Page 37 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 37
Urgenţe pe agerada legumicuiTomor
Movilizare adm la recoltat,
întreţinerea culturilor şi irigat!
Pentru legumicultori a- cu forţele existente in pre tare. N-ar fi deloc rău,
cum nu există clipe de ră-- zent la fermă (24 de lu dacă si prezenţa cadrelor
gaz. Evitarea deprecierii crători, in majoritate co din conducerea asociaţiei
produselor prin recoltarea pii). Interlocutoarele îşi ex s-ar face mai mult simţită
lor la timp, combaterea bu primau incertitudinea in la această fermă, care este
ruienilor şi efectelor nega legătură eu asigurarea nu lipsită în continuare de în
tive ale secetei se înscriu mărului necesar de lucră
ca acţiuni prioritare. Cum tori pentru acoperirea vo drumarea tehnică necesa
se realizează aceste lucrări lumului de lucrări, deoa ră, şeful ei al'lindu-se în
în fermele legumicole ale rece buruienile au invadat concediu.
Asociaţiei horticole Gcoa-
giu ?
Din grădini, pe pieţele localităţilor-
GRAl'ICUL E DEPĂŞIT,
DAR PRODUCŢIA rmmmmxmsimmmm
AŞTEAPTĂ
CULEGĂTORII ! unele culturi pe suprafeţe BUNA ORGANIZARE
apreciabile. Să nu mai a- A MUNCII ÎŞI ARATĂ
O asemenea situaţie am
i întilnit la ferma legumico mrntim că se resimte acum ROADELE
necesitatea
irigării
ardeiu
I In întîmpinarea merii sărbători naţionale lă din Geoagiu, care in lui, verzei şi castraveţilor. Deşi a fost afectată de'
I I săptămina precedentă a li Fină în ziua de 10 august inundaţii in primăvara a-
s \ vrat peste prevederile gra a.c. nu se schiţase însă nici cestui an grădina de legu
teran, grija sporită, per succese, să-şi consolideze ^ ficului 3,6 tone legume (fă un gest în această privin me din satul Aurel Vlaicu
\ manentă pentru gospodă baza de îndeplinire şi de- i ră a respecta însă sorti ţă (!). La „Folorît“ erau a- s-a redresat destul de re
\ rirea materialelor. păşire a tuturor sarcinilor ' mentele stabilite). Culturi duse conductele, dar nu so pede. S-au făcut — în pri
de plan pe anul 1981. \ le de castraveţi .şi fasole sise încă APT-eul, culturile măvară şi in lunile de va
\ DEPĂŞIRI DE PLAN UN NOU COMPLEX i din locul numit „Folorît“ fiind udate doar cu... in ră — lucrări de calitate şi
) TA PRINCIPALII MECANIZAT reclamă amplificarea forţe tenţii. la timp, munca fiind or
INDICATORI ÎN ABATAJELE \
\ lor repartizate la recoltat, Recepţionând de la C.I,,F ganizată şi coordonată in
în cele şapte luni şi o I. M. LUPENI • ^ numai astfel putîndu-se e- Orăşlie, Simion Teodores- mod corespunzător. S-au
\ decadă din acest an, per Constructorii de utilaj vita deprecierea produselor cu. aprecia că există sufi executat fertilizări si erbi-
\ sonalul muncitor din ca minier din Petroşani de- ' in cîmp. Tehniciană Ga cientă producţie pentru ca cidări eficiente, sistemul do
l drul T. C. Deva raportea pun eforturi stăruitoare ^ briela Miu si şefa de echi in perioada 10—15 august irigaţii a funcţionat si
I ză depăşiri de plan la ma pentru asimilarea de noi . pă Maria Sibişan îşi arătau să fie depăşite prevederile funcţionează normal. La
joritatea indicatorilor fizici maşini, instalaţii şi echi- ' îngrijorarea pentru soarta graficului de livrare, cu grădină munceşte o echipă
şi de eficienţă economică. pamente'miniere şi adap- \ recoltei, care nu se poate condiţia să fie mobilizaţi
Producţia netă înregistrea tarea lor la condiţiile de , siringe şi valorifica ritmic mai mulţi oameni la recol (Continuare in pag. a 3-aj
t ză un plus faţă de plan zăcăniînt din Vaiea Jiului, ’
de aproape 5 milioane iei, in scopul dobîndirii unor \
productivitatea muncii cal randamente superioare, a i Adunări generale aâe oamenilor muncjS
t culată pe baza producţiei unor producţii sporite de '
\ SUPLIMENTAR — 7 000 nete marchează o depă cărbune. Zilele acestea, \
