Page 42 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
Integrare, exigenţă, răspundere in conducerea activităţii economice Adunări generale oie oamenilor muncii
de către organizaţiile de partid
Constructorii — angajaţi cu toate
9,00 Teilor
Creşterea efectivelor de animale şi a 10,00 Sui;
orches
forţele la realizarea sarcinilor de plan mitres
10,30 Omul
producţiei de carne şi lapte - principala întrucât în adunările la cru sau însuşirea şi res calitatea uneori ne cores 10,50 Rom ar
terca ’
nivelul şantierelor s-au pectarea normelor de pro punzătoare a acestora, ca 11,45 Ţară .
12,15 Româr
sarcină a organizaţiilor de partid, a tuturor dezbătut în amănunţime şi tecţia muncii. Toate aces şi lipsa unor scule de con listă î
aprofunzime
în
problemele
tea ne stau în atenţie şi
strucţie şi echipamente de
roasă
stringente ale colectivelor ne angajăm să finalizăm mecanizare a unor lucrări 12,10 Telex
de muncă respective, par în timp optim toate sarci strict necesare pentru creş 10,00 Telex
16,05 Repori
locuitorilor din satele de munte ticipanţii la adunarea ge nile din planul anual“ terea productivităţii şi îm India
nerală a reprezentanţilor (ing. Dan Cazan, şeful şan bunătăţirea calităţii lucră 16.25 Tcleşc
oamenilor muncii de la tierului nr. 2 Deva). „Nu rilor. 16,50 Momei
'Activitatea economică de lui comunal de partid şi Toate măsurile luate îşi 17.00 Viaţa
bază a comunei Balşa, a- ai biroului în organizaţiile găsesc reflectarea în creş T.C. Deva s-au referit în avem rezultate slabe, însă Aducînd unele critici în 18,10 înscrii
al ţări
flată în zona necooperati- de bază, în mijlocul ce terea efectivelor pe 7 luni cuvin tul lor doar la acele ele puteau fi mai bune. dreptăţite consiliului oa 18,35 Dcsem
vizată, o constituie agricul lorlalţi locuitori. Mutînd faţă de prevederile anuale stări de lucruri a căror re Dacă vom fi ajutaţi cu menilor muncii şi comite 19.00 Teleju
zolvare cade în competen
19,40 Ora ti
tura şl îndeosebi creşterea centrul de greutate al mun cu 33 capete la bovine, cu ţa organului colectiv de forţa de muncă necesară tului sindicatului pentru 20.25 în Iun
pentru lucrările de la cetă
animalelor. Comitetul co cii de partid acolo unde se 219 la ovine, cu 119 la conducere a trustului sau ţile dacice de la Costeşti, nesoluţionarea operativă şi serial
eficientă a unor propuneri
porcine, din care 101 scroa
mul 5
munal de partid şi orga concretizează sarcinile, or fe. în fruntea acţiunilor a unor factori colaboratori. în valoare foarte mare, şi şi sugestii ridicate de mun 20,50 File c
nizaţiile de bază subordo ganele şi organizaţiile de sînt comuniştii, secretarii Rezultatele bune — pentru vom fi aprovizionaţi în ca efectivă din şantiere, luţion;
nate din sate — militînd partid îşi consolidează le şi membrii birourilor or că, trebuie subliniat, în mod corespunzător cu be unii participanţi la dezba gia rc
rul dc
pentru traducerea în viaţă găturile cu .cetăţenii, cu ganizaţiilor de bază. Toţi primul semestru.al anului, toane, ne vom realiza inte teri au semnalat neajunsu Văleni
a politicii partidului pri toate foi-ţele satelor, îşi cresc un mare număr de T.C. Deva şi-a realizat şi gral planul anual. Lipsu rile din activitatea S.U.T. 21,45 Muzici
depăşit
planul
majori
la
vind înfăptuirea noii re sporesc puterea de influen animalş şi păsări şi livrea tatea principalilor indica rile proprii le vom lichi Deva, aprovizionarea de nescu
Radiol
da singuri“. (Marin Brădiş-
