că organizaţiile de dului, preşedintele republi­ neritului.
Regia Andrei într-o atmosferă de pu­ Potrivit unui raport din anul 1G53 al Comisa­
Partea I ternic entuziasm şi de an­ partid din municipiul Pe­ cii, Minerul de Onoare al riatului minier din Săcărîmb, şcoala a fost În­
iele viteazului troşani, colectivele mine­ ţării, de ziua noastră, cu fiinţată in conformitate cu ordinul Tezauriatu-
Monumente in- gajare, adunarea festivă a reşti din toate întreprin­ tradiţionalul salut mine­ lui. De la început, şcoala a fost subvenţionată
Voievodului adoptat textul Raportului
or la Călugă- derile sînt puternic mobi­ resc „Noroc bun !“. dc stat, deoarece acesta era interesat direct în O fotografie de epocă: promoţia anu­
elimbăr, Alba mineresc adresat Comite­ lizate pentru realizarea în încheierea adunării sporirea rentabilităţii minelor proprii şi a celor lui 1902 a Şcolii dc minerit (le la Săcă-
rirali,
particulare.
Iirăslău, Gură- tului Central al Partidului producţiei fizice, îndeosebi •festive, formaţii artistice La 18G9 se pune problema lărgirii sferei de
prccum şi pe Comunist Român, tovarăşu­ cunoştinţe ale elevilor în domeniul topitoriei.
Turzii. a celei de huilă eocsifica- de amatori ale aşezămin­ De această dată statul face apel la întreprin­ se predau : mineralogie, cristalografie, geome­
cran pentru cei lui NICOLAE CEAUSESCU, bilă, pentru îmbunătăţirea telor culturale din Valea derile particulare pentru subvenţionarea şcolii trie, geologie, arta desenului geometrie, ana
Lira de aur“ Minerul de Onoare al ţării, calităţii cărbunelui, pentru Jiului au prezentat un în vederea angajării a doi profesori perma­ construcţiilor miniere şi dreptul minier.
ia! în care, între altele se a- nenţi unul pentru ştiinţele miniere şi unul pen­ Pregătirea elevilor se făcea şi practic, în tot
i României : recuperarea unor restan­ bogat program eultural- cursul anului, la exploatarea minieră locală, în
Hunedoara rată : „Pentru grija deose­ ţe privind dotarea cu mij­ educativ. tru cunoştinţele de topitorie. Toate întreprinderile special în domeniul geologiei, mineralogici şi al
rtistic: „Dansez bită ee o purtaţi mineri­ loace mecanizate a mine­ apreciază utilitatea şcolii, dar sînt puţine dispu­ exploatărilor miniere. In acelaşi scop, şcoala
Producţie a ★ se să contribuie băneşte, sau condiţionează a- mai poseda o colecţie de mineralogie şi geolo­
•ilor austriece lor, pentru tot ce aţi făcut lor noastre. Adunări festive consa­ ceastă înlesnire. gie, unele cărţi privind mineritul şi citeva mo­
îal şi faceţi ca viaţa noastră Acum, cu prilejul Zilei crate Zilei minerului au Şcoala de la Săcărîmb nu a fost încadrată cu dele de maşini.
t. a profesori permanenţi, lecţiile fiind predate de De la înfiinţare şi plnă în 1906, cînd îşi în­
să prospere mereu, îngă- minerului, însufleţiţi de avut loc în aceste zile şi persoane avînd o pregătire corespunzătoare — cetează activitatea, Şcoala de minerit de la Să-
duiţi-pe, mult stimate şi întrecerea socialistă ce se în celelalte centre mine­ inspectorul de mină, conducătorul instalaţiei de cărîr.',b a dat multe generaţii de tehnicieni bine
) AUGUST iubite tovarăşe NicOlae desfăşoară în cinstea ani­ reşti ale judeţului Hune­ şleampuri şi alţii. pregătiţi care, răsplndiţi în întreaga Transilva­
Pregătirea elevilor se făcea pe o perioadă dc
■' .Ceausescu, să ne expri- versării marii noastre săr­ doara. doi ani. Examenele se ţineau semestrial iar nie şi chiar peste graniţele el, au contribuit
e în limba .-..i*- substanţial la dezvoltarea mineritului.
