Page 33 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 33
IT" rv-Zl - U'.v
Prioritar în agricultură
PRQLETAfti DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA i
Nutreţurile, pînă la ultimul
kilogram, depozitate grabnic
(IAIJSMU transport disponibile, se impune mobilizarea susţinută Dacă n-ar mai creşte
Acum, cînd există suficiente forţe şi mijloace de
efectivul !
a acestora Ia strîngerea şi depozitarea furajelor. Cum
se acţionează ia materializarea acestui deziderat? Iată
faptul
Merită
consemnat
reporteri în unităţi agricole din raza consiliilor unice
.011GA5IAI COMIT ETULUI JUOEUAN PC cîteva aspecte semnificative întîlnite de brigada de că la C.A.P. din satul Au
HUNEDOARA AL
rel Vlaicu s-a strîns şi de
agroindustriale Deva, Simeria şi Geoagiu.
pozitat, pînă la această da
cantitate
tă,
întreaga
de
U L
s c a m1 LI 1) IU 1 POP A R J I U D E mmm „Salvarea noastră portat decît cîteva zeci de finuri — peste 200 tone.
tone de fin. Cantităţi de
ferma
la
S-au
transportat
ar fi ploaia..." ordinul sutelor de tone de de animale şi paiele, cu
fînuri, cu excepţia produc excepţia cantităţii de pe
Anul XXXIII, nr. 7 389 MARTI, 11 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani Ieri, preşedintele C.A.P. ţiei de pe cîteva hectare circa 15 ha, care vor fi a-
care a rămas de cosit, aş
Bîrsău, Petru Dălie, nu teaptă în cîmp să fie trans duse în depozit în. maxi
prea avea chef să se ocupe portate. „Ne-am apucat să mum 2 zile. La prima ve
de furaje. Prezenţa sa la construim un fînar, cu a-
„autoservice“ din cadrul dere aceasta este o sHua-
~1
in fntîmplnaree marii sărbători naţionale C.A.P. este dovada cea mai
inginerul
elocventă.
Nici
şef nu avea în obiectiv ba
za furajeră, din moment ce
SECTORUL FRUNTAŞ — motă pentru clinclier. In era plecat la C.U.A.S.C. cu
12 000 TONE aceeaşi perioadă s-au rea nişte situaţii (!). însoţin-
patronatoa-
unităţii
jutorul
UE CĂRBUNE lizat două noi sorturi de du-ne în cîmp, la locul re — E.M. Certej — şi pî ţie bună, avînd în vedere
PESTE PLAN ciment superioare RIM — unde se începuse însiloza- că pentru perioada trecută
200 şi RIM — 250, care tul, preşedintele îşi arăta nă nu e gata nu mai trans de stabulaţie, unitatea nu
In abatajele minei Băr- prezintă rezistenţe meca mîhnirea că nu plouă mai portăm nimic din cîmp — a avut depozitate decît 70
băteni se desfăşoară o pa nice superioare, avînd cu nădejde ca să aibă mo ne spunea preşedintele. de tone fînuri.
