Page 39 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 39
7 390 « MIERCURI, 12 AUGUST 1931 f a 3. 3
hm întotdeauna în vedere omul f rezolvată. După primirea
ESUNE \ piesei, televizorul a fost ,
3S3S822S0 în adunările grupelor de dezbatere, nu am fi a- Ce am dorit să subliniem s repus în stare de func- j
sindicale de la U.U.M.R. vut motiv să scriem aces cu aceste exemple ? Că \ ţionare, fiind recepţionat Í
Criscior se dezbat multe te rînduri. Dar oamenii au problemele producţiei nu şi preluat de client". t
probleme, cărora li se gă înţeles că dezbaterea tre sint şi nu pot fi detaşate \ o Pe marginea unei \
vacanţă., scrisori din Oră,tio, pri-|
iî .Saideev“. sesc si rezolvări. Ponde buie transformată în ac de oameni. Dacă vrei să \ vind pe Tănase Constan- 1
• studiouri- rea lor — cum este' şi fi ţiuni concrete şi astfel s-a le găseşti acestora o rezol
M resc — sînt problemele de ajuns ca, lunar, să se rea vare cît mai bună, trebuie tin, care conturba Linlş- /
ănieresc « „în 18 august 1980 an) dus un aparat de radio tea colocatarilor săi (din \
■onoexpres producţie. Căutîndu-le re lizeze economii de materia să acţionezi pe toate căi ) „Gloria" la reparat, la unitatea de depanare şi reparaţii blocul 28), Comitetul oră- C
ünoul chip zolvările cele mai bune,, le în valoare de peste le asupra oamenilor. Şi radio-tv. din Haţeg. Se împlineşte un an şi aparatul e tot şenesc de partid ne co- ?
tiiu facem de fapt din perioa ■18 000 lei. după cum s-a văzut din nereparat. în 28 iulie a.c. nimeni nu mai ştia nimic de a-
•c şi fru dele cuprinse între două Colectivului de la atelie practica muncii noastre, munică: „Inccpînd cu |
to cc-o vor- adunări generale- adevăra rul de forjă îi dădea bătaie grupa sindicală e un foar s paratul meu, lucrătorul ce-! preluase fiind în concediu. data de 27 iulie, Tănase (
te sesiuni deschise, perma de cap comportarea lui te bun educator în asigu Dacă am îndrăznit să le zic ceva tovarăşilor de acolo, am Constantin a fost încadrat
fost pus la punct. Nu ştiu ce să mai fac", (loan Damian,
nente, de lucru. loan Medrea. Oamenii au rarea unei evoluţii norma \ în cîmpul muncii, promi-
Luăm citeva exemple în le a oamenilor. str. A. Vlaicu, Haţeg). ţînd totodată ca în apar
economică \ • „Am instalaţia de apă defectă în baie şi Ia bucă tamentul său să nu mai
oi ai amu- sprijinul acestei afirmaţii. Desigur, preocupările co tărie. Au venit instalatori, am cumpărat baterie nouă, dar fie gălăgie. I s-a atras a-
socialiste Colectivul atelierului elec Grupa sindicală — mitetului sindicatului, pen \ nu s-a rezolvat nimic. De la apă s-au stricat şi pereţii. tenţia că la prima recla-
eca : „Acu- tric avea probleme cu to în sesiune permanentă tru a asigura fa nivelul \ Am Fost în audienţe, am primit promisiuni, dar văd că
iducţie Au- varăşa Speranţa Dineş. grupelor o activitate sin maţie ce se va înregistra
G. Lipsea nemotivat de la lu de lucru între adunările dicală consistentă, în con \ toiul e degeaba. Vă rog să mă ajutaţi". (Ştefan Văcariu, la asociaţia de locatari j
te — enti cru, nu-şi realiza norma generale formitate cu cerinţele for s str. Mureşului nr. 14, Hunedoara). va fi propus pentru eva- ,
er s uri şi « Ca urmare a unei note apărute la această rubrică, cuare“.