! ’________________ _____ — clasificarea se făcea la sfîrşit de an. In pri­
mul an, materiile care se predau erau : algebra
seri MIHAI CERGHEDEANU
iaf- (noţiuni), geometrie, trigonometrie, fizică, mate­
atea economică Formaţii distinse in festivalul muncii şi creaţiei matică şi artă topografică. în anul al doilea Arhivele statului, Filiala Deva
tehnlco-
I
foileton : „Pu- CURSĂ DE... LOCOMOTIVE MAT ÎN DOUĂ MUTĂRI
jlnţei“ — ulti- Simplitate şi rafinament
sod Orăşelul Ralnhill, din apropiere de Liverpool, Controlul poziţiei. Alb : RÍ8, Db4, Ta5, p. c5.
mondial a devenit locul de desfăşurare a unui „festival“ Negru : Rd7, Nc8, p. c7.
Toice din crca- j Riguros selecţionate în na iinalei zestrea cântecu­ lirii respectului, înţelegerii sui generis: întrecerea locomotivelor veterane,
izicală româ- în prezenţa a 50 000 persoane, care au luat loc
toate etapele actualei ediţii lui păstrată din străbuni. şi iubirii intre sofi, norme­ în tribunele amenajate special, pe şinele unei
.al. I a Festivalului naţional Învăţătorii Aurica Mihoc şi le eticii şi echităţii socia­ vechi căi ferate s-au întrecut celebrele locomo­
„Clnlarca României" — trei Nicodin Tomufa — legali liste. Un dialog epic iară tive „Sans Pareil“, „Novelty" şi „Rokett“. In
Railways
iormatii artistice de pe ra­ suiieteşlc de viata spiri­ preţiozităţi a fost dublat de cadrul „cursei“ organizate de „British comportat
Board“,
veterane
locomotivele
s-au
za comunei Dobra au ajuns tuală a acestor sate au gă­ improvizaţia spontană a in­ ca nişte „catiri încăpăţînaţi“. De pildă, „No­
în finală : corul căminului sit înţelegere în rîndul să­ terpreţilor, care au bro­ velty" stropea spectatorii cu apă, iar roţile de
cultural din localitatea do tenilor, pentru că au fost dat acţiunea cu echilibru şi lemn ale lui „Rokett“ ieşeau mereu de pe şine.
Se aminteşte eă e cursă similară s-a desfă­
Scrpico — se- centru, grupul vocal-tolclo- ei înşişi exemplu. Iar au­ simţ artistic. Iar cei care au şurat la Rainhill, în anul 1829.
Patria); Marfă ric de la Slînceşti, Slînceşti-
); Serpico — Ohaba, Răduleşti şi teatrul
Grădina de va- LA SECERIŞ
IOARA : Punga iolcloric de la Pane. Despre
lacăra); Caste- oamenii ce dau tinerele no­ ORIZONTAL : I. Lucrează după seceriş — Au­
pa)i • Dot şi nagenarei lormafii corala torul poeziei „Umbre la secere" 2. Specie de
(Siderurgistul) ; grîu — Grîu pregătit pentru treierat 3. Spicul
i) ; Ancheta • (dirijor prol. Petre Cbisecv), griului de deasupra lanului I — Asediatorii
ucitoare (Con- despre acordurile de suflet tenticitatea repertoriului ales uimit prin modul în care au imaginarelor cetăţi cereşti — La plug ! 4; scrii­
PETROŞANI: la repertoriul patriotic al pentru formaţia ajunsă în făcut toate acestea erau oa­ tor contemporan, autorul poeziei „Holde" — Pe
