Page 35 - Drumul_socialismului_1981_08

. 7 389 • MARŢI, 11 AUGUST 1981 Pag. 3

„Cînd e vorba de muncă, Adeseori trecem pe lingă tiern şi dansuri populare, de
pe lingă Casa de cultură din
frumos fără să-l observăm Hunedoara, şi-au dat con­
şi rămincm uimiţi eă alţii cursul la reuşitul spectacol
sintern universali" l-au găsit acolo unde noi muncii aflaţi faţa odihnă şi
oamenilor
prezentat
in
la
nu vedeam nimic. Sînt oa­
sta­
renumita
în
meni care au avut privile­ • Ziua frumoasă de dumi­ tratament balneoclimaterică Gcoa-
giul de a fi intilnit pe ci­
La Şcoala generală din nie ; cantina s-a zugrăvit interiorul cantinei, -i pava­ neva care să le dirijeze nică şi au condiţiile ca excelente ţiune • Astăzi după-amiază,
centrul giu.
create
făcut
„Dallas“, Dobra pregătirea noului şi vopsit (a mai rămas fa­ jul din curte. fantezia, să le formeze bu­ sărbătoririi „Zilei minerului“ tinerii din combinatul side­
an de învăţămînt presupu­ ţada), iar curăţenia a asi­ — Noi, că şi Ionel Bu- nul gust, dorinţa şi pri­ din zona bazinului metalifer rurgic se vor intilni cu ve­
enigmelor. „Poiana Ruscăi“ să devină terani şi ofiţeri activi intr-un
ne lucrări de reparaţii şi gurat-o personalul aces­ joran e sudor de meserie, ceperea de a descoperi va­ punctul de agrement al I.M. dialog pe tema: „23 August
igienizare în patru itnaohi- teia; în clădirea cu clase­ dar aici, la şcoală, facem loarea estetică a celui mai Hunedoara de pe malul la­ 1944 — zi cu semnificaţii po­
istorice
vacanţă le: două care găzduiesc le I—IV, Ion Munteanu şi tot ce se cere. Cînd e vor­ neînsemnat lucru. Ziare cului Cinciş. Aici s-au adu­ litice, economice şi poporul
pentru
itului Ionel Bujoran începuseră ba de muncă, sîntem uni­ vechi transformate in mu­ nat încă din primele ore ale deosebite q în mod frecvent
noul chip clasele I—IV şi V—X, in­ versali. Rostuim tot oe cava, deşeuri de timbre, dimineţii mii de mineri şi nostru“, retribuit din uni­
:iuj ternatul şi cantina. In ziua reparaţiile. „în cinci zile material izolant de cablu alţi oameni ai muncii din personalul ale comu­
industriale
tăţile
iră socia- raidului nostru, lucrările trebuie rostuit ca şcoala să Teliuc, Ghelari şi Hunedoa­ Teliuc vine în sprijinul
ină şi vi- erau mult avansate: în clă­ fie şcoală ! telefonic, paste făinoase, ra, Împreună cu familiile lor, nei din localitate.
cooperatorilor
placaj — devin, alături dc
coltare uude in compania formaţii­
direa cu clasele V—X se Răspunderea cu care se materialele obişnuite, ma­ lor cultural-artistlce ale uni­ Zilele trecute, spre exemplu,
încheiase zugrăvitul şi vop­ Noul an de învăţămînt lucra aici şi la data vizitei teria primă pentru cele tăţilor miniere şi ale side- după ce ţăranii cooperatori
economică situl soclurilor, ca şi la in­ noastre confirma vorbele mai neaşteptate obiecte de- rurgişlilor hunedoreni, între­ cosiseră, intr-o tradiţională
ătatea se pregăteşte aíi¡m cerilor sportive şi jocurilor „clacă“, opt hectare cu fin,
>i ai nmn- ternat şi cantină. „Am a- muncitorului Ion Muntea­ distractive organizate aici, personalul TESA dc la I.M.H.
