Page 34 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Presa “mijloc de perfecţionare Ritmurile activităţii pe şantiere
a activităţii economico-sociale trebuie intensificate
9,00 Teleşco
10.00 Şoimii
în practica construcţiei depline satisfacţii. într-o zie — înfăptuire, presa a Colectivul de oameni au. lipsurilor ce s-au manifes tr-o zonă în care condiţii 10.10 Desene
luare)
noii societăţi româneşti, anchetă pe şantierele In militat şi militează neo na tun cai ele pe amenajarea tat in perioada amintită, le tectonice sânt mai grele, 11.05 Film
încă de la preluarea pu dustriale din mai multe bosit. Rin Mare-Retezait a înde Ia propuneri concrete de în fapt ce ne împiedică să a- 11,55 Report;
terii partidul a atribuit zone ale ţării, „Scînteia“ In anul istorie al celui plinit planul de producţie lăturare a lor, de îmbu vansărn în ritmul cerut. 12,15 în lum
presei un rol însemnat din 18 iulie 1967 Îua atitu de al IX-lea Congres al pe primul semestru al anu nătăţire a întregii activi ■Dar pe lingă acest lucru, 16.00 Telex
16.05 Tcleşco
Accentuînclu-i caracterul dine hotărită, faţă de ră- partidului, în „Drumul so lui la procent de .1.00,2 la tăţi, la angajamente de ne mai produc greutăţi şi 16.25 Mălinei
formativ si militant, parti mînerile în urmă pe şan cialismului" din 18 august sută (de remarcat că pro realizări şi depăşiri a sar cei de ia staţiile de betoa 17.10 Clubul
dul a ştiut să folosească tierele Uzinei de aluminiu întîlnim o anchetă pe tema ductivitatea mumei! este d.e cinilor de plan prevăzute ne. Ne trimit betoane zil 18.00 Inscrip
al ţârii
acest instrument modelîn- de la Slatina, Combinatului investiţiilor miniere pentru 105,4 la suta), realizlndu-şi pentru semestrul doi. nic cu mare întindere, de 18.25 Român
du-1 şi perfecţionîndu-l me de îngrăşăminte azotoase creşterea producţiei de căr toţi indicatorii de plan la — O problemă deosebi regulă după ora 10 dimi listă îi
reu, în funcţie de etapele de la Craiova, Fabricii de bune. Ziarul militează pen activitatea de construcţii- tă, asupra căreia trebuie neaţa. O organizare mai guroasi
pe care le-a străbătut în lină integrată de la Con tru realizarea în termen a morrtaj. In această primă să ne îndreptăm atenţia în bună a muncii este abso 18.50 1001 de
in,oo Tclejur
înfăptuirea politicii sale stanţa, Uzinei de fire po- acestor investiţii, astfel ca jumătate a anului s-au ex viitor — sublinia, în cu- lut necesară în rundul ce 19,20 Actuali
de edificare în România a liesterice Iaşi, Fabricii de minerii Văii Jiului să poa cavat 600 000 mc de pă vîntul său, Iulius Lupădă- lor do la betoane. 19.50 Omul ;
unei societăţi a bunăstării zahăr de la Oradea. De tă extrage în cincinalul mânt şi rocă, au fost să — De ieri am reînceput 20.10 Fapte
cii .şi T
şi fericirii tuturor celor ce respectiv o producţie a- paţi 2 320 ml de galerii turnarea de argilă in ba 20,35 File d<
muncesc. în tot cursul a- nuală de 8 milioane tone subterane, au fost realiza raj, operaţie ce trebuie Iuţiona
cestui proces, marcat de 50 de ani de la de cărbune. In 1980 bazi te 586 000 mc de umplu Âdunări generale desfăşurată in ritm susţi gia roi
cea ni
un dinamism fără prece nul Văii Jiului a dat ţării turi şi s-au turnat 24 000 nut, cu eficienţă maximă Moţoc
dent, presa <*. comunistă, peste 10 milioane tone căr ml de betoane. Au fost fi aie oamenilor muncii — arăta inginerul Aurel 22.05 Telcjui
prin nobleţea ţelurilor apariţia primului bune. Pe tot drumul, de nalizate o serie do lucruri Dan, şeful Şantierului 1JI-
pentr care militează şi-a la 8 la 10 milioane, ziarul şi, obiective importante : baraj. Pentru ca să putem
cîstigat respectul oamenilor număr a! ziarului n-a încetat să l'le alături predarea la montaj a ga realiza volumul de 84 000 ilţAC
muncii. de mineri, să le evidenţie leriei forţate, distribuito toni, electrician la atelie mc depuneri de argilă, a- modesta
Răsplndit prin numeroa „Scînteia" ze eforturile, să le scoată rului şi casei vanelor sfe rele centrate — este cea rocamente şi alte materia Bl; CultEŞ
disciplinei
a
Se
muncii.