:eto£onului (U- combină ! 5. La nevoie, îndreaptă mina — în­
i pionul — se- acesteia, am mai scris ia finală s-a înlîlnit în inter­ menii satului — Virgil Tu- globează şl... secerişul (mase.) 6. Atletă cu per­
7 Noiembrie) ; rubrica de lată. Spaţiul de pretare cu simplitatea şi ra- dor, Verginica Tudor, Leti- formanţe ereditare la sărituri — Expresie ne­
j marilor fur- azi va ii onorat de celelalte iinamentul deopotrivă. fia Tudor, Aurica Ivan, Ma­ gativă cîtuşi de puţin concesivă 7. Din gra-
jblica) ; LU- minee 1 — Compozitor român, autorul melodiei
amultuoşl (Cui- două iormatii artistice do- Prin simplitate şi ralina- rin Handâr, ajutaţi de în­ „Spic de grîu“ 8. A se coace holda mai mult
rintul (Munci- brene, ajunse la republica­ menl s-au remarcat în a- văţătoarea Marioara Islra- decît trebuie — Supliment la o călătorie auto 9. REZOLVAREA PROBLEMEI
ULCAN : Elvis na întrecerii. ccastă edi(ie a ¡estivalului te. Ediţia a lll-a a „Căutării La seceriş ! — Lugojana bănăţeană — Exclama­
săi (Muncito- ţie i0. Vara e la seceriş — Făcut din grîu 11. DIN NUMĂRUL 7 382 :
Morgana (Lu- La Stînceşti, Stînccşti-O- „Cîntării României“ şi săte­ României“ i-a descoperit şi Sînt prezenţi în arie la batoză.
ONEA : Artico- haba şi Rădulcşti — aşezări nii artişti din Pane. Adu- i-a redat publicului larg. Pe VERTICAL : 1. Autorul poeziei „Belşug" — 1. e3 — c4 hS — 114
:riile I-II (Mi- cu cîleva zeci de case — cînd în întrecere pentru scenă cu recuzita ce releva Treierat de-o parte şi de alta ! 2. E din grîu 2. De2 — f2 Rll3 — g4
rila : Jandar- oamenii îndrăgostiţi de fru­ prima oară teatrul folcloric, mina măiastră a creatoru­ şi bun de copt — Prelucrează grîu... 3.... şi un 3. DÍ2 f5-l-mat
tereştrii (Mun- derivat al iăinei de grîu (pl.) — Adunătură de 1. c3 — e4 Rh3 — h4
MINOASA : Ar­ mos sînt mereu prezenţi în el au cucerii treaptă cu lui popular autentic, ei dia- snopi 4. Scoase din cocă !... — ...coace pămîn- 2. De2 — c3 Rh4 — g4
şi ardelenii viata cultural-artistică a sa­ treaptă fiecare etapă a a- logau liresc, simplu, expre­ tul (pl.) — Din făină ! 5. Scriitor brazilian, au­ 3. Dc3 — g3-fmat.
) URICANI : telor, iar grupul vocal-iol- cesteia. Cu „Nu mai cre­ siv. Erau acasă, cum s-ar torul volumului „Secerişul roşu" — Urcchiatul
eanc de banc- zice, pentru că tema pe ca­ lui Buridan G. E împotrivă — Ne-a lăsat pînza
nhrie) ; BRAD: clpric a urcat pe cea mai dem in vrăji“ — piesa crea­ „In lanul cu grîu“ 7. A ţine la curent — Infi­
pentru . 'ti Jnaltă treaptă a întrecerii torului popular Ion Oprean, re o dezbateau era reală. nitiv la un grîu mălurat 8. Loc do du-le-vino NUNTĂ PRINTRE NORI...
:); GURABAit- '¡estivalului muncii şi crea­ din Pane — colectivul tea­ Atitudinea lor i a f ă de trans­ — Nume feminin — Secerate de pe loturi ! 9.
