Page 41 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 41
Important în zootehnie ?
• Âslprarea forajelor • îngrijirea
şi hrănirea animalelor ® Creşterea
producţiei de fapte
SÎMÛÎJSHII Brigada de reporteri în fermele zootehnice dar, chiar dacă se va adu
ce tot, fibroasele nu vor a-
ORGAN Al COMITETULUI JUOGTEflN AL P C R coperi cifra înscrisă in ba
O brigada de reporteri ai ziarului nostru a între lanţă.
— Nu-i nimic, o să cum
BMMSEI prins, în cursul zilei de ieri, un raid prin sectoarele părăm fin ca şi în anii tre
zootehnice alo cîtorva unităţi agricole, pentru a ve
dea cum se munceşte pentru transportul şi depozi cuţi — ne spunea, cu in
tarea furajelor, ce se întreprinde centru creşterea pro dolenţă, brigadierul Pavel
A mit XXXIII, nr. 7 391 JO!, 13 AUGUST 1981 4 pagini - 30 ban! ducţiei de lapte, cum se desfăşoară pregătirile pontru Naghi.
stabuluţia animalelor. S-a urmărit, de dimineaţa şi Dacă brigadierul expri
pînă seara, activitatea de la Complexul de vaci Bîr- ma cumva şi punctul de
cea, C.A.P, Cristur şi C'.A.P. Bîrcea Mică. vedere al conducerii coope
rativei, înseamnă că agri
aici,
intervenţia
organelor
în înlîmpinarea marii sărbători naţionale Eforturi pentru La C.A.P. Cristur s-au cole judeţene şi de la con
unic
agroindustrial
siliul
depozitat
asigurarea furajelor, transportat şi finul din se impune cu maximă ur
şi
paiele
toate
dar şi atitudine cîmp. Aici, însă, nu s-a genţă. Resursele de furaje
15 000 TONE OTEL rea în producţie a noilor nate exportului preocupă însilozat nimic, conducerea nu sînt epuizate, mai sînt
PESTE PLAN capacităţi de cărbune. Bi în cel mai înalt grad co de indolenţă cooperativei socotind că suprafeţe cu iarbă ce pot
lanţul celor şapte luni şi lectivul de muncă de la suculentele pot fi asigura Ci cosite dar se cere o bu
Angajamentul siilerur- o decadă din an înscrie „Marmura“ Simeria. Pro Un prim popas »la Com te din cele 30 de hectare nă organizare şi coordona
giştilor hunedoreni de a realizarea înainte de ter gramul de derulare ope plexul de vaci Bîrcea, unde însămînţate cu cultură du re, eforturi stăruitoare, nu
produce metal mai mult men a 10 obiective minie rativă a contractelor cu ptnă acum au fost trans blă, ceea ce, ţinînd seama atitudine ca aceea a briga
şi mai bun pentru ţară se re — instalaţii, echipa beneficiarii externi este portate şi depozitate în bu de condiţiile atmosferice dierului, de „lasă-mă să
înfăptuieşte neabătut. In urmărit zilnic de condu ne condiţiuni 1000 tone de pînă acum, nu oferă ga te las“.
r'ceste zile premergătoare cerea întreprinderii. în a- paie, 220 tone fin, 1 350 to ranţia că se va realiva.
marii sărbători naţionale cest context de eforturi ne suculente, precum şi o Pînă ieri, la C.A.P. Bîr Cu hrană puţină
de Ia 23 August, colecti şi preocupări notăm că a importantă cantitate de cea Mică s-au transportat nu se poate obţine
vele celor patru oţelării fost pregătit şi livrat |a melasă. Acţiunea este încă 190 tone paie şi 60 tone
din cadrul C.S. Hunedoa export un nou lot de pro în desfăşurare, iar direc fin. Furajele au fost însă lapte mult
ra raportează realizarea duse. Este vorba de un torul complexului, medicul depozitate cam la întîm-
peste sarcinile de plan, transport de placaj din veterinar Dorel Radu, ne-a plare, şirele prezentînd go în toate cele trei unităţi,
de la începutul anului şi marmură care a pornit asigurat că balanţa furaje luri prin care ploaia poate animalele sînt scoase la
păşune unde, deocamdată,
pînă la zi, a 15 000 tone spre Arabia Saudită. ră va fi acoperită la toate pătrunde cu uşurinţă. Se
de oţel Martin şi electric, capitolele. mai află încă lin în cîmp. (Continuare în pag. a 2-a)
ceea ce înseamnă îndepli ÎN FUNCŢIUNE —
nirea angajamentului asu UN NOU STAND
mat pe întregul an. Suc DE VERIFICARE Experienţa griului
cesul are la bază aplica-
reu unor tehnologii mo Pentru ca maşinile, in
derne de -elaborare, utili stalaţiile, echipamentele Recolta de cereai© a anului viitor
zarea la capacitate a a- miniere care se produc la