i otice ■zilnică, trăgîndu-i înapoi mulate de secretarul gene privind spaţiile de joacă pentru copiii din Haţeg, Consiliul *» Printr-o anonimă clin
si pe alţii. Aceasta se în- ral al partidului la Con
tîmpla pe la sfirşitul anu discutat cazul într-o adu gresul sindicatelor sînt popular al oraşului face următoarele precizări : „in cartie Deva se sesizează eompor- I
lui trecut. Cazul a fost nare de grupă sindicală şi multiple. No străduim ca i rul Aurel Vlaicu există spaţii amenajate şi dotate pentru tarea necorespunzătoare a
discutat, de faţă cu ca, în au decis că puterea unui în adunările grupelor sin joaca copiilor. Referitor la terenul de lingă noua şcoală Emiliei Marica de la cafe-
biroul grupei sindicale şi exemplu bun de urmat ar dicale şi între ele să dăm \ generală, pe acesta se află amplasat în prezent un ate barul „Ada-Kaleh“, care
în adunarea generală a fi fermentul care poate să un ajutor concret formaţii lier pentru armături metalice al şantierului 3 — T.C.H. Ate „după ce a tras o ceartă ,
grupei. Rezultatul este că acţioneze bine asupra lui. lierul se va muta pînă la sfirşitul lunii august, zona urmînd zdravănă cu cei din co
iUne.Ai; î,uu Şi i-au încredinţat forjo lor de lucru cu realizări lectiv, inclusiv cu şeful |
X) Revista acum această muncitoare mai slabe, să întărim dis a fi sistematizată, iar pe terenul care va rămîne se va
ibrul melo- îşi îndeplineşte conştiin rului loan llărăgu.ş, mun amenaja un loc de joacă pentru copii. Provizoriu, pentru ei, şi-a luat concediu me
m dc şuri; cios sarcinile, fiind un om citor conştiincios, fruntaş, ciplina în muncă, să rezol că in viitor este prevăzut a se executa aici o sală de dical“. I.C.S.A.P., care a>
■i ascultă to priceput la oameni. A dat văm unele probleme de or ) cercetat sesizarea, răspun
rn ele ştiri; eişiigat pentru colectiv. din social ale colectivului sport".
ulară; 10, > . in cadrul aceleiaşi gru- rezultate bune măsura, căci \ de : „Din verificările fă- ,
1
iste; ¡// sindicale s-au discutat încet, încet loan Medrea sau ale unor membri ai SESIZĂRI — SOLDI II cute a reieşit că nu s-a
V n,05 M-.- s-a transformat într-un alt săi. \ certat cu întregul colectiv I
iior; 11,3 a şi preocupările pentru re \ • loan Pavel din Blă- răspunde : „Din lipsa pie
radio - tv. ; ducerea consumurilor, re- om, care-şi ia în serios sar ŞTEFAN SURDA de la „Ada-Kaleh“, ei
iştiri; 12,0a condiţionarea unor piese cinile de producţie. Ase \ jeni ne-a scris despre ne sei de schimb, piesă pe numai cu o singură per
: folclorului mănător. a procedat grupa preşedintele cazurile avute eu repara care furnizorul nu a asi soană. Emilia Marica a i
&ont ştiin- ; de schimb şi refolosirea Comitetului sindicatului \ rea unui televizor în ga gurat-o clecît în 22 iulie,
ompozitorii unor materiale. Dacă ar fi sindicală de la turnătorie fost mutată la unitatea
partidul : rămas însă doar la stadiul cu Nieolae Raţ. de la U.U.M.R. Crişcior \ ranţie, la care U.J.C.M. problema nu a putut fi bar do zi „Opera“.