de microfon ţiei. Femei, tinere şi vîrstni- trului iolcloric a dezbătut, formările pe care le trăieş­ Din tărîţe 1 — Sirop... concentrat 1 — 'Fără pe­ Aviatorul brazilian Orlando Rodriguez a he-
PRAŞTIE : Lu- prin modalităţi simple dar te satul nu putea fi decît reche într-un şir armonie 10. Holde secerate tărît să-şi oficieze căsătoria... în văzduh ! Pen­
lă a durerii ce — -Firuca Marina, Aure­ — Ţine snopii la arie 11. Soi ales do grîu I — tru aceasta, el a urcat, împreună cu aleasa
tmilia Barkley lia Gheară, Măriţi şi Lucica expresive, noua atitudine firească. De aceea au urcat Rotol'ee semne ale bogăţiei lanurilor aurii. inimii, cu ofiţerul stării civile şi 26 de invitaţi
bordul
la
elicopter,
oficiată
unui
nunta
fiind
way (Flacăra) i Băcean (mamă şi liică), Ma­ iată de muncă, responsabi­ atît de drept pe treapta cea VASILE MOLODEŢ
\I : Febra au­ fia Simoc, Vaier ia Şerban, litatea iiecăruia în colecti­ mai do sus a întrecerii ar­ Deva printre nori. După care aceasta a continuat
de cultură) ; ..pe pămint".
'¡raţii secolului Firuca Şerban şi multe alte vitatea sătească, etica fa­ tistice naţionale.
r) ; BRAZI • talente — au urcat pe sce­ milială în contextul slabi- LUCIA LICIU PATRIMONIUL NATURAL
i — seriile I-TI:
¡raţii secolului AL JUDEŢULUI NOSTRU
de cultură);
ie (11 Iunie) ; Patrimoniul natural din judeţul nostru pus
Al 3-lea salt învăţăminte de care vom ţine seama sub ocrotire, cuprinde o densă reţea do rezer­
urcşul); ILIA : vaţii naturale ce conţin, la rindul lor, o gamă
nide — seriile largă de ecosisteme cu valoare ştiinţifică, do­
a); GHELARI: ia pregătirea recoltei din anul viitor cumentară şi peisagistică. Cel mai reprezenta­
' fotbal (Mun- tiv dintre acestea este Parcul naţional Retezat
— unul dintre cele mal vechi din Europa, cu­
(u.maie din pug. IJ mecanizatorilor. Dealtfel, viitor. în acest scop am prins astăzi şi în reţeaua mondială a rezerva­
ţiilor biosferei. Tot pe aceste meleaguri a luat
trebuie să subliniem că în aplicat îngrăşăminte orga­ fiinţă şi a fast pus sub ocrotire în anul 1979
soiuri. Deoarece soiul Po- ultimii ani am căutat să nice pe întreaga suprafaţă primul parc natural al ţării — Parcul natural
taisa în aceleaşi condiţii realizăm o specializare a — de 32 de hectare — unde Grădiştea-Cioclovina, ce poartă latenţele con­
de cultură ne-a dat o re­ mecanizatorilor pe feluri cultivăm grîu după cereale servării şi transmiterii către postevitate a unui
>babil pentru 3 coltă cu mult inferioară, îl de lucrări, avînd culturile păioase, pe care le-am în­ adevărat sanctuar al naţiunii noastre — cu
Vreme căldu- adinei implicaţii pentru educaţia patriotică a
rul temporar vom înlocui în această angajate cu ei în acord corporat sub brazdă odată întregului nostru popor. Pe un fundal peisagis­
-amiaza, cînd toamnă cu un alt soi mai globul. Mecanizatorul Ro- cu efectuarea arăturii de tic de o neasemuită frumuseţe şi măreţie, Par­
idea averse de productiv. mulus Toader efectuează vară. Sămînţa reţinută din cul natural Grădiştea-Cioclovina înmănunchea­
ite de descăr- ză un sistem de obiective arheologice (cetăţile
î. Vîntul va Datorită măsurilor luate semănatul şi erbicidarea, producţie proprie este deja dacice de la Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie,
at, cu intensi- pentru organizarea judi­ la celelalte lucrări fiind a- condiţionată. Avem asigu­ Costeşti, Blldaru etc.), alături de Importante
—G3 km/h din rate îngrăşămintele chimi­ REZOLVAREA CAREULUI staţiuni antropologice (peşterile de la Cioclo­
/est. Tempéra­ cioasă a rotaţiei culturilor jutat de Nicoiae Gligor, Io- vina, Ohaba Ponor, Federi), precum şi una
le vor fi cu- reuşim să fertilizăm şi să niţă Adam şi Ion Gordea. ce pe bază de fosfor nece­ DIN NUMĂRUL 7 382 : dintre cele mai reprezentative zone etnografice
1G şi 21 grade; pregătim din vreme tere­ Mecanizatorii, fiind perma­ sare, pe care le încorpo­ ale patriei noastre — platforma Luncanilor.
