Page 38 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 38
í'hiq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni
■juturajatcrjsi
f
IT ¿w
i£bo Telex
JG,U5 Teleşcoa
Pentru e profesiune trebuie să ii chemare 16.25 Matineu
„uimUoi
Proci ufiţî
lor sovi<
— Statului (emeii a cişti- actuală nu trebuie să faci IOANA STANCIU, laminci- 17.30 Alin anal
17,55 Tragere8
¡gat în ultimul deceniu - da eforturi fizice deosebite. toare. Laminorul de sîrmă 3, 18,05 înscripţi
torită politicii înţelepte a FLOAREA BARBU, zidar, C.S.H. : Nu. Laminarea e al ţârii :
partidului nostru faţă de a- Şantierul 1, I.C.S.H. : Cu si foarte frumoasă. Şi felul meu 18.30 Mult e
ceastă importantă torţă de linţă faci totul. Eu sînt mai de a fi m-a airas .spre a- moaşă, li
muncă a ţării - un loc bine- mică de statură, dar mă ceasiă meserie. bim...
definit. Meserii, pînă nu de străduiesc să fiu harnică şi ELENA IANOŞI, instalator, 18,50 I00i de
mult inaccesibile femeii, sînt chiar dacă uneori e mai Şantierul 4, I.C.5.H. : Sînt o- î 19,00 Tclejurn
astăzi practicate cu dezin greu, pun şi ultima picătură bişnuită cu ceea ce fac şi 19.25 Actualii;
voltură. Este oare la înde- de suflet. îmi place să mă sînt instalator- pentru că mi-a p# 19,45 Fapte cl
ei» şi vi
mina fiecăreia dintre noi să întrec la muncă cu bărbaţii, plăcut. Nu mi-aş alege alt Mi 20,05 Telecine
facă o muncă altădată con chiar dacă nu le-o spun. Şi ceva. za ţi a. C
siderată bărbătească ? acasă mă gîndesc cît mai - O profesiune ca a dum Ü §gi , glia —
Ing. ANA ZENOVIA STRU- neavoastră vă dă satisfacţii mix -i 22,00 Patriei
LEA, cercetător la Centru! deosebite ? Â;:.L li siune o
ciute ce
de cercetări şi proiectări al Dezbatere MARIA STOSCA, mane- î> - . 22,15 Te ie jur n
C.S. Hunedoara : Pentru o /rentă, Laminorul de profile vi-L-fÿ-
profesiune trebuie să ai che mijlocii şi benzi, Cf-.H. : Mă
mare, să pui suflet. Dacă ai mîndresc cu faptul că ceea :RADi
o preocupare, care pe par am de făcut şi ce mi-a mai ce face un bărbat fac şi eu. Grijii permanentă pentru generaţia de miine. Medicii Elena Suciu şi Luclmlla iluvia
curs ţi-o cultivi, poţi face rămas, ca să-mi realizez pla în munca mea ain răspun împreună en sora medicală Sabina Achim in timpul unei obişnuite vizite in saloanele sec-
orice meserie. Sînt inginer nul pe şantier. .pediatrie ale spitalului niuivcipal Petroşani. Foto : ŞT.
ELENA' VIERU, fierar-beto- dere şi mă bucur, pentru că /
metalurg şi aş fi dorit să lu nu sînt prea multe femei în cUopr ogriumu
iciut io jurnai y
crez la furnale. Am fost re nist, Şantierul III, I.C.S.H. : posturi de comandă. Astăzi despre... presei; 8,10
partizată însă în cercetare Numai să-ţi placă şl să nu MARIA STÂNILĂ : Sigur că Gospodine i V-aţS gîndîi fa cămara Iernii ? cililor; 9,00 B
şi nu regret pentru că fac te sperii de muncă. Şi, după 9,05 Răspund
rjtor; 10,00 B
cercetare aplicativă şi asta ce înveţi bine o meserie, ţi a munci umăr la umăr cu Sîntem Sn august, lună de virf pentru adunarea în sticle Reţete T ’’ ¿05 Muzică*
presupune o permanentă le se pare frumoasă şi uşoară. un bărbat, îţi dă satisfacţii şi borcane a bogăţiilor verii. Din magazinele specializate, de ii ţările s<
pe piaţă sau chiar din grădina proprie vă puteţi procura le
Buletin de :
gătură cu producţia. - Dacă aţi fi la început deosebite. Şi cînd văd un gume şi fructe pentru conservare. Cum ? De pildă fasolea se e Castraveţi în oţet. Se crofonul pio
RODICA HAŢEGÂN, oţelar- de drum, aţi alege altă me râcitor - lucrez în prezent poate conserva în borcane sau uscată. Murăturile se pot pu taie puţin la capete si se Avan premier
manevrant, O.E.2, C.S.H. : serie ? pe platforma industrială de ne din castraveţi, ardei cu varză sau asortate. Vinetele se scurg bine de apă. Cîţiva 12.00 Buletin
Desigur. Munca ■ pe care o MARIA STÂNILĂ, sudor, la Colan - de jos pînă sus pun ca salată sau zacusca. Asortlnd diverse legume şi zarza morcovi se taie în rondele Din comoa
vaturi se obţin ghiveciuri foarte gustoase. Combinaţia de ver
fac eu cere multă concentra Şantierul 2, I.C.S.H. : Am a- sudat de mine, simt o bucu deţuri (pătrunjel, ţelină, mărar) cu roşii, ardei şi multă sare crestate. Se fierbe oţetul nostru; 1*2,20
ţiiic;
12,40
re, atenţie. Lucrez la un pu les acum 22 de ani. Eram rie grozavă. dă ciorbelor o aromă de... vară. Fructele, inclusiv cele de cu sare (50 g sare ia un li ciută patria
pitru de comandă unde nu e calificată ca sculer-matriţer, ANICA PLEŞOIANU: E plă pădure, se pot transforma în compoturi, se dulceţuri, gemuri, tru de oţet) şi cu cîteva 18.00 De la i
marmelade,
siropuri.