sionantă întrecere între termene scurte de întări tiv să întrerupă lucrarea Aşa că salvarea noastră ar Preşedintele C.A.P., Au
sectoare şi brigăzi, fieca re şi o fineţe de măcina respectivă. Realitatea este fi o ploaie. Asta 8r mai a- rel Mariş şi şeful fermei
re dorind să obţină re re mai ridicată decît cele însă că nici silozul nu era juta să crească şi sfecla zootehnice, loan Rusan, se
zultate cît mai bune în lalte sortimente de ci curăţat pentru a evita pier furajeră, să ne echilibrăm arătau satisfăcuţi de rezul-
producţie, să extragă cît ment. (Georgeta Codrea- derile clin producţie (?). cît de cît balanţa la sucu
,;ai mult cărbune. De la nu, şef birou P.P.U.P., I.L, Stă oare unitatea atît de lente“. Cu aşa „preocupa Brigoda de reporteri :
începutul anului şi pînă Deva). bine cu strînsul şi depozi re“ nu e de mirare că prin NICOLAE TÎRCOB
ia zi în fruntea hărniciei tarea , nutreţurilor ? Nici depozitul de furaje al TRAIAN BONDOR
şi realizărilor în muncă ECONOMII vorbă. La adăposturile pen C.A.P. continuă să bată
se situează colectivul sec DE MATERIALE tru animale nu s-au trans vintul. (Continuare în pag. a 2-a)
torului III, care înregis
trează un spor de pro constant şi o bună orga în paralel cu activita
ducţie de peste 12 000 to nizare a activităţii la toa tea susţinută de realizare ■H
ne de cărbune cocsificabil. ritmică a planului la pro Sărbătorirea „Zilei minerului
te
muncă
Succesul are la bază, du să-şi locurile de substan ducţia fizică, laminatorii
depăşească
pă cum ne spunea subin- ţial sarcinile de pian la hunedoreni au preocupări
ginerul Mircea Sueiu, şe producţia fizică de ciment, constante şi pentru folosi
ful sectorului, dăruirea în rea chibzuită şi economi Lupeni, Solemnitatea depunerii de
muncă a minerilor, buna In perioada trecută din sirea pe toate căile a
acest an au fost realiza
organizare a lucrului, ex te suplimentar peste (i 800 materiilor prime şi mate coroane şs jerbe de fi lori
ploatarea raţională a uti tone de ciment, în condi rialelor, pentru reducerea
lajelor şi instalaţiilor din costurilor de producţie, In cadrul manifestărilor minelor, petrolului şi geo din Valea Jiului, consilii
dotare, iar ca un corolar ţiile reducerii consumului în urma măsurilor aplica prilejuite de „Ziua mine logiei a depus o coroană de lor judeţean, municipal şi
de combustibil convenţio
— cî.ştigurile foarte bune nal pentru producerea te pe această linie, colec rului“, duminică diminea flori pe a cărei panglică orăşeneşti ale sindicatelor,
ale celor care muncesc tivele laminoarelor de ţa a avut loc, la Lupeni, sînt înscrise cuvintele „O- combinatului minier, între
cu conştiinciozitate şi clinclierului cu 151,2 to „1000“, „1300“, „750" şi solemnitatea depunerii de magiu adus eroilor mineri prinderilor extractive, orga
ne. De asemenea, s-au e-
rodnicie, semifabricate II au recu coroane şi jerbe de flori la căzuţi în august 1929, din nizaţiilor de masă şi ob
conomisit 473 tone corpuri
SUPLIMENTAR — de măcinare pentru ci perat şi predat de la în placa comemorativă din in partea C.C. al P.C.R., a to şteşti, altor unităţi econo
mice şi instituţii din Valea
varăşilor Nicolae Ceauşescu
ceputul anului 15,7 tone
0 800 TONE CIMENT ment, 581 tone cărămizi cinta întreprinderii minie
bronz, 11 tone alamă, im re, care glorifică eroii că şi Elena Ceauşescu“. Jiului.
Colectivul I.L. Deva a bazice pentru clîncher şi portante cantităti de zuţi în timpul grevei din Au mai fost depuse co în timpul solemnităţii
reuşit ca printr-un efort 807 tone cărămizi de şa- plumb, platină şi argint. august 1929, precum şi la roane de flori din partea mineri, pionieri şi membri
L monumentul ridicat în me Comitetului judeţean .Hune ai gărzilor patriotice au or
moria acestora, în centrul doara a] P.C,R., a Minis ganizat gărzi de onoare,
oraşului. terului Minelor, Petrolului iar fanfara minerilor a in
Tovarăşul Virgil Trofin, şi Geologiei, Uniunii sindi tonat Imnul eroilor. în su
membru al Comitetului Po catelor din ramura mine, netul sirenelor, cei prezenţi
litic Executiv al C.C. al petrol, geologie şi energie
P.C.R., ^ viceprim-ministru electrică, comitetelor muni au păstrat momente do re
a! guvernului, ministrul cipal si orăşeneşti de partid culegere.