voluţii în agricultură — ţare, îşi întăresc rolul de ză la stat însemnate can tori (producţia netă + 5,7 teanu, maistru, şantierul fectuoasă îndeosebi cu be 22,15 Teleju
cu
şi-au elaborat un program conducător, iar rezultatele tităţi de carne şi lapte. In milioane lei, productivita nr. 5 Orăştie). „Noi avem toane şi a definitivarea soluţii
întîrziere
unor
primele 7 luni ale acestui
concret de acţiune pe baza ce se obţin sînt rodul e- an s-au predat peste 120 tea muncii + 486 lei/om încă de luptat cu atitudini constructive (Marin Dragu),
sarcinilor cuprinse în pla forturilor comune. Punînd tone carne, 2 300 hl lapte al muncii, planul fizic la de slabă organizare şi de au solicitat sprijin ( ,maijj
nul de dezvoltare econo- accentul principal pe creş de vacă, iar la lapte de locuinţe + 194 apartamen disciplină a muncii, dar consistent din partea ‘Be
BUCURE
mico-socială a comunei în terea efectivelor de ani oaie s-a realizat integral te, economiile la 1000 lei să fim mai mult ajutaţi neficiarilor în asigurarea dioprogran
perioada cincinalului 1981— male şi a contribuţiei gos planul anual de 130 hl. în producţie + 965 000 lei) — şi de consiliul oamenilor condiţiilor de atacare a o- Radiojurna
n-au mai revenit în dezba
1985. Problemele creşterii podăriilor populaţiei la scopul creşterii efectivelor teri, accentul fiind pus pe muncii din trust şi de or biectivelor din planul anu presei; 8,1<
diior; 9,00
producţiei agricole, a efec fondul de stat, la buna a- şi a livrărilor la fondul ceea ce trebuie făcut pen ganele locale din Brad în lui viitor (Mircea Chirilă, 9.05 Răspui
unei
organizarea
de
baze
tivelor de animale şi a provizionare a populaţiei, ele stat s-a născut iniţiati tru ca realizările să fie producţie în cadrul şantie Alexandru Brujan), au re lor; 10,00
10.05 Din
producţiei animaliere, spo organele şi organizaţiile va „Sate ale gospodarilor continuate, amplificate, in rului nostru şi asigurarea comandat mai multă grijă noştri; i0,
rirea contribuţiei gospodă de partid dezbat şi anali de frunte“, care vizează ca cit anul economic 1981 să fronturilor de lucru pen în asigurarea carburanţi ră 10,3ă -
gospodărie
fiecare
să
aibă
le; 11,00 î
riilor populaţiei la fondul zează periodic această pro cel puţin un contract. în fie încheiat cu sarcinile în tru la anul“, (loan lenei, lor, anvelopelor şi piese 11.05 De d
necesare
cîntece
de stat şi la buna apro blematică şi iau măsuri rîndul acestora sînt cetă deplinite la toţi indicatorii, şeful şantierului nr. 4 lor de schimb transport vanpremiei po
mijloacelor
de
vizionare a populaţiei au în consecinţă. Au fost or ţenii din satele Oprişeşti, de toate şantierele, loturi Brad). (Nicolae Maiorescu). Buletin de
ganizate acţiuni de masă le, formaţiile de lucru. în- Alţi participanţi la dez
fost dezbătute în adunări Poeniţa, Vălişoara, Voia şi tr-o unanimitate de gîn- Toţi cei care au luat cu- univers 20
nai; 16,25
bateri — Mihail Radu, Pe
ale organizaţiilor de partid şi s-au curăţat şi fertilizat Balşa. duri şi propuneri, construc tru Săbău, Tiberiu Negru vîntul au discutat deschis, nizare în
şi cu activul comitetului 3 360 ha păşuni şi fineţe, Comitetul comunal de torii s-au angajat la a- — au recunoscut cu obiec au spus lucrurilor pe nu Cîntece pc
comunal de partid, în adu în comună şe obţin furaje partid ajută şi sprijină or ceasta. tivitate neregulile care mai me, cu exigenţă şi respon rioara Pre
medicului;