gregalelor şi instalaţiilor, I.U.M. Petroşani să se
respectarea riguroasă a mente, alte lucrări de su comporte cit mai bine în se pregăteşte acum
reţetelor de fabricaţie, de- prafaţă —, toate cele pa exploatare şi să atingă
terminînd şi o calitato tru şantiere din Valea la timp parametrii pro Aflindu-ne în perioada Dacia, iuiia şi Potaisa re ritar în preocupările noas
superioară a mărcilor de Jiului — Petrila, Live- iectaţi, ele sînt verificate cînd se pun bazele pro ţinută pentru cele 200 hec tre. Mecanizatorii efectuea
oţel produse. minuţios în întreprindere, ducţiei de cereale păioase tare este aproape în între ză arăturile la adîncimea
zeni, Vulcan, Lupeni — în condiţii de solicitare
prezenlîndu-se cu depă din anul viitor, este firesc gime condiţionată, iar pro stabilită şi folosesc grape
OBIECTIVE MINIERE similare celor din subte ca în fiecare unitate agri bele sînt trimise la anali le stelate în agregat cu
PREDATE ÎNAINTE şiri de plan la activita ran. în acest sens, zilele colă de stat si cooperatistă ză. în raport de cartarea plugul. Un lucru bun rea
DE TERMEN tea de construcţii-montaj. trecute a fost finalizat şi să se acorde maximă a- lizat este specializarea me
Cele mai bune realizări pus în funcţiune, în hala
o tenţie valorificării depline canizatorilor pe feluri de
Colectivele de muncă la acest indicator le au de montaj a complexelor a posibilităţilor de sporire ancheta în rîndul lucrări. Semănatul îl efec
ale întreprinderii de con şantierele din Livezeni mecanizate, un modern a recoltei. în legătură cu UNOR SPECIALIŞTI tuează Ion Tiliban şi ion
strucţii şi montaje minie cu 111,3 la sută, Petrila stand de probă pentru măsurile întreprinse în a- DIN C.A.P. ŞI I.A.S. Fulea, discuitul îl fac Pe
re Petroşani îşi concen şt Vulcan, fiecare cu cîte complexele S.M.A. 1. Pe cest scop, iată relatările, tru Furdui, Dorel Ştefan
trează preocupările şi 103,8 la sută. măsură ce sint realizate unor specialişti din C.A.P. agrochimică. avem procu şi Aurel Costina, iar la a-
strădaniile asupra reali in întreprindere, secţiile si I.A.S. rate îng'răşăminlele chimi rături lucrează Gheorglie
zării integrale a planului MARMURA LA EXPORT de susţinere ale com Ioan Igna, inginer-şef ia ce necesare, care se încor Vintilă, Alexandru Dete-
pe acest an, ştiind că de plexului sînt testate in C.A.P. Sîntandrei: „în pri porează sub brazdă odată şan, Marin Ştefan, Nicolae
punerea în funcţiune a o- Realizarea ritmică şi în dividual din punct de ve mul rînd am evitat 'ampla cu efectuarea arăturii de Hîncu şi alţii“.
biectivelor miniere de la condiţii de calitate supe dere al caracteristicilor sarea griului după păioa- bază. Calitatea lucrărilor Petru Achim, inginer şef
suprafaţă depinde intra rioară a producţiei desti fizico-mecanice. s<>. Sămînţa din soiurile reprezintă un obiectiv prio- la C.A.P. Strei: „La pre
gătirea recoltei viitoare de
grîu şi orz ţinem seama
învăţămintele
Presa - factor important ....~ WWW de din experienţa desprin
se
anilor
anteriori. Ca urmare, am
in educaţia politică, socialistă i • u j '£yţo$ amplasat griul pe terenuri
ţ
- ^5* fără exces de umiditate, şi
a maselor is«-' >'-m acordăm cea mai mare a-
tenţie
***
calităţii
lucrărilor,
în special arăturilor De
In preajma aniversării a 50 de ani asemenea, luăm din vreme
măsuri pentru a scurta
perioada de* semănat şi a
de la apariţia ziarului „Scînteia"
întreţine mai bine cultura,
astfel incit să reducem
Presa constituie o pre cititorilor, pentru respecta
zentă permanentă în an rea şi traducerea integrală N. TIRC08
samblul mijloacelor şi for în viaţă a acestora. panoramă vulrăncnnă. Foto : ŞT. NIÎMECSEK (Continuare in pag. o 2-a)
melor muncii politico-edu Adresîndu-se presei, sluji
cative, ale propagandei torilor ei, de la tribuna Cele patru iniţiative sînt trei :
de partid, ea fiind un in Congresului al XII-lea, to
strument specific de in varăşul Nicolae Ceauşescu
fluenţare a conştiinţei oa sublinia că „... dovedind în una eu cromul si... una cu otelul !