TONF. DE MINEREU şire de 3 la sută, în timp din hala de montare a l Preocupare permanentă pentru asigurarea
\ ce cheltuielile la 1 000 lei complexelor mecanizate de ,
\ In iniimpinarea marii producţie de conslrucţii- la I.U.M. Petroşani a pie- 1
sărbători naţionale a po montaj înregistrează o o- cat cu destinaţia I. M. Lu- \ mărfurilor solicitate de populaţie
\ porului nostru, colectivele conomie de pesle un mi peni un nou complex j
de muncă ale E. M. Deva
\ lion lei. Planul fizic la lo S.M.A. 1, căruia i s-au a-
desfăşoară larg întrecerea cuinţe a fost depăşii cu dus o serie de perfecţio- \ Oamenii muncii din pa- lei. Aceste rezultate au cânde ale populaţiei, folo
s socialistă în abataje, ex- peste 200 de apartamente. nări constructive. Ei se ^ drul l.C.R.M. Hunedoara- contribuit in mod hotărîtor sirea eficientă a bazei teh-
\ trăgind zilnic însemnate Construclorii din cadrul comportă bine în exploa Deva au obţinut pe pri la îndeplinirea , chiar de nico-materiale şi a forţei
cantităţi de minereu pesle T.C. Deva sînt holărîţi ca tare, reali/înd productivi- \ mul semestru al anului re păşirea indicatorilor finan de muncă în vederea ridi
\ plan. Cil sporul de pro în cinstea zilei de 23 Au tăţi de i0—15 tone de căr- ţ zultate bune, pe măsura e- ciari. cării pe o treaptă calitativ
s ducţie înregistrat in pri gust să ampliTce aceste bune pe post. fortului depus.- Astfel, pla Am spicuit aceste date superioară a activităţii e-
\ ma decadă a lunii august, nul de aprovizionare cu clin darea de seamă pre conomiee.
minerii deveni au ridicat mărfuri a fost îndeplinit în zentată in adunarea repre Participanţii la dezbateri
\ producţia suplimentară proporţie de 113,3 la sută, zentanţilor oamenilor mun au relevat că succesele ob
\ realizată de Ia începutul iar cel de desfacere a măr cii, care a analizat modul ţinute sînt rodul efortului
anului la pesle 7 000 tone furilor în procent de 104,9 cum au fost îndeplinite întregului colectiv, că bi
\ de minereu. In aceeaşi pe la sută, livrîndu-se popu sarcinile de plan în prima lanţul primului semestru
s rioadă, planul producţiei laţiei, suplimentar, faţă de parte a anului şi a adop putea li mai bogat dacă
marin a iost depăşit cu aceeaşi perioadă a anului tat măsuri concrete care
\ aproape 3 milioane iei, iar trecut, produse în valoare să asigure realizarea sarci nu existau unele neajun
da
1 cel al producţiei nete cu de peste 29 milioane lei. nilor pe semestrul al 11-lea. suri interne, greutăţi insu
aprovizionării
torate
\ mai mult de 2,3 milioane Pe grupe de mărfuri şi Adunarea generală, des ficiente cu anumite artico
Iei. Au iost înregistrate sectoare comerciale, cele făşurată intr-un autentic
\ economii la costurile de mai semnificative depăşiri cadru democratic, a evi le, ori neonorării în între
\ producţie de peste 2 mili se înregistrează la artico denţiat preocuparea perse gime a volumului de măr-
furi din partea unor furni
\ oane lei. Aceste frumoase le electrotehnice — 10,6 mi verentă a lucrătorilor de zori.
realizări au la buză or la l.C.R.M. Hunedoara-De
s ganizarea temeinică a lioane lei, articole electro va pentru asigurarea unui L. CRiŞAN
nice — 5,9 milioane lei,
\ muncii, utilizarea raţională menaj — 6,4 milioane lei, fond de marfă corespunză
a dotării tehnice din sub
t cosmetice — 2,1 milioane tor cerinţelor mereu cres (Continuare in pag. a 3-a)
§© ins pe organizarea mynas şi o mai
bono aprovizionare* rezultat©!© nu întîrzie
— Faţă da aceeaşi pe tul negativ al golurilor clin tă direcţie, tovarăşe direc cui de la 58 milioane bă-
rioadă a anului 1980 — aprovizionare, mai ales din tor ? lai război oră, la 73 mi-
sublinia Traian Ţîrlea, di primul trimestru al anu — Am insistat în mod lioane.