nări ale cetăţenilor pe sa din abundenţă, iar ce pri ganizaţiile de bază să se „Sigur, este o mîndrie persistă pe şantierele în sabilitate muncitorească, ştiri; 17,05
te. în acest fel au fost an soseşte se valorifică prin implice mai ferm şi mai că sîntem fruntaşi în în care lucrează, nereguli le au făcut propuneri intere mâne; 17,2
achiziţii. A fost organizat responsabil în realizarea cînt, patri
gajaţi direct toţi ţăranii trecerea socialistă pe trust gate de folosirea incom sante, constructive pentru gram mu>
la fundamentarea şi stabi păşunatul în comun, sta- sarcinilor economice, în pe primul semestru al a- pletă a timpului efectiv de îmbunătăţirea muncii de serii; 20,00
bilindu-se perimetre pen întreaga viaţă a satelor. nului, dar nu putem spune lucru, de slaba gospodări viitor, s-au angajat să ac rea Româi
lirea căilor şi mijloacelor se ale mu:
de acţiune pentru a da tru bovine şi ovine, iar Aceasta arc drept rezultat că am făcut totul, că nu re a materialelor şi de ca ţioneze mai hotărît, în spi Buletin de
pentru creşterea oilor au sporirea capacităţii orga mai avem resurse insufi litatea unor lucrări, s-au ritul sarcinilor stabilite la 21,35 Biju
viaţă sarcinilor din planul nizaţiilor de partid de a cient valorificate. Mă gîn- angajat să acţioneze ferm cel de-al II-lea Congres al 22.00 O zi
economic' al comunei pe fost organizate şapte aso cunoaşte şi conduce întrea 5.00 Non s
ciaţii. în comună funcţio ■desc la cele privind orga pentru înlăturarea lor, consiliilor oamenilor mun turn.
1981 şi întregul cincinal. ga activitate, creşterea ca nizarea muncii, calitatea dar în acelaşi timp au re cii, să îndeplinească toate
S-a stabilit numărul de a- nează două staţiuni de lităţii şi eficienţei muncii unor lucrări, gospodărirea clamat aprovizionarea de sarcinile din planul pe a- IBPT®®
5
montă cu reproducători de = ti'* flUv
nimale pe specii care tre lor. materialelor, folosirea mai fectuoasă cu unele mate cest an.
buie să existe la sfîrşitul rasă pentru vaci şi una bună a dotării tehnice şi riale — prefabricate; cără
pentru oi, iar asistenţa sa-
anului la nivel de comu nitar-veterinară este asigu N. BADIU a timpului efectiv de lu midă, var, mortar, b.c.a.—, DUMITRU GHEONEA DEVA:
nă, sat şi gospodărie ţără rată de un medic şi patru 0 restru (Po
nească, precum şi contri (Urmare din pag. 1) gram. Nici nu concepem gană (Art
cadre medii. La consiliul altfel“. traterestru
buţia fiecărei gospodării popular ă fost încadrat un găsesc hrană suficientă, In schimb, la C.A.P. ră); HUN.
N
la fondul de stat. aşa cum susţin factorii de Cristur, întîlnim o situaţie pionul —
inginer zootehnist care intîlnit-o şi la C.A.P. Bîr- Bîrcea Mică — paie, moloz, căra) ;
în conducerea întregii conducere. Toate taberele cea Mică. în aceste condi gropi etc. Conducerile ce cu totul necorespunzutoare, (Siderurgiî
activităţi economico-sociale coordonează şi îndrumă în de vară au surse de apă, ţii nu este de mirare că lor două unităţi ar trebui loan Peter, pre.şedir>'\ mercG-tv- -
ţa Mo —
s-a pus accentul pe activi treaga activitate de creş iar cele ale complexului de producţia de lapte este mi să nu se sfiască să „tragă C.A.P. ne spunea : ’ structorul)
tatea membrilor comitetu tere a animalelor. vaci, unde animalele ră- că. La Cristur se obţin zil cu ochiul“ în curtea veci — Am rămas singur, cu Punga cu
Kojak la
mîn şi peste noapte în nic, cu ceva peste 3 1 lapte, nului. Ar avea ce învăţa ! toate problemele mari din iembrie) ;