1. & 23 An
ii; Oul invi-
tdkojurnal ;
economice; Activitatea medico-saoitară—
5 ale mu*
meşti; 16,5a
; 17,00 Bu- la nivelul cerinţelor acestei
17,05 Din
noştri: U-
— Techir-
ent folclo-
e ale mu-
> Orele se- „Forme şi mijloace poli tul că in toate unităţile
îşi spiritul medicale, cadrele chemate
«irlui rap- tico - educative, cu) tural-
ntă Ana ştiinţifice moderne, folosi să îndeplinească - această
Tătaru ; te de organizaţiile de nobilă misiune îşi îndepli
ştiri; 21,05 parlid, dc masă şi obşteşti nesc cu răspundere înda
22,00 O zi
Bijuterii din unităţile sanitare, pen torirea de a veghea şi a-
5,00 Non tru formarea conştiinţei păra sănătatea oamenilor,
;turn. socialiste si pregătirea mul că s-a îmbunătăţit calita
tilaterală a personalului tea asistenţei medicale, Asigurarea mărfurilor Urgenţe pe agenda
msL«as» sanitar“ a fosl tema con atit la oraşe cit şi la sate.
sfătuirii ce a avut loc la La respectarea şi dezvol solicitate de populaţie legumicultorilor
msasam Deva zilele trecute. Au tarea deontologiei medi
participat tovarăşi din ac cale, a contribuit în ma (Urinate din pag, 1) facerea produselor prin
lumultuoşi magazinele de mărfuri cu {Urinore din pag. 1) acorda şi instituţiile d&o
Jln lmorc- tivele de parlid, sindicat, re măsură munca politico- Geoagiu, mobilizate de con
>-nul Mi U.T.C. şi de femei din ca ideologică şi educativă (cu în cuvîntui său, Ion Ba- amănuntul, buna gospodă
ile vară) : drul unităţilor sanitare ale multiplele sale forme şi cinschi, directorul între rire a fondului de marfă permanentă care este con siliul popular.
Campionul etc. La rîndul său, loan dusă de Dumitru Ruţă. Din
(Flacăra) ; judeţului, reprezentanţi ai mijloace), desfăşurată de prinderii, a reliefat nece componenţa echipei se e- ACTIVITATE INTENSĂ
vii (Siilc- organelor judeţene, muni către organ izaţiile de sitatea înfăptuirii saltului Mărgineanu, directorul co
‘eţea tată- cipale şi orăşeneşti de partid, de sindicat şi ale calitativ în activitatea co mercial al unităţii, a sub videnţiază legumicultorii LA SOLARII
Ştrengarii lectivelor din cadrul uni liniat necesitatea reînfiin Maria Văidean, loan Ru-
•• PETRO- parlid şi de stat, alte ca U.T.C. din majoritatea u- san, Anuţa Cibian şi alţii. La Ferma solarii di«
i libelule dre cu munci de răspun- nităţilor sanitare, îndeo tăţii, a întăririi răspunde ţării depozitului de tranzit Sîntandrei preocuparea le
la Buda- :ro din unităţi sau orga sebi din Valea Jiului, Hu rii si exigenţei pentru ca care a dat rezultate bune, Activitatea legumicultorilor gumicultorilor este axată
. ie); Micu- î propunînd ea merceologii din Aurel Vlaicu se reflec
ilepubiica). nizaţii care au contingen nedoara, Deva, Orăştie, Ha litatea mărfurilor pătrunse tă şi în situaţia la zi a li în aceste zile pe recoltarea
cerca iui ţă cu activitatea medieo- ţeg, Brad etc. în reţea, cît şi a mobiliză să-şi dirijeze fondul de şi valorificarea produselor.