a adunat aceste furaje, m In
socialiste vut toate materialele pro­ nu. Prof. Rodica Raţiu, a- au petrecut o duminică de ne­ organizarea Consiliului mu­
nică revo­ curate, aşa că lucrările au flată în activitate, era „la Dim sufieft, uitat. • Tot duminică, dimi­ al sindicatelor, la
omagiu nicipal
de
semn
in
neaţa,
ci rama tur- ..Siderurgistul“ a avut
isca. „Ziua demarat odată cu începe­ încheiem şi aici lucrarea zi“ cu toate problemele de penjru munca lor, pionierii clubul o dezbatere pc tema
loc
de Doru rea vacanţei, iar o-amenii şi trecem ia vopsitul tîm- pregătire a noului an şco­ pentru suflet i-au întîmpinat Ia gura mi­ criterii ale organiză­
nei pe minerii de la Teliuc „Noile
noştri, ajutaţi de elevi şi lar, ca şi de vacanţă. Per­ şi Ghelari, care ieşeau din rii şi desfăşurării Întrecerii
cadre didactice, au muncit, plăriei în clădirea mare. sonalul cantinei se ocupa schimbul de noapte, cu fe­ socialiste“. • De asemenea,
cu multă răspundere du­ Ne purtăm bine, să facem de prepararea conservelor, licitări, urale şi scurte pro­ la I.M.H. a avut loc dezba­
„Conducătorul
—
spe­
pă cum se poate constata“ lucru bun, de calitate şi eorative: tablouri, cande­ grame artistice, întrunite sub terea şi om politic. Rolul
cialist
genericul „Un gind curat mi­
— ne spune Eleonora Tril', la timp, că ne aşteaptă şi elevii dădeau o mină de labre, mărgele, flori etc. nerilor, de ziua lor“. • Con- conducătorului în educarea
Elevi sau foşti elevi ai Li­
administratorul .şcolii. alte lucrări. Vrem să con­ ajutor la grăbirea curăţe­ ceului industrial nr. 1 De­ tinuînd frumosul obicei de politico-ideologică şi antre­
muncii
: G,00 Ita- Intr-adevăr, lucrările de tinuăm turnarea dalelor niei. Pentru zugrăvirea ex­ va, pentru că ei sînt crea­ a prezenta în această peri­ narea oamenilor îndeplinire în
e-
cultural-ar- activitatea
de
programe
oadă
nineţii; 7,00 zugrăvire in clădirea cu mozaicate pentru trotuarul terioară a clădirii mari s-a torii lucrurilor minunate tistice in staţiunile din ju­ xemplară a sarcinilor de
)0 Revista din curtea şcolii, pe care despre care vă vorbim, an deţ, grupul muzical „Canon“, plan“.
erul melo- clasele V—X şi vopsitul cerut ajutorul cooperaţiei învăţat şi învaţă, îndrumaţi împreună cu formaţiile de
in de ştiri; soclurilor au l'os.t încheia­ l-am Început, apoi e vre­ de consum. De la cadru muzică populară, dans mo- SABIN IONESCU
ascultâto- te, La internat s-a reparat mea finului, mergem şi la didactic, la elev şi perso­ de prof. în Silvana Pogolşa,
pictură
tehnici
variate
in de ştiri; cosit, că avem gospodărie nalul muncitor răspunde­
ritmice ; acoperişul, s-au igienizat de realizare: mctaloplastie,
orie; 10,40 toate încăperile, femeile de anexă la şcoală şi trebuie !“ rea pentru intrarea in cele pirogravură, goblen ş.a.m.d.