cîmp, au şi condiţii bune de la o vacă, iar la unita această perioadă. loan Al- lor (Repu
o Prezenţa cadrelor Superman
româneasca de adăpostire pentru îngri tea vecină nici atît. bu, inginerul şef, n-a ve (Cultural);
I» jitori. ' „ de conducere nit de cîteva zile prin uni fă furată
Simbătă, 15 august a.c„ Ia Cristur va avea Ioc cea La complexul de vaci, a- Spirit gospodăresc la programul fermei — tate. Nu ştiu ce-o fi cu el ! Fetiţa şi
resc) ; LC
de-a V-a ediţie a expoziţiei tîrg de animale „Băl- nimalele primesc, în fieca doar... pe ici, pe colo Concediu de odihnă, conce nat (Mine
ţata românească“. Vor fi expuse animale ale unită re zi, masă verde şi con o obligaţie, • diu medical ? Şeful fermei Articolul
(Muncitori
ţilor agricole de stat şi cooperatiste, asociaţiilor eco centrate. Iată, de pildă, De cum intri într-o in nu o activitate zootehnice, dr. loan Pascu, Poveste d
nomice intercooperatiste şi crescătorilor cu gospodă numai cele din tabăra a- cintă zootehnică îţi dai u- este în concediu legal, ca toresc) ;
rie individuală. flată la Cristur, primesc şor seama de spiritul gos benevolă şi Aurica Cioară, economis ghetoarea
BRAD: S)
Cu acest prilej, cooperaţia meşteşugărească, coo-, zilnic un supliment de 4 podăresc al celor ce mun Specialiştii complexu ta fermei. Aşa că zooteh colelor şi
peraţia de consum, unităţile comerciale şi de alimen tone masă verde. Deşi nu cesc aici. Iată, de exemplu, lui de vaci se implică în nia... dra (Steai
taţie publică, precum şi unităţile agricole vor or reflectă în întregime posi cum arată Complexul de buna desfăşurare a activi Desigur, în raidul nostru BARZA: .
(Minerul);
ganiza expoziţii cu vînzare de bunuri de larg con bilităţile complexului, to vaci din Bîrcea : grajduri tăţii de aici. Sînt prezenţi, am întîlnit şi alte aspecte cea de a
sum şi produse agroalimentare. Expoziţia tîrg va fi tuşi, aici, producţia de lap văruite, curăţate, locuri de cu-n am constatat la faţa care meritau a fi consem Stop cadr
deschisă la ora 7,45. te ajunge la 4 200 litri zil acces betonate, chiar şi locului, la întregul pro nate. Ne oprim doar asu căra) ;
nic. ronduri cu flori. gram, coordonează înde pra unuia : în nici una din Poarta de
(Casa de i
Adăposturile
curăţa
sînt
La C.A.P. Cristur, îngri- te, văruite şi la C.A.P. Bîr aproape activitatea zooteh cele trei unităţi nu am în Reţeaua ,
nică. Ieri, la orele 19, era
tîlnit pe cei repartizaţi cu
BRAZI :
Cele patru iniţiative jitorul Andrei Andrasz, ne cea Mică şi Cristur. Dar prezent la programul de sarcini de coordonare şi CĂLAN :
spunea că vitele par sătu
(Casa de
activităţii,
a
din
(11 Iunie)
le, dar nu sînt. Din cauza mai mult pe dinafară, căci muls medicul veterinar sprijinire organelor agricole fernul dii
mai
partea
înăuntru
multe
Puşcău,
Gheorghe
sînt
econo
(Urmare din pag. 1) rea maximă a feroaliaje căldurii beau multă apă şi de făcut. La aceste două u- mistul Ştefan Gherman şi judeţene, a organelor mu seriile I-II
lor şi, în final, la reduce d-aia se rotunjesc aşa. nităţi, în spaţiile dintre alţi specialişti. Şeful com nicipale de partid şi de Călăreţul
(Lumina);
nici în zona vestiarelor, rea importului. Dar, din •>Ar trebui să le dăm ceva grajduri întîlneşti tot felul plexului, dr. Dorel Radu se stat. întîmplare sau obiş torul ştie
nici în cea de acces în sec păcate, despre modul în masă verde seara, dar con de surprize : la Cristur — găsea la tabăra din Batiz. nuinţă ? citoresc).