Vitaminele
foarte
jeleuri,
păstrează
nevoie de forţă fizică. Sînt dar rîvneam, cînd le vedeam cut să ştii că eşti egala băr bine prin uscarea fructelor. Din mere, pere, prune, coarne boabe de piper. Se aşează gust ’81 ; Jkîi,
taţilor;
10,00
solicitată mai mult psihic. pe colegele mele, să sudez baţilor. Şi parcă în noi oa ş.a. se obţin poame care iarna devin, prin fierbere, compo castraveţii, iar printre ei IU, 35 Coordon
ANICA PLEŞOIANU, lami- şi eu. M-am recalificat la menii au mai multă încre turi cu gust plăcut. Sînţ doar cîteva sugestii la îmicmîna ori rondelele de morcov, frun IC,40 Formar
natoare, Laminorul de sîrmă locul de muncă şi acum aş dere, pentru că sîntem mai cărei gospodine, chiar şi a celor foarte tinere. veţi asigura fami ze de ţelină şi usturoi (du zicii uşoare 2
gospodine,
Sfatul
Stimate
conserve
medic
preparind
2, C.S.H. : Ca să faci o me putea suda o zi şi-o noapte disciplinate, mai atente. liilor dumneavoastră posibilitatea de a consuma legume şi pă gust). în borcane se mai letin de ştii
serie mai puţin obişnuită fără să mă plictisesc. Şi pe fructe şi atunci cînd ele nu se vor mai găsi proaspete. I e pun boabe de muştar sau realizările an
pentru femei,'iţi trebuie în fiul meu l-am determinat să Dezbatere realizată de lingă satisfacţia dc a vi le fi .preparat singure, conservele va frunze de vişin, care-i păs zina. de sănii
vor ajuta şi în pregătirea rapidă a unor mîncaruri in sezo-
ghiol; 17,30 3
credere în tine. Cu tehnica se facă sudor. VIORICA ROMAN trează tari. Oţetul sc toar ric; 17,45 Su
i^nul rece. nă cînd s-a răcorit, se lea zicii uşoare;
gă borcanele şi se pun în rii; 20,00 Lit
legii; 20,20 •
Hâspurssdere şi... râspyndere cămară. sozilor; 20,45
Familia—şcoala îără vacanţă mure, coacăze). Se storc Stefok şi C<
® Sirop nefiert (zmeură,
* Mai bogată ca oriuînd vorba din bătrîni : „daca de aeraj, la mina Paroşeni. fructele astfel ca pulpa lor 21.00 Buletin
Cadenţe
son«
în roade, grădina de legu nu-ţi dai — nu ai !“. — Au trecut XI ani de trebuie să slăbim nici un să nu rămînă in suc. La într-o oră; I
me a C.A.P. Dobra e ani ® Elisabeta Bulzan este atunci. Era în 1970, ime minut educaţia în fa Soţul meu e la pensie, un litru dc suc se adaugă muzicale; 23
stop muzical
după 32 de ani lucraţi în
mată, de dimineaţa pînă magazineră la Cooperativa diat după inundaţii. Bă milie. subteran, ca maistru me un litru de apă fiartă si
seara, de hărnicia coope agricolă de producţie Oha iatul cel mic pleca într-o — Era vorba de nece canic, la mina Vulcan. răcită, o linguriţă de sare
ratoarelor. Peste 40 de fe ba (comuna Lăpugiu de tabără de muncă patrio sitatea unei educaţii per Eu am 55 de ani şi vă de lărnîie şi 2 kg de zahăr. C.1WE
mei din echipele conduse Jos). Nu pridideşte o cli tică, să ajute si e) cu ce manente... pot spune, cu mina pe Se amestecă pînă se dizol
de Sidonia Prisecan, Sil pă. Cele 25 de tone de va la refacere. L-aţi în- — Ideea aceasta a fost, inimă, că nu ne-a fost vă zahărul şi se lasă la
via Cizrnaş, Letiţia Oprean grîu, 3,ii tone secară, o to tîlnit pe soţul meu la co dar articolul era intitu-, uşor să ne creştem co macerat 24 de ore, după DEVA :
(Patria);
si Letiţia Goţiu recoltea nă de gozuri din orz, sînt mitetul orăşenesc al lat „Familia —şcoala fă piii, dar că acum sîntem care se frage în sticle bine .lia (Arta) Sch ;