Buletin de '«ervidu Aurora Noaghl, — ne declară Ion Mun­ mai bune condiţii în noul Sînt preocupări menite
ă Corina teanu. să dea contur inventivităţii, «6
.vanpremie- Zbi. ci Negru şi Doina Miir- an şcolar era unanimă. fanteziei şi sensibilităţii niela de la unitatea I
V
1.00 Buletin cea, ajutate dc un grup de — Am aflat că tot dum­ membrilor cercului, printre I „Ţăndărică" din Petro- J
levista mu- zece elevi, făceau curăţe­ neavoastră aţi mozaicat şl t. LARA care, prin talent deosebit,
ui amator ; şani, are 19 ani, -deci o |
la 3. q 23 se remarcă Ion Burlacu, I vechime mică în dome- '
CiHbul cu- Steliana Florea, Katra II- * niul comerţului. In loc să |
tadiojurnal; dico, Marius Jinar, Came­
e economi- lia Mihăilă, Marinela Ivaş- 1 • Pentru ce erau plă­ facă eforturi spre perfec- '
lanente ale cu ş.a. Unii sînt de acum •* tiţi ? „Nicăieri nu se doar­ ţionare profesională, cum )
româneşti; absolvenţi, dar revin cu stă bine unei tinere, E.D. '
icului; 17,00 I me mai bine decât in post a falsificat preţurile la .
; 17,05 Ra- plăcere la şcoală, ca Elena % fix!“ au declarat cînd
neilor; 17,35 Cunea şi Cornelia Nojo- au fost treziţi paznicii 100 bluze şcolare. Literar I
ale muzi- gan, anim studente, pe care \ se spune „vînzare cu su- '
serii; 20,00 le-am intibiit -in compania V Roşiu loan şi Ciolea Ro­ prapreţ“, dar nu e greşit |
tu lui româ- prof. Pogolşa, la biblioteca I mulus, de la Centrul de
ert de mu- liceului. securitate minieră şi de­ nici „hoţie“... -
21.00 Bule- *
Dacă
ele­
la
acest
cerc
.05 România vii învaţă să creeze lucruri pozitul de fier vechi din ® De la o butelie. Baba |
rial contcm- 1 Petroşani. împotriva bo­ Ioan din Romos avea o *
t şlagăre in care să le înfrumuseţeze lii somnului, miliţia mu­ casă, o şură şi o butelie I
O zi Intr-o lor sau altora viaţa, făcu­
Non stop te din suflet şi pentru su­ I nicipiului le-a prescris de aragaz. Acum are doar *
flet, Ia cel de croitorie, con­ s un tratament pe bază de butelia. Restul nu s-a jţ
dus de prof. Elena Crişan, amendă... pierdut, ci, după un cu- «
imaginaţiei ii revine tui I * a Asemănare. Negruia noscut principiu al Tizi- J
IAm plan secund. Primează la­ Traian din Uricani şi Ne- cii s-a transformat în- |
'msssBBSssa tura practică. Cele care-1 ! gruia Emilian din Leşnie tr-un incendiu, în valoa- *
frecventează (mai rar se «. se aseamănă, nu numai re de 80 000 lei. Baba n-a |
la I
tumultuoşi înscriu băieţi Ia acest cerc) la nume, dar, de curînd, supravegheat afurisita de »
din Imero- ajung să realizeze de
D-nul Mi- simple cusături, la articole s şi la numărul de zile — butelie care era defectă I
de vară) ; de îmbrăcăminte. Cu cită s 30 — de închisoare con­ pe ici, pe colo, mai ales J
Campionul satisfacţie şi-au purtat la ** travenţională pentru trai în părţile ei esenţiale, t
(Flacăra) ;
■i vii (Side- banchet absolventele aces­ parazitar. Aşa că dacă aveţi bute- <
ereţea tală- tui an şcolar rochiile de 1 o Vînzare cu suprapreţ. Iii, ţineţi minte ce-a pă- J
; Ştrengarii seară lucrate de ele ! * Vînzătoarea Eeobici Da- ţit Baba...