se publicaţii de mare ti în prim-plan problemele. rice ; terminarea amenajă ştie, noi am văzut, că a- le necesare construcţiei ba dioprograni'
raj, centrale ori locale, Iată fragmente clinti'-o dis rii carierei de aracamente colo -unde există discipli rajului — ceea ce presu Radiojurnal
presei;
8,10
prin radio sau televiziune, ani mulţi se produc alu cuţie cu un om al mun Netiş si trecerea la exploa nă, există şi rezultate în pune depuneri de 61)00— diilor; 9,00
euvmtul partidului ajunge miniu la Slatina, fire poli- cii, redată în ziarul din tarea ei în trepte,; punerea producţie, se realizează şi 7 000 mc zilnic —, trebuie 9.05 Uăspur
la cititori cu toată bogă es.terice la Iaşi, îngrăşă 21 septembrie 1965 : „Unde în stare perfectă de func câştiguri bune. să activizăm întreg parcul rilor; 10,00
10.05 Alteri
ţia sa de sensuri. Cifrele minte azotoase la Craiova, locuiţi 7“. „In casa mea“. ţionare a maşinii de forat de utilaje din dotare, să a- 10,25 Atlas
Referindu-se la urnele as
au rezonanţa lor: zilnic, zahăr la Oradea. Şi la ur „E mare?“. „Trei camere, la secţiune plină şi abţi pecte din colectivele în vem asigurate piesele^ de Mioriţa; 1
„Scînteia“ pătrunde în ca gentarea construcţiei aces bucătărie, hol şi celelalte“. nerea eu aceasta a unor a- care muncesc, Jemleă Cre schimb necesare. ?.i t ştiri; 11,05
sele a peste 47 000 de fa tor fabrici şi uzine presa a „Cîştigaţi bine?". „Destul vansuri mari de peste 300 ţul, Viorel Vasnea, Trai an Sarcinile ce stau in faţa Chir iac; 11
radio-tv
ră
milii hunedorene, presa contribuit cu mijloacele ea să nu-mi lipsească ni ml pe lună ş.a. Opromî, Tiberiu Mica şi colectivului de pe amena de ştiri; 12
locală la peste 50 000, mai sale specifice. mic“. De cîte mii de ori Aceste rezultate, eviden Constantin Lăzărescu au jarea Riu M.are-Retezat in zicală a ar
mult de 67 000 de familii Citim în „România libe nu va fi reprodus ziarul ţiate în darea de seamă evidenţiat, în intervenţiile perioada următoare sînt 13,00 De l;
August *<8I;
sînt abonate la radio şi a- ră“ din 18 iunie 1969, un asemenea dialoguri cu oa prezentată de către Silves mobilizatoare, iar cei care rioşilor; 1(
preşedin
proape 100 000 la televi an după constituirea con meni care se mută în ca tru Jeledinlean, oamenilor lor, o serie de sitliaţii ne au luat euvin.tul s-au an 16,20 Coni
tele
corespunzătoare,
privind
consiliului
ce; 10,10
ziune. siliilor populare: „Ei, de se noi ? Adevărurile de muncii n-au creat în rîn- organizarea muncii, calita muzicii uş
fiecare zi ale vieţii impun
Sînt impresionante stră putaţii, reprezentanţi ai asemenea dialoguri. dul participanţilor o atmo tea umor execuţii. gajat, în numele colective 16,55 Sfătui
care
pe
repre
le-au
lor
daniile presei, angajată obştii sînt în primul rînd sferă de automulţumire, — în această etapă — Buletin de
zentat, să facă totul pentru
diomagazin
plenar în slujba înfăptui aceia care trebuie să ho Vom sărbători în curînd ci, dimpotrivă, au dus la releva Nicolae Grădinoiu, îndeplinirea lor. Poemele e