La popasurile veseliei din Valea Jiului
încă de dimineaţă, în toa Aşa a fost pe platoul în clipele petrecute in
te oraşele Văii Jiului, fan „Grafitului", o nouă zonă mijlocul ortacilor lui loan
farele invilau la promenadă. de agrement a Lupeniului. Buduliceanu ne-am dat sea
Aşa a început o zi în care Printre minerii aflaţi pe a- ma că unu] dintre factorii
minerii n-au mai coborîl în ceastă culme ce domină o- generatori de succese in
adîncurilc de cărbune, ci nu raşul, l-am înlîlnit po loan muncă alo acestei brigăzi
urcat pe colinele şi mun Buduliceanu, destoinic bri puternice este înţelegerea,
ţii ce străjuiesc localităţile gadier la sectorul 11 al I.M. coeziunea sufletească dintre
bazinului carbonifer, pentru Lupeni, pe ortacii săi din toţi membrii ei.
a sărbători Ziua minerului. Dumitru Boca, şef de
Hune-.toara — oraşul care brigadă, loan Diaconese,
a cunoscut cea mai impe De-a lungul Jinrilor, din brigadă la sectorul V al mi
tuoasă dezvoltare in anii Uricani pînă la Lonca, în Simion Nan, Marton Neş- nei Lupeni, ne prezintă pe
construcţiei socialiste în ju tradiţionalele zone do a- tep, Gheorghe Julecătean, ceilalţi patru ortaci cu ca
deţul nostru. în imagine : grement sau în altele noi, Deak Carol şi Dinu Boian, re se afla aici : Vasile Boca,
1 ianuarie — iulie 19811 ansamblu de locuinţe văzut inaugurate cu acest prilej, veniţi aici împreună cu fa Mircea Boca, loan Boca, Ni
colae Boca.
miliile.
minerii, împreună cu familii
de pe Chizid.
le lor, au petrecut în mijlo — Nu vă miraţi. Nu e
Foto : VIRGIL ON O IU — La noi în brigadă, a- nici o glumă. Sîntem aici
cul naturii clipe de destinde
Rezultate bune, dar şi rezerve re, de voie bună şi armonie. cesle ieşiri împreună au de împreună cinci fraţi, toţi
venit deja o obişnuinţă. Aşa
Ansamblurile de cîntece şi cred că-i firesc. Să fim îm mineri în Valea Jiului. Pa
care aşteaptă Concertul susţinut de for dansuri populare ale clu preună şi Ia muncă şi la pe tru la Lupeni şi unul la Pa
maţia „Astral“ a atras în burilor şi caselor de cultu trecere. în cinstea Zilei mi roşeni. Veniţi de mulţi ani
să fie mai mult valorificate jurul scenei instalate sub ră, fanfarele minereşti, for nerului noi ne-am respec in „Vale" (ultimul a sosit
sute
acum 17 ani), fraţii Boca
brazii
Vulcanului
de
tat angajamentul, dînd pes
maţiile de muzica uşoară au
tineri, şi nu numai tineri, susţinut pe tot parcursul zi
dovadă câ muzica uşoară te plan 500 tone de cărbu
După şapte luni din an, Locul I : I.M. Lupeni — este ascultată cu plăcere lei veritabile maratoane mu ne, care se adaugă celor MIRCEA LEPĂDATU
multe unităţi industriale, de 1389,9 puncte. chiar şi la peste 30 de gra zicale, creînd ambianţa so 8 700 tone extrase supli DORIN CORPADE
construcţii, transporturi şi co Locul II : I.M. Bărbăteni - de Ceîsiiis. noră, liant al bunei dispo mentar de la începutul a-
merciáis înregistrează rezul 697,8 puncte. ziţii. nului. (Continuare în pag. a 3-a)
tate bune, conflrmînd prin Locul III : I.M. Paroşeni -
v
fapte hotârîrea de a înfăptui 154 puncte.
neabătut prevederile Con i In activitatea de extracţie
gresului al Xll-lea al parti şi preparare a minereurilor
dului, sarcinile izvo-rîte din Locul I : I.M. Barza — 969
documentele celui de al 11 - Isa puncte.
Congres al consiliilor oame Locul II : E.M. Certej —
nilor muncii, indicaţiile secre 713 puncte.
tarului general al partidului, Locul III : E.M. Deva — 675
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
privind realizarea integrală a puncte.
sarcinilor de plan în cicest » în ramura prospectării şi
prim an al noului cincinal. explorării geologice
Bilanţul pe care-l prezentăm Locul I : I.P.E.G. Deva —
în continuare este edificator 943 puncte.
în acest sens. s în domeniul energiei elec
trice
!. INDUSTRIE Locul I : I.R.E. Deva - 98,4
puncte.
a In activitatea de extracţie
şi preparare a cărbunelui (Continuare în pag a 2-a)