; PETRO-
cu libelule Primii „paşi“ in drumul spre performanţă. Aspect de la ştrandul din Deva, unde, sub ¡ Rubrică realizată cu sprijinul
k la Buda- îndrumarea profesorului Dorin Borza, se desfăşoară in această vară cursul de înot rezer­ VIORICA ROMAN
brie); Micu- vat începătorilor. Inspectoratului ¡udetean de interne
'Kepublica);
arcerea lui
tural) ; Dc- (Urmare din pag. 1)
le I-1I (Mun- SĂRBĂTORIREA „ ZILEI MINERULUI“ Ţinuta şi fapta au fost
,CAN : Divi- dominantele manifestării, or­
Luceafărul) ; simt cunoscuţi printre mi­ ganizate cu cea mai înaltă
olii de moda neri pentru rezultatele lor răspundere de Consiliul o-
i; PETRI' A: calitate, precum şi Nicolae schimbări petrecute în mun­
extratereş. coristant bune în muncă, Stoica de la sectorul III, ca şi viaţa minerilor din răşenesc de educaţie poli­
AN IN O AS A: pentru hotărirca cu care au care Şi aici, la „iarbă ver­ acest bazin, în anii lumi­ „hmi ’SI“ tică şi cultură socialistă
[tincitoresc) ; ştiut să devină mineri de
va nu crede de", tot la cărbune se gîn- noşi ai socialismului. Au Brad. Şi dacă mii de oa­
seriile I-II bază, oameni cu rosturi bine dea. tost cuvinte' simple, cu. pu­ La Brad, sărbătoarea de risea ing. Nicolae Lungu, meni au fost prezenţi în
; ORAŞTIE: întemeiate. tere de adevăr, cuvinte e- parcul „Filimon Sîrbu" cu
iele (Patria); La „Brazi", tradiţionalul Petrilanii s-au adunat pe duminică a avut ceva din directorul I. M. Barza. Mi­
(Flacăra) ; insula aflată la confluenţa moţionainte ce dau contur substanţa muncii desfăşura­ nerii noştri cinstesc sărbă­ bucuria şi sufletul, dacă au
: Detectivul loc de agrement al vulcă- -fiefului cu rîul Taia, noul exact acestui moment 1981 te în adîncurile Zarandului toarea cu depăşiri însemnate sfat ore în şir în picioare
(Casa de cul- neniîor, atmosfera n-a fost şi cochetul loc de agrement al sărbătorii minereşti. dar şi ceva din fizionomia la toţi indicatorii, cu un (locurile din grădina de
î : Fugi, te cu nimic mai prejos decât
ir); BRAZI : a] oraşului, realizat prin ~k oamenilor de aici. Sensurile plus la producţia marfă de vară au fost insuficiente I)
şii dc sticlă la Lupeni. Aceeaşi veselie, muncă patriotică şi inaugu­ în aceeaşi atmosferă an- generoase ale festivalului 2 milioane lei, şi la cea netă pentru a urmări spectacolul
ul haiducilor acelaşi aer sărbătoresc şi-au rat în această zi sărbăto­ culturii şi educaţiei socia­ cu peste 1,5 milioane lei, cu
.iră) ; SIME- ■ga jantă, de voie bună şi ar­ susţinut de ansamblurile
oasărc, zboară pus pecetea peste miile de rească monie au petrecut de ziua liste „Zarand '81" au cîştigat roade frumoase la produc­ folclorice ale caselor dc
LI A: Bariera oameni adăpostiţi de umbra Nu putea să lipsească de lor şi minerii din Poiana in conţinut, desfăşurindu-se ţia de cupru, zinc, sulf“. cultură din Haţeg, Călan,
răcoroasă a cetinii. Printre la această sărbătoare mine­ Ruscăi, de la minele Deva, sub semnul Zilei minerului. ,,E firesc — mărturiseşte Orăştie, Brad, căminelor
cei caTe au petrecut o zi rul septuagenar Aron Cris- Certe], Mancei, Boiţa-Ha- Poate a stimulat-o „Marşul şi ing. Ioan Oprişa, di­ culturale din Blăjeni şi Criş­