:ral) ; De- sanitară. Participanţii la consfă marfă la contractare şi des vrărilor către fondul pieţei; Numai într-o singură zi de
I-n (Mun- rii continue pentru asigu facere pentru magazinele 10 tone roşii, 22 tone cas
:VN : Divi- Desfăşurată în condiţiile tuire s-au referit, totoda rarea structurii sortimen aici se livrează beneficia
irealărul) ; unei participări L’rgi, con tă şi la unele neajunsuri tale şi a fondului de mar de care răspund. traveţi, 21 tone varză, 7 rilor circa 4—5 000 kg dte
uicitorcsc); sfătuirea a reuşit să con care mai există în dome Participanţii la adunare tone dovlecei, 16 tone fa roşii şi ardei. Şeful fermei,
ii de moda fă solicitate de populaţie. sole, .Aici se munceşte pe
PETK1LA : tribuie activ la răspîndi- niul medico-sanitar, subli- Emil Ranga, Ladislau Şrai- au hotărît să-şi intensifice inginerul Liviu Ardeanu,
seriile I-l! rea experienţei pozitive niindu-se necesitatea unei eforturile şi preocupările bază de programe dinainte ne-a informat că acţiunea
NINOASA: din acest domeniu. Din in preocupări mai intense ber, Ion Ardeleanu, Mar 1 nt’ru asigurarea într-o stabilite, se respectă în
icitorc.se) : formarea prezentată la pentru folosirea aparatu gareta Vezeanu, Aron Ciun, măsură mai mare a fon tocmai tehnologia specifică de slrîngere şi predare la
/igbetoarca Ştefan Noghi, Eliza Ursa, fondul de stat se desfăşoa
BRAD : consfătuire ca şi din in rii din dotare şi gospodă dului de marfă solicitat de fiecărei culturi. O mai bu ră în raport cu prevede
ide în la- tervenţiile parii ci pan ţi lor rirea fondurilor., reducerea Gheorghe Achivn, Corne] populaţie, desfacerea lui nă mobilizare se impune rile graficului săptamînsl
-II (Steaua morbidităţii generale, pre Duminică, Octaviari Popa ritmică, operativă prin însă în perioada actuală la
RZA: Doc au reieşit rezultatele obţi au făcut propuneri intere al producţiei de legume. Iii
herul) : o- nute în dezvoltarea conti venirea accidentelor etc. magazinele specializate, în recoltarea fasolei de pe ce total, ferma a valorificat
fetele mele nuă a bazei materiale de Du prilejul consfătuirii, sante privind reducerea vederea sporirii eficienţei le 24 de ha, acţiune care
de glorie diagnosticare şi . tratare, participanţii au făcut vi economice, creşterii necon la fondul de stat in cursul
iGIU-BAI : stocurilor de mărfuri len se desfăşoară foarte lent. ultimei săptămini mai mult
a incaşilor competenţa profesională a zite la dispensarul policli te şi greu vandabile, des tenite a calităţii vieţii. O mînă de ajutor ar putea de 20 tone legume.
ii); HA- personalului medico-sanitar, nic, dispensarul de stoma
le iubesc ! din rîndurile căruia au tologie şi la secţia de re
ZI: Fami- ţiunea se înscrie in cadrul
\N: Hanul fost amintiţi medicii A- cuperare (Baia sărată) din manifestărilor dedicate săr
de eultu- lexandru Simionescu şi E- Deva, fapt ce a concretizat bătoririi zilei de 23 August. găini. Păi, dacă a reuşii
iboară pa- mil Olteanu (Hunedoara), schimbul de experienţă, a a FARA FIRMA. în zona vulpea, el să fii' mai a-
(Mureşul); eomjjlcxului comercial „Her- geamiu ? Deci, a furat ÎS
cu eşarfă Romulus Rusu (Deva), Io- îmbogăţit învăţămintele mes“ s-a deschis de curînd
sif Ieşanu şi Radu V. Ra desprinse. e AUTOMATIZARE. Opera un magazin de prezentare şi găini. Drept pentru care,
a
produselor
«le
du (Petroşani), Paul Bor- torul Artur Corobea, Noiem la desfacere meşteşugăreşti. coo spre deosebire de vulpe,
peraţiei
Din
„7
cinematograful
nemisa (Lupeni) ş.a., fap- VASILE PÂŢAN Răsilă loan are dosar de
brie“ din Petroşani, a con păcate, magazinul funcţio cercetare penală.
ceput şi realizat un dispozi nează fără firmă. & LO e Degustătorii. Ultima
tiv de automatizare a pro CUINŢE NOI ÎN CONSTRUC ispravă a trupei Lingurar « Cheresteaua. Traşcău
iecţiei de film, care a intrat ŢIE. La intersecţia străzilor (Pavel, loan, Elena), Căl- Didina era paznic(ă) La
bil pentru de curînd in dotarea citorva Vasile Roaită şi Nieolae Băl-
/romea va cinematografe din judeţul cescu din Petroşani, con dărar Elena şl Binda I.M. Livezeni şi trebuia
tabllu. Ce- nostru. ® CARUL CU BERE. structorii şantierului nr. 1 Lazăr a fost spargerea u- să păzească cheresteaua.