xime între 28 răm în sol odată cu efec­ 1. Vacanta, Lut 2. Aman, Olteni 3. Nul, Albin, Mai puţin întinse ca suprafaţă, dar tot atit de
nul, astfel puţind să în­ nentizaţi, cunosc bine te­ T 4. Grine, Imera 5. Ogoite, Psi G. Y, Pe, Rau, valoroase pentru ştiinţă sînt rezervaţiile fores­
cadrăm semănatul în epoca renurile şi normele agro­ tuarea arăturilor. în con­ Us 7. Eté, Titlu, E 8. Ne, Arta, Nou 9. Ganea, tiere şi botanice ce conservă importante docu­
şi 11 august optimă. în toamna trecu­ tinuare, nu scăpăm din ve­ Aeir 10. Verli, Plina 11. Sri Lanka, Ist. mente fitogeografice privitoare la extinderea în
ea va deveni tehnice cuprinse în tehno­ dere ca şl mecanizatorii să trecut a vegetaţiei forestiere (pădurea Chizid.
cerul noros. tă semănatul griului s-a în­ logiile specifice culturilor. asigure o bună funcţiona­ pădurea Slivuţ) şi vestigiile unor elemente flo­
erse de ploaie, cheiat pînâ la sfîrşitul pri­ Bineînţeles că aceasta nu O CONSTRUCŢIE... INUTILĂ ristice remarcabile (fînaţcld cu narcise de la
lescărcâri elec- re a utilajelor din dotarea Sălaşu de Sus, fînaţele cie la Pul, mlaştina do
•atura în uşoa- mei decade a lunii octom­ exclude prezenţa perma­ secţiei, astfel îneît să pu­ la Peşteina. vîrful Poienii de la Ohaba de sub
brie. Evident, calitatea a- nentă în cîmp a specialis­ tem obţine randamente su­ „Elefantul alb“ — astfel denumesc localnicii Piatră, dealul Colţ şi Zănpaga — Deva, Clicile
răturilor, pregătirii patu­ tului pentru a urmări ca­ noul pod peste rîul Hamber din estul Angliei, Crivad-'p’ Cheile Madei etc.).
vreme căldu- perioare la pregătirea te­ a cărui deschidere oficială a avut loc la 17 Dive......... obiectivelor ocrotite, interesul
rul temporar lui germinativ, semănatului litatea fiecărei lucrări. renului şi semănat, să în­ iulie. Construirea lui a durat 9 ani şi a costat şt- nţ’f' ei variatelor monumente naturale dis-
■amiaza, cînd şi a lucrărilor de erbici- cadrăm fiecare lucrare în 91 milioane de dolari. Deşi nu leagă nici o zonă r,-*-« ■ t '-’rHoriul judeţului nostru sînt ar-
erse de ploaie, Ţinind seama de învă­ economică, nici o regiune populată, iar presa sumer' r vtegătoare care să ne sporească
leseărcări elec- dare constituie un obiectiv ţămintele desprinse, de pe perioada optimă, bineînţe­ i-a acuzat pe constructori că el va fi inutil, în ar ia • , i le conserva şl transmite, cu toate
rolog de servi- căruia îi acordăm o deo­ acum pregătim cu răspun­ les în condiţiile efectuării prima săplâmînă de la deschidere pe pod au lor nealterote. generaţiilor viitoare.
ndrina Pron- trecut 100 000 dc maşini. Motivul: mulţi v«inu AGMIŞA NU7U
sebită atenţie pretinzînd dere s-'.-jrtn producţiei de acestora la nivelul calita­ -j-t vadă cu ochii lor această construcţie... inu­ Muzeul judeţean Deva
aceiaşi lucru şi din partea cereale păioase din anul tiv corespunzător. tilă.