rii politicii partidului, pen tărască dacă actele norma „Ziua presei“, sub semnul o analiză exigentă, in spi miner la şantierul n — cii; 18,00 (
tru a deveni un mijloc tot tive ce le elaborăm înfăp aniversării a 50 de ani de rit critic şi autocritic, a am ajuns cu forările în MIRCEA LEPĂDATU Memoria p
nesc; 20,30
mai eficient în eforturile tuiesc îmbinarea armonioa la apariţia in ilegalitate a zică popul
generale de perfecţionare să a intereselor statului cu primului număr al „Scîn- lin de ştir
a activităţii economico-so cele ale fiecărui cetăţean“. teii“. Exigentă cu sine şi — peisaj ir
poran; 21,2
ciale. De-a lungul anilor Sin.t ani mulţi de cînd, în cu rosturile sale, presa studio: 2
construcţiei socialiste pre cadrul sistemului nostru noastră, cei ce o scriu ştiu oră; 23,00-
sa comunistă a participat profund democratic, repre că mai au multe ele făcut muzical n:
la toate marile bătălii în zentanţii aleşi ai poporu pentru a răspunde prompt
care a fost angajat poporul lui participă activ la ela şi bine cerinţelor pe care
român, în frunte cu comu borarea şi adoptarea legi partidul le pune în faţa iGin
niştii. lor ţării, Ia înfăptuirea lor. Şi trudesc neobosit
Răsfoim colecţii mai prevederilor lor. Pentru a pentru înfăptuirea acestor Dliva :
vechi ale presei de partid. se realiza această armoni cerinţe. (Patria); S
Rememorarea în acest fel oasă îmbinare a noţiuni l ia (Arta
a evenimentelor ne aduce lor fundamentare — deci- ION CIOCLEI liard (Gr;
HUNEDOA
— serjile
Milă pentr
rurgistul);
lui meu (
Nutreţuri 0 depozitate grabnic! ŞANI: Pu
(ConstrucU
(Unirea) ;
pesta (7 N
(Urmare din pag. 1} aceeaşi situaţie. Ieri, la lă de producţie clin Geoa- ţa floare
C.A.P. Banpotoe se lucra giu va intra în iarnă cu LUPENl:
tat. In realitate insă, can cu mijloace mecanice şi cu un deficit de circa 450 to Hordubal
tectivul —
titatea de fînuri ce se asi 13 atelaje ale cooperativei ne fin. Conducerea coope citorcsc);
gură acoperă doar necesa şi ale membrilor acesteia. rativei s-a gîndit la o so na Emm;
X.M. Orăştie. Atelierul SN 320. Echipa de montori strunguri condusă de maistrul Eu
LONEA: £
rul pentru efectivul de a- •Ca urmare, cantitatea de luţie : să facă siloz mai gen Licescu pregăteşte un nou lot pentru expediere. Foto: VIRGIL ONOIU * * *îuâ (Mir
nimale existent, care, la fin depozitată a ajuns la mult decît este planificat. «>«.. darmul
matcă, este cu peste 100 140 tone. La C.AP. Bobîl- Astfel, au fost conservate (Muncitor«
capete sub cel planificat (!). na o mare cantitate de o parte din produsele se Căldura
BRAD : IV
Evident, apare un aprecia fibroase se mai află încă cundare provenite din gră Rezultate bune, dar şi rezerve care in lacrim
(Steaua r
bil deficit a cărui acoperi în cîmp. dina de legnme a A.E.I. Toate fete
re ridică serioase semne Atdt Ia Banpotoe cit şi la acţiunea aşteaptă să fie mai mult valorificate Vis de g
de întrebare. Acum este Bobîlna finul ce se va de din localitate şi GEOAGIU
momentul cînd trebuie ac pozita nu va acoperi nece va continua. Soluţia aceas — seriile .