menilor muncii, a -cărei toate împrejurările princi
contribuţie este integrată pialitate comunistă, presa In faţa colectivului Oţe- începutul anului s-au pro a tuturor resurselor şi ma cu inginerul 11ie Marine»*
eforturilor tuturor factori trebuie să se situeze pe po lăriei electrice nr. 1 din dus în plus faţă de plan terialelor, în eiicientizarea cu, şeful secţiei, acolo' ne
lor cu răspunderi educati ziţii ferme faţă de stările C.S. Hunedoara stau sar peste 2 540 tone de oţel — muncii îl au — dacă sînt desluşim mai bine.
ve. de lucruri si fenomenele cini importante In acest pentru creşterea eficienţei bine aplicate şi generali N-am reuşit să-l abor
în Raportul prezentat la negative, faţă de tot ce cincinal, atît în ce priveş muncii şi calităţii oţelului. zate — iniţiativele munci dăm pe şeful secţiei, aces
Congresul al XII-lea al frînează mersul înainte al te cantitatea de oţel pro în acelaşi timp ei se mai toreşti. Aceasta a fost de ta fiind antrenat în coor
partidului, t o v a r ă ş u l societăţii noastre“. dusă, cît, mai ales, calita confruntă eu o serie de fapt ideea anchetei noas donarea unei operaţii im
Nicolae Ceauşescu a subli Pornind de la aceste ce tea acestuia. Sînt sarcini greutăţi în producţie — pe tre la oţelăria electrică portante si dificile : elabo
niat marile exigenţe căro rinţe şi valorii icîn ci u-şi puse în faţa oţelarilor hu- linia bunei organizări a hunedoreană. rarea unei şarje speciale
ra trebuie să le răspundă plenar rolul ei. presa, prin nedoreni de însuşi secreta de oţel inoxidabil, sub va
activitatea de propagandă, paginile ziarelor şi revis rul general al parti cuum.
presa şi radioteleviziunea telor. prin emisiunile ra dului, tovarăşul Nicolae INIŢIATIVELE MUNCITOREŞTI — DE LA — Lăsaţi că o să caut
în direcţia implicării lor diofonice sau de televiziu Ceauşescu, care a indicat LANSARE, LA APLICAREA PRACTICA în documentele mele şi o
mai profunde în problema ne promovează noul, expe ca la Hunedoara să se pro ÎN PRODUCŢIE să ne lămurim.
tica înfăptuirii planurilor rienţa înaintată, cultivarea ducă oţel de calitate, noi Dar orieît a răscolit hîr-
de dezvoltare economico- spiritului de colectivism, sortimente de oţeluri, a- procesului tehnologic, gos — Tovarăşe Ioan Măr- tiile, Toan Mărgescu n-a
socială, de formare a omu critica şi autocritica, com liate si înalt aliate, desti podăririi şi economisirii gescu, cîte iniţiative mun reuşit să se edifice care
lui nou, cu o înaltă con bativitatea. demascînd tot nate ramurilor de vîrf materiei prime, materiale citoreşti se aplică la Oţe sînt iniţiativele muncito
ştiinţă socialistă. ce este perimat, retrograd, ale economiei naţionale, lor, energiei electrice ş.a. lăria electrică nr. 1 ? reşti aplicate în secţie. Oît
O funcţie deosebit de ac aflrmîndu-şi cu consecven competitive pe pieţele ex — care duc Ia scăderea e- — Patru iniţiative. despre modul în care se
tivă are presa în munca ţă vocaţia de tribună a o- terne. ficienţei muncii, diminu — Care sînt acestea ? urmăreşte eficienţa acesto
depusă de organele şi orga piniei publice, a democra Acum, după scurgerea a ează eforturile depuse de — Una-i cea cu oţelul, ra, ce să mai vorbim....
nizaţiile de partid pentru ţiei noastre socialisto. şapte luni din acest prim oţelarl. adică „Fiecare echipă să în timpul cît ne-am a-
cunoaşterea şi aprofunda Preocuparea fundamenta an al cincinalului, putem Un rol deosebit în elimi elaboreze în plus pe schimb flat în oţelărie am căutat
rea hotărîrilor de partid si lă a presei, a fiecărei pu spune că oamenii muncii narea neajunsurilor, în o tonă de oţel, cu ener să vedem cum sînt popu
a legilor ţării, a documen blicaţii, indiferent de pro de la Oţelărla electrică nr. conştientizarea şi implica gie economisită“, a doua larizate iniţiativele. Dar
telor Congresului al XII- filul ei. pentru problematir ■t depun toate eforturile rea activă a fiecărui lu este cea cu... ? Totuşi cred MIRCEA IEPĂDATU
lea. niilitînd pentru im pentru realizarea indica crător în acţiunea de gos că sînt trei... Dar ştiţi ce ?
plantarea lor în conştiinţa (Continuare în pag. a 3-a) torilor economici — de la podărire, de economisire Haideţi să stăm de vorbă (Continuare în pag. a