)S. Vor că- Azi se deschide „Carul cu si mecanizatorii S.U.T. Live- Cum n-avea cherestea
iub formă bere“, un local nou, ame zeni ai T.C.H. lucrează în nui transcontainer în sta
zerse de najat cu mult gust. Unita ritm intens la fundaţia unui ţia C.F.R. Livezeni, de nici la propriu, nici la fi
le descăr- tea este amplasată in cartie nou bloc cu 32 de aparta unde au extras 120 bute gurat, a început să fure.
Vintul va rul Livezeili, la parterul blo mente. Se acţionează cu ho- lii de vin. N-au apucat Şi uite-aşa, din lemn în
i moderat, cului S 1, şi va desface pre tărîrc pentru predarea aces
c. Tempe- tor noi spaţii de locuit pînă să vadă dacă vinul era lemn, Didina era cît
var oscila parate de bucătărie, produse la finele acestui an. a CUL demi-sec, că miliţia a îm pe-aici să devină angro-
le, iar ce- de cofetărie şi patiserie (prin TURALE. Azi, orele 18, la piedicat degustarea. A- sist(ă).
12 şi 27 de laboratorul propriu) şi, bine Casa de cultură a sindicale
înţeles, bere. Şefii dc uni lor din Petroşani are loc cum trupa, pentru o bu ® Trai parazitar. Mun
11 august tate Salvina Popcscu şi Ni- nă bucată de vreme va tean Augustin, Stan Lu
eneral in- cu Cojocaru promit că o să „Sfatul medicului“, în ca fredona şlagărul „Nu e dovic, Rusu loan, Roşu
drul căruia se va discuta de
ră răcire. fie bere eu... carul ! a EDI- spre „Sedentarism şi obezi
Local vor I.1TARA. Lucrători ai E.G.C.L. tate“. Miine la aceeaşi oră vin/Nu e bufet/Doar apă Ştefan din Haţeg, Orza
ploaie în şi I.R.E. au început ieri de la robinet.../“. Iran din Deva si llodobeţ
juri elec- molările în zona centrului tot aici se va şl desfăşura ® La concurenţă cu Viorel din Simeria, pen
tinerelului“
„Joia
„Disco
vechi al Pctroşaniului, in ve
e instabi- derea eliberării amplasa teca vacanţei“, a patise vulpea. Răsilă loan, lu tru trai parazitar au fă
/or cădea mentului pentru blocul ria „MIGNON“. Reprofilat crător la G.F.R. Mintia, cut cunoştinţă cu Deci'e-
59, si
ormă de prevăzut cu spaţii comercia reamenajat fostul local Districtul L, a văzut în tul 153/1970. Adică vas
e însoţite le la parter. „Mignon“ s-a deschis din
a DEZBATERE. nou
trie?. Izo- Azi, orele 18, la Căminul cul pentru desfacerea produ tr-un film cum o vulpe a lipsi din urbea lor între
ap. căzu- tural din Cîmpu lui selor de cofetărie-patiserie şi dat iama într-un coteţ de trei si cinci luni.
Neag răcoritoare.
litrl/mp. are ioc o dezbatere pe mar
serviciu : Asistenta medicală Gabriela Navradi din cadrul laboratoru ginea cărţii ..Destine munci Rubrică realizată cu spriiinul
lui de analize a spitalului din Vulcan efectuează cu aten|ie toreşti“ de Simian Pop. Ac MIRCEA BUJORESCU Inspectoratului luăetean de iniei ne
o probă hepatică.