ţionat în vederea ieşirii sarul. Iată de ce se ridică ta nu este însă suficientă, (Urmare din pag. 1) Locul I : T.C. Deva - 387 Aceste rezultate bune nu tură) ; I-L
iubesc (Pf
din impas. cu mare acuitate problema în ziua raidului nostru se puncte. reflectă însă potenţialul de în spateli
depistării a noi resurse în lucra la transportul paie • în ramura construcţiilor de Locul II : G.S..C.F.I. Deva care dispune economia jude CĂLAN:
(Casa de
început nu prea vederea echilibrării balan lor de grîu şi finului cu o maşini — 120 puncte. ţului, mai există încă unităţi R1A: Zbo;
ţelor. Locul I : I.M. Orăştie — o In ramura chimiei care înregistrează restanţe la (Mureşul):
promiţător maşină, două remorci şi Locui I : I.C. Orăştie — (Lumina).
eimei atelaje ale C.A.P. Din 1864,4 puncta. 147 2 puncte. principalii indicatori de plan,
Cooperativele agricole de Cu ce se suplineşte această cauză transportul Locul II : I.R.I.U.M. Petro • în industria metalurgică, rămînind datoare economiei
producţie din Banpotoe şi •si depozitarea furajelor se şani — 995 puncte. subramura produse refrac naţionale cu importante can
Bobîlna se găsesc, în ceea deficitul de fin ? Locul Iii : U.U.M.R. Crîş- tare tităţi de produse fizice deo
ce priveşte strângerea, desfăşoară anevoios, deşi ciar — 549 puncte. Locul I : F..P.R. Baru — sebit de necesare. Este vorba
transportul şi depozitarea După un calcul aproxi ' în cîmp se mai găsesc pe • In ramura construcţiilor in 395 puncte. de cărhune — la unele uni Rezultat«
furajelor, aproximativ în mativ, Cooperativa agrieo- ste 10.0 tone fin. dustriale şi sociale • în domeniul transporturi tăţi miniere din Valea Jiului, cepţionale
1081:
lor şi telecomunicaţiilor de produse siderurgice - la Extr. I:
Locul I : I.P.I.C.C.F. Deva I.V. Călan, de mobilă şi ma 2, 12, 71,
dernizare a celorlalte adă raţii ai SJM.A. uia, activita mult de 31 000 1, onorindu-şi I Extr. a
posturi de animale de la tea de recuperare a metale astfel obligaţiile asumate pi- * — 534,5 puncte. teriale de construcţii, de une 55, 14, 9,
C.A.P. Beriu şi Sibişel. ¡g lor are un caracter perma nă acum. Cel din satele Poe- | II. AGRICULTURA le produse ale industriei u- Extr. a
STIMULENT. 27 de pionieri, nent. Zilnic, metalele recupe niţa şi Ardeu au contractat | 17, 49, 59
membri ai cercurilor tehni- rate se depun in containere 80 000 1 şi au livrat pină a- * Şl INDUSTRIA şoare şi alimentare. De ase Extr. a
co-aplicative ale Casei pio special amenajate pe sorti cum peste 50 000 I lapte, n 62, 14, 53.
Fi B3 PREMIERA LA BR1GA- nierilor şi şoimilor patriei mente. Pină acum, au fost MODERNIZĂRI de dru- î t ALIMENTARĂ menea, există încă mui'te re Extr. a
" DA. Simbătă, la secţia din Deva, se odihnesc, în aceste recuperate, in vederea valo MURI. în satele comunei " surse umane, tehnice şi ma 90, 84, 75.
1 Siiaeria a C. S. Hunedoara, zile, în tabăra de la Cos- rificării 900 kg cupru, 500 kg Ilia s-au realizat din fon- ■. © în subramura morărit şi
| brigada artistică a unităţii a teşti. Tot ca răsplată pentru aluminiu, 300 kg alamă, 140 panificaţie teriale in suficient puse in Fond t(
; debutat cu primul său pro- activitatea desfăşurată şi ea Kg bronz, 5 000 kg fontă şi durile primăriei şi din con- I Locul 1 : I.M.P. Deva — valoare în activitatea de pro 1 061 859 1«
tribuţia in bani şi muncă a «.