de neuitat aici au fost şi tea, participant la luptele ţeg şi din Zarand, prepara­ iul Iamcu“ cu care s-a deschis rectorul U.U.M-R. Crişcior cior, cluburilor muncitoreşti
riie Chiran, brigadierul des­ minerilor din august 1929. torii şi exploratorii din uni­ parada portului popular ce — cînd cei din coloană sînt din Simeria şi Gurabarza,
pre care se vorbeşte numai In puţine cuvinte ne-a sin­ tăţile din judeţ. a străbătut, timp de aproa­ părtaşi la realizarea celor înseamnă că cea de-a VIil-a
tragerii ex- cu cuvinte de laudă la I.M. tetizat drumul parcurs de La tradiţionalele locuri de pe o oră, arterele principale peste 7 milioane lei econo­ ediţie a festivalului culturii
n D august Vulcan, Dumitru AîILncăi, mineritul Văii. Jiului de la agrement, muzica, jocul şi ale oraşului. Acea paradă mii şi a celor peste 5 mi­ şi educaţiei socialiste „Za­
Ilie Călugărcanu, toţi şefi acea dată memorabilă pînă cîntul n-au contenit pînă în care s-a simţit sufletul lioane lei beneficii planifi­ rand" şi-a demonstrat pu­
38, 22, 21, 72, de brigadă la mina din lo- în prezent. remarcabilele seara tîrziu. de patriot al moţului, mîn- cate". „Este firesc — ne-a terea de penetraţie în ma­
.5, 7, 89. dria lui de a-şi aduce la spus şi şeful de brigadă
45, 75., 48, 84, sărbătoare şi portul, şi gîn- Gheorghe Toma, cînd i-am se, contopindu.se cu aspira­
17. 40, 34, 4. dul, şi fapta. Costumul admirat uniforma de miner ţiile, cu ¡dealurile, cu viaţa
a : 51, 43, 77,
popular moţesc — purtat — să ne cinstim sărbătoa­ oamenilor de aici.
a : 21, io, 44, cu mindrie şi de copiii gră­ rea şi cu ţinuta, şi cu
diniţei cu program prelungit fapla". LUCIA LSCIU
i ; 70. 30. 46,
nr. 1, şi de elevii şcolilor
generale nr. 1, 2 Brad, 1, 2
de eîşliguri :
Crişckw, Valea Brad, Musa-
riu, şi de membrii forma­
ţiilor artistice de la I.C.S.M.,
cooperativa „Moţul", secţia
mobilă, U.UM.R. Crişcior,
de la căminele culturale din
obabil pentru Blăjeni, Crişcior, Musariu,
l : Vremea va Clubul muncitoresc Gura-
1 instabilă şi
şor. Cerul va barza, Casa de cultură Brad
îoros. Vor că- — se armoniza cu unifor­
ţii sub formă
soţite de des- mele minerilor de la Bar­
ice. Vîntul va za şi Ţebca, ale lucrători­
ină la mode- lor de la autobaza de trans­
msiftcărl de port auto, oficiul P.T.T.R.,
in timpul a-
lominind din spitalul orăşenesc, sanato­
Temperaturile riu. Portul le era frumos, Pe scena din parcul „Ficotoii Sirbu“ Brad formaţiile ar­
oscila între 13 O amintire ele neuitat pentru albumul de familie al lui Ioan Buduliceanu, şef de bri­ tistice, care au onorat încheierea festivalului „Zarand ’81“,
iar cele maxi- gadă Ia I.M. Lupeni şi a ortacilor săi. Obiectivul aparatului i-a surprins, de data aceasta, ra şi ghidările cu care au au oferit unui public numeros un spectacol non-stop.
:i 31 de grade. ţa „lumina zilei“, fără cască, lampă şi mască, împreună cu soţiile şi copiii, bucurîndu-se ■ enit la sărbătoare, ca şi
de minunatele condiţii oferite minerilor de ziua lor. faptele. „Ei firesc — mărtu­ Foto : TUT JAN MITREA