rectorul Ţcsătoriei do mă lui. Am introdus în fabri deosebit ca fiecare munci ■ Pentru semestrul al
tase Deva în 1981 nc-am caţie şi articole noi, soli tor şi cadru tehnic să-şi If-lea sînt probleme cu a-
descurcat mai bine. în citate pe piaţă. Dacă nu cunoască îndatoririle pro provizionarea ?
prezent, planul este reali avem fire de poliester tex- fesionale. să acţioneze cu — în trimestrul IJ1, cu
zat la aproape toţi indica turat — la care de regulă operativitate .şi răspundere excepţia firelor de polies
torii de producţie. Ăm a- sintem deficitari — între pentru înlăturarea neregu- ter. avem asigurată întrea
vut si mai avem. încă pro ga cantitate de materie
bleme cu aprovizionarea, prâmă. Pentru ultimul tri
disciplina, respectarea teh mestru sînt contracte la
nologiilor de lucru, eu ca materii primo doar pentru
-
litatea unor articole. dat 50 la sută. din plan. Lh -
am găsit de cele mai mul mează ca în această lună
te ori soluţii pentru rezol buinţate la stofele de mo Iilor care apar. Zilnic am să contractăm si diferenţa.
varea lor. bilă şi îmbrăcămintea ex controlat cum se predă şi — Ce vă preocupă în
— Pe ce se sprijină în terioară, executăm alte ar cum se preia schimbul, continuare ?
viorarea care se simte in ticole din materie primă câte maşini funcţionează, — Stoparea scăderilor de
activitatea unităţii ? indigenă. La ora actuală cile sînt oprite şi din ce producţie din zilele de sîm-
— Pe nunea ordonată a sînt în fabricaţie 17 ase cauze, stabilind pe loc bătă şi luni (în prezent de
oamenilor din toate com menea articole. măsuri pentru pornirea 10—15 la sută) şi, aduce
partimentele. Trebuie să — Pe şapte luni, la pro lor. Altfel spus, am apli rea realizărilor la nivelul
subliniez acest lucru pen ducţia fizică, la ceilalţi in cat principiul „picăturii de celorlalte zile.' Preocupa
tru că este o realitate. A- dicatori de bază (produc apă", am tot insistat pînă rea centrală va rămîne în
poi. pe o aprovizionare ţiile marfă si netă), colec ne-am atins scopul. Acum să realizarea exemplară a
mai bună, ritmică, cu ma tivul ţesătoriei este la ni ţinem de plan, dacă se planului la toţi indicatorii.
terii prime. Pe cît posibil velul sarcinilor de plan. poate chiar să-l depăşim. Convorbire realizată de
am căutat să anulăm efee- Cum s-a acţionat în aceas Realizările zilnice au cres- LIVIU BRAICA
cialişti cu înaltă pregătire tin Angheluş, Ioan Rotaru, VICII. In IJia au fost înfiin- i
profesională din cadrul între Constantin Bobîlră şi alţii, a ţaţe noi unităţi de prestaţii :
1 prinderii. h FRUNTAŞII CIN TABARA SPECIALA. La A- o staţie autoservice şi o sec- \
CINALULUI. La întreprinde mara (Ialomiţa) in tabăra cu ţie de băuturi răcoritoare. A- !
de
navomodele,
jude
¡ rea minieră Hunedoara au profil Hunedoara este repre cum, în această localitate,
aprobaţi
funcţionează un număr de
şi
fost
declaraţi
ţul
* îl CURS DE CALIFICARE fruntaşii în Întrecerea socia zentat de opt pionieri. Sînt 36 unităţi şi secţii de pres
PENTRU MINERI. întreprin listă pe cincinalul 1976—1980, elevii care s-au remarcat la taţii.
I derea minieră Bărbăteui a cărora li s-a înminat insigna concursurile de creaţie teh
«* deschis, la şcoala generală jubiliară de fruntaş pe" cin nică în domeniul navomode-
nr. 5 din localitate, un curs cinal. între aceştia se numă lismului şi care acum bene
i de calificare In meseria de ră Aurel Marincaş, Alexan ficiază de instruire pe pro Cîmpu lui , Neag. Comunistul Nicolac Micloş lucrează pe
% miner. Cursul are durata de dru Săcăteanu, Mihai Pădu- fil si rocreere, timp de zece un excavator cu cupa de 3,2 mc. Un muncitor exemplu de
9 luni şi este condus de spe reanu, Petru Boji, Constan Zile. n PRESTAŢII DE SER
hărnicie şi conştiinciozitate.________________Foto : VIRGIL ONOIU