Î gram desprins din munca şi stimulent pentru cea vii 49 000 kg fier vechi. Tinerii cetăţenilor lucrări de moder- fi 347.2 puncte. iectare, cercetare şi inginerie
viaţa oamenilor de aici. „Sal-
de la I.M.M.R. Simeria, mo
toare, alţi 20 de membri ai
k vele pentru fruntaşi“, dar şi acestor cercuri vor pleca bilizaţi de comitetul U.T.C. nizare şi amenajare a unor 8 III. COMERŢ tehnică, pe şantierele de con
drumuri comunale şi din in- >■
momentele satirice cu adre
5 să au făcut din premiem luni intr-o tabără autofinan- pe întreprindere şi şi organiza teriorul localităţilor. S-a în- 8 ® în domeniul circulaţiei strucţii, în compartimentele tiShllHZliSuO
ateliere,
secţii
din
ţiile
k brigăzii o prezenţă vie, mo- ţată la Geoagiu. ej MODER participă activ Ia acţiunile cheiat acţiunea de moderni- " mărfurilor
ZOO
FERMA
NIZĂRI
ÎN
j, biUzatoare. Debutul promiţă- zare a drumului Sîrbi—Du- ' Locul I : I.C.S. Mixt Călan de aprovizionare tehnico-ma- Timpul
| tor Îndeamnă la continuitate TEHNICA. Cu forţe proprii de mim că patriotică care vi meşti, iar Ia Ilia s-au făcut 6 11 august
şi
î şl perseverenţă, m ADĂPOST şi eu sprijinul unităţii pa- zează recuperarea vechi. valori reparaţii capitale pe str. « — 236 puncte. terială şi de transport. fi în ge:
Mun
Barza),
Ia
<I.M.
fierului
ficarea
tronatoare
6 MODERN PENTRU ANIMA- ferma zootehnică a C.A.P. ca depusă pină în prezent Gării şi împietruiri pe stră- . © în activitatea de comerţ Bilanţul celor şapte luni se va ră
§ LE. La C.A.P. Beriu s-a fă- Brad sînt în curs de reali s-a soldat cu colectarea şi zile Prundului, Bradului, I interior ii mai mi
v cut recepţia şi s-a dat in fo- zare o scrie de lucrări de livrarea către oţelăriile C.S. Cimpului şi Horia. Lucrări " Locul 1 i l.C.RA. Deva — trebuie să îndemne la reflec dea preci
j, losinţă un modern grajd Hunedoara, pentru a fi trans de reparaţii şi întreţinere a | ţie şi acţiune fermă pentru de ploaie
pentru vaci cu lapte. Acest modernizare, cum ar fi : a- formate in oţel nou, peste drumurilor s-au făcut şi in | 202 puncte. cărcări e
„ obiectiv, care are o capacl- menajarea platformei de gu a- satele Săcămaş şi Cuies. » înlăturarea lipsurilor şi ne sufla slal
noi,
dublarea
capacităţii
,, tate de llfi locuri şi este do- 120 tone de fier vechi, g !V. ÎN GOSPODĂRIA rât
S tat cu instalaţii de alimen- dăpostului pentru porcine, ÎŞI ONOREAZĂ CONTRAC î COMUNALĂ ajunsurilor, îmbunătăţirea ac scurtă du
^ tare cu apa şl de muls etc., aşezarea ptanseului pe sai TELE. Crescătorii de anima tivităţii productive şi obţine verselor,
► a fost realizat de către lu- van. eare a fost extins in le din satul Voia, comuna SI PRESTĂRILE vest şi n<
fi crătoril şl specialiştii de la vederea adăuostiru a 1200 Balşa, au contractat pentru DE SERVICII rea unor realizări superioare minime \
* I.U.T.I.F.P.E.C. Deva. Acum ovine, w metale recupe acest an 50 000 1 lapte de va % şi 18 grac
ii ei continuă lucrările de mo rate. La centrul de repa că. Ei au livrat la zi moi Locul I : G.I.G.C.L. Deva - în lunile care urmează şi pe me între
I
688 puncte. întregul an.