ză, zilnic, i!—10 tone de sortate, aranjate în maga U.T.C., interesîndu-se de ră vacanţă“. Ştefănica părinţi fericiţi. Toţi pa spălate şi scurse de apă. îiard (Grad
castraveţi, varză, ardei, zia cooperativei, ea la cel acea tabără. Aşa aţi a- — fiica cea mare, care tru sînt oameni, sînt co Se ieagâ sticlele la gură MXJNEDOAID
tomate, livrîndu-le pieţei. mai harnic gospodar. juns ia noi, de-aţi scris atunci se pregătea de munişti — ca şi .tatăl lor. cu tifon, pus în două stra — seriile I-
pentru
Milă
facultate, acum e profe
Pernei, care acasă îşi au — Nu-i aşa perfect, dar despre familia noastră. turi. rurgistul); *3
gospodăria lor, grădina, a- robotesc toată ziua, că Sîntem din Vulcan. soară, dii’ectoarea ŞqQjii ic • Saială de vară. Se lui meu (A?
nimaleie. do a căror grijă n-am stare să nu fie or — Familia cu trei co generale nr. 2 din Med Dialogul- a avut loc în fierb 250 g de fasole ver (Constructori
Pung
ŞAM:
dine. pii ? gidia. Are trei bă
se ocupă cu aceeaşi răs ieţi. Vasile e medic ve autobuzul Brad — Luponi. de în apă cu sare, iar sex d V úrea); 7!£*
1
pundere. „Cînd asiguraţi „Nu-i aşa perfect' — zi — Nu. Cu patru. Acum terinar. şef de fermă la în aceste zile, in casa cu parat 250 g cartofi in coa- ■ta (7 Nor
rit
floare
şi treburile gospodăreşti ce Elisabeta Bulzan. Şi la venim de la ei. Pentru numărul 4 de pe strada jă; SO ■urăţă cartofii si se LUFENl: li
„Dc cînd se face ziuă şi pî virsta sa de bunică e ca noi, pentru toată fami Buteni-Arad, şi el are un 1 Mai din Vulcan, în fa taie rondele. St taie felii Hordubal
argintul viu la muncă. De lia, articolul acela apă băieţel, şi Axenia, care-i milia Ecaterinei şi a lui 250 CÍ roşii. Sg prei ’ăte.şte tec tivul — se
O
nă ia ora opt cînd venim căsătorită tot in judeţul ci tor esc.); V
în cimp, iar seara, conti ce nu i-o ti urmînd exem rut in ziarul nostru jude Arad, cu un agronom. De Ştefan Dudriei este mul un „sos" din ulei, două na Emma
nuăm. Casa trebuie să fie plul în hărnicie, în gospo ţean a înseninat foarte la ei venim acum, am tă bucurie. Atunci, în au ling uri oţet, sar e, o lingu- Fetiţa şi calul
LONKA: Sp;
casă. grădina la fel. ani dărirea locului de muncă, mult! Noi ne-am crescut tobuz, am aflai că în Ju ră de usturoi sau ceapă nouă (Miner
şi contabiia şi casiera coo copiii în cinste, în ome fost să ne vedem cel de-al na august, copiii vor sosi (toc citii] şi două ling uri de
malele nu ’întreabă dacă perativei agricole de pro nie, dar articolul de care cincilea nepoţel — băiatul în' concediu, acasă, în fa pătrunjei tocat. Se aşează Articolul 420
(Muncitoresc
avem vreme ori bă. Eie cei ducţie — în biroul cărora vă spun ne-a atras şi mai Axeniei, care s-a născut milia în care educaţia în salatieră cartofii, faso Căldura
îngrijire. "Nu mi-e uşor gospodina e plecată demult mult atenţia asupra aces chiar dc Ziua copilului. n-a avut vacanţă. lea verde .şi roşiile, se toar URICANl :
(7
Noicmb
nici mie — mărturiseşte dc acasă ? tor lucruri ne-a făcut să Ion, fiul nostru cel mai nă „sosul“ şi se ornează Moscova nu
S’lyia , Ciz.maş, su,, cresc şi ne dăm seama că nu mic, lucrează la sectorul LUCIA LICIU cu măsline fără sîmburi. cri mi — soă'i
pasări şi patru porci, dar L. LEONARD roşie); GUR:
torul Bcthum
RAŞTIE: To.