ţie, zone foarte frecventa care se urmăreşte aplica ducerea cooperativei nu cocini cu porcii îngrijitori „La noi aşa se obişnuieşte,
te (unde se află gazeta de rea iniţiativei amintite, de este de acord, iar concen lor, coteţe pentru găini, ne spunea Gh. Puşcău. Spe Brigada de reporteri :
perete şi angajamentul co spre eficienţa ei în pro tratele sînt ţinute sub TRAIAN BONDOR
lectivului) n-am văzut nici ducţie iarăşi n-am putut cheie“. Aceeaşi situaţie am cîini şi iepuri convieţuind cialiştii participă efectiv şi
un panou care să popu afla date concrete. în... bună înţelegere. La în tot cursul zilei la pro MIRCEA DIACONU
Rezultat!
larizeze iniţiativele adop Cele relatate ne scutesc, august 191
tate de oamenii muncii în credem, de orice comenta Extr. I :
adunarea generală de la rii la adresa modului în 40, 25.
Extr. a
începutul anului, criteriile care tovarăşii din comite Recolta de cereale a anului vier se pregăteşte acum 12, G, 15.
acestora. în acelaşi timp, tul sindicatului de la oţe-
stînd de vorbă cu cîţiva lăria electrică nr. 1 înţeleg (Urmare din pag. 1)
muncitori şi maiştri, ne-am să se preocupe de aplica de sporire a recoltei îl re cu îngrăşămintele necesa an ne-a dat o producţie
dat seama că ele nu sînt rea iniţiativelor muncito prezintă fertilizarea tere re". cu aproape 1 000 kg la hec
cunoscute. reşti, de punerea in prac îmburuienarea ei. în acest nului. La ferma noastră Constantin Petculescu, tar mai mare faţă de re
Timpul
. Insistăm totuşi şi, de la tică a ideilor valoroase e- sens este necesar să fim s-au aplicat îngrăşăminte inginer-şef la C.A.P. Săla- colta medie înregistrată pe 13 august
pe o parte din suprafeţele
şu de Sus: „Eliberarea cu
mai mult ajutaţi de S.M.A.
Florian Giurcă, secretarul videnţiate în cadrul schim Călan, deoarece pînă acum eliberate şi arate pînă' a- C.A.P.“. seama de factor moaşă cu
Ţinînd
comitetului de partid, a- bului de experienţă jude a existat o fluctuaţie mare cum — 300 hectare. Deoa operativitate a terenurilor ril care hotărăsc soarta re senin, n
pentru a putea încadra se
flăm despre o a doua ini ţean organizat, nu de mult, neaţa, şi :
ţiativă — „Fiecare echipă, la C.S. Hunedoara. De a- de mecanizatori în cadrul rece nu dispunem de can mănatul în epoca optimă coltei viitoare de grîu şi ză cînd iz
de
super-
tităţi
suficiente
secţiei care ne deserveşte“.
verse
de
în fiecare lună, să recu . semenea comitetul de Gheorghe Murg, şeful fosfat şi azotat pentru su şi creşterea exigenţei faţă orz, este necesar ca în fie descăr^ri
pereze din încărcătura partid trebuie să îndrume fermei din Bretea Streiu- prafaţa ce o vom însămân de calitatea lucrărilor con care unitate agricolă să fie va sr i
metalică o tonă de crom“ şi să sprijine în mai mare lui, a I.A.S. Haţeg: „Pe ţa în toamnă, este bine ca stituie obiective prioritare întreprinse acţiuni energi vest şi ve
minime vc
în activitatea noastră. Tot
ce pentru aplicarea cu ri
— iniţiativă importantă, măsură sindicatul în rea lîngă o amplasare judi factorii răspunzători de a- odată, am dori să extin gurozitate a întregului com tre 15 şi
menită să ducă la buna lizarea riguroasă a tuturor cioasă a culturilor de grîu provizionare să impulsio dem cultura griului de plex de lucrări cuprinse cele maxi
de grade.
gospodărire, la economisi atribuţiilor sale. şi orz, un factor important neze asigurarea unităţilor primăvară, care în acest în tehnologiile specifice.