(Patria);
f să sc cunoască, su ne cu Epilog la „Deranjată peste măsură (Flacăra); C
VITRINA CU PĂPUŞI noască cei ce vin după Poarta de ¿
de
(Casa
c.
noi '•— mărturiseşte Salt a de propriul ei copil“ TEG: Fugi
(Popular);
/n casa cu nr. 3, dc pe podobită cu neasemuite îmbrăcate în pitoreşti şi Toma. Am cusut aici ca lia noastră; 3
strada Nucului din Ghe ţesături şi cusături — autentice cosi urne popu să sc ştie cum e portul haiducilor (<
ţari, locuieşte Suita Voma toate lucrate de mina ei! lare pădureneşli. „M-am pădurenesc pe căre-i poar Mai multe cititoare ale s-a obligat să-l crească, ră); S l MERI.
cu lamilia. Cine nu-i cu Dar ceea ce atrage în mod gîndil să nu las să se tă şi laici clc la noi, şi mi paginii femeii, indignate să-J educe, să-l pregăteas săre, zboai
ILIA : Călăr
noaşte, in sat, inimoasa-: deosebii atenţia este... vi piardă portul nostru pădu reasa, şi nevasta, şi băr de atitudinea celei ce a fă că pentru viaţă, împreună albă (Inimi*/.’
locuinţă şi mai cu scamă trina cu păpuşi. Zece pă re nasc, că noi ne trecem, cut obiectul articolului cu cu soţul ei, alături de co
camera sn •-'<? ia clăi. îm puşi. de toate mărimile. dar el trebuie să răniînă. batul. Că numai aşa por titlul de mai sus. au con piii lor — Gornel şi Flo
tul e port adevărat“.
tinuat să ne pună între rin. Vrei
Aşadar, in vitrina cu bări. Vroiau să afle ce s-a lată-ne la adresa fami
păpuşi sînt expuşi „pădu-
întîmplat cu Cornel, copi liei Guga: blocul 18 din Timpul p
reni“ din toate generaţii lul maltratat cu violenţă, .cartierul Micro 15 — Deva. 12 august 19F
le. Ceea ce a făcut Saita fi în generai
cu un scop precis : acela Ne întîmpină o zonă verde nil temporar
Toma cu acut şi măiestria, de a fugi do-acasă, de a bine îngrijită, un aparta dea precipit?
cu aţa şi talentul, este ment curat, trei copii în de ploaie
nu fi o piedică în calea ploaie, însoţi
artă adevărată, este res fericirii celei care l-a adus tre care nu poţi face nici cări electr
pectul său pentru înain pe lume. o distincţie. Sînt îmbră suila slab pî
taşi şi crezul profund al „Vreau să vă anunţ că caţi cu grijă, se joacă, se din sectorul
ralurile mini
comuniunii sale cu viito am adus copilul de la Baia înţeleg bine. Doar unul din Intre 12 şi 17
rul. Cei ce vor trece pra de Criş. L-am luat sub o- ei mai are în privire o le maxime ir.
grade.
gul casei cu nr. 3 clin crotirea noastră si ne poar umbră de tristeţe. Cu vre Pentru 12
strada Nucului vor rămi- tă numele: Cornel Guga“ mea se va spulbera... Du 1981 : Vreme
stabilă, în
ne extaziaţi în ţaţa artei — ne-a anunţat într-o zi, pă numai o lumi de cînd Cer schimbă
pe care o vor alia în vi la unul din telefoanele re este aici, Cornel, copilul cu cădea averse
soţite de d<
trina cu păpuşi, dar şi a dacţiei, cu vădită emoţie ochi albaştri şi părul de tricc.
în glas, Lucreţia Guga, so culoarea spicului de grîu, La munte,
autoarei ei — harnică şi lă. Cer nor
ţia tatălui copilului. Ves îi zice mamă Lucreţiei precipitaţii s
mereu lînără ia cei 08 dc averse de
tea ne-a înduioşat. O 'fe Guga. Firesc, de parcă
ani împliniţi zilele tre de dc.scă'’rf.ri
meie, mamă a încă doi co aici ar fi văzut intlia dată lat, cam ţili
cute. pii, n-a rămas pasivă la lumina zilei. te vor depă
(Meteorolog
L. LARA sulbrinţole indurate de mi- Utliu Vrasgs'i
eiiţ : l-a luat în familia ei, ESTERA ŞINA
