Page 45 - Drumul_socialismului_1981_08

In înîîmpinarea meri sărbători naţionale
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VA í

COLECTIV FRUNTAŞ dăriri, costurile de pro- 1
PE ŢARA ducţie au fost reduse cu }
2,1 lei la mie faţă de )
In bilanţul întrecerii cele planificate, fapt ce l
socialiste
ceferiştii
între
realizarea
ne-a
CIALSSMUL ziei de vagoane Simeria- beneficiilor în procent de 1
permis
?
ţării, pe primul semestru
al anului colectivul revi­
104 la sută. In perioada |
care a trecut din acest i
triaj se situează pe pri­
an
am
produs
peste
/
mul loc pe ramura va­
goane. Este meritul mun­ 165 000 de umbrele şi ţ
101 000 truse şcolare. (Ni- 4
ORCAN Al COMITETULUI JUDEŢEAAI HUNEDOARA Al P.C.R cii permanente, conştiin­ colae Boto.ş, secreta- ?
cioase a tuturor lucrăto­ rul organizaţiei de partid 1
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N rilor noştri, în frunte cu de la U.B.M. Brad). ^
comuniştii, care s-au stră­ AU ÎNDEPLINIT I
duit şi au reuşit să-şi în­ ANGAJAMENTUL
deplinească lună de tună ANUAL \
Anu! XXXItl, nr. 7 392 VINERI, 14 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani sarcinile de plan la toţi între colectivele frun- ^
indicatorii. I)e la începu­ DEPĂŞIRI laşe ale I.M, Hunedoara t
tul anului ne-am realizat LA PRINCIPALI! in întrecerea socialistă pe '
indicatorul de bază — INDICATORI primul semestru al anu- ^
întărirea ordinii şi disciplinei, producţia globală — în Acum, în preajma zilei tui se numără şi cel al ţ
procent de 102,5 la sută, de 23 August, colectivul secţiei nemetalifere Zlaşti. /
planul la vagoane repa­
asigurarea furajelor—factori esenţiali rate cu detaşare l-am de­ de oameni ai muncii de Dovada — rezultatele deo- ţ
Iu
Unitatea
de
bunuri
sebite obţinute lună de 4
păşit cu 21 la sută, iar metalice Brad îşi ampli­ lună de Ia începutul anu- i
în redresarea producţiei de lapte! productivitatea muncii fică eforturile pentru rea­ lui. „La zi", colectivul de 1
marchează o creştere fa­
lizarea şi depăşirea sar­
ţă de plan de 0 la sută. cinilor în producţie. Du­ aici raportează depăşirea i
producţiei globale cu 6,3 )
nu a realizat nici 25 la întregul nostru colectiv
Brigada de reporteri în fermele zootehnice sută din planul perioadei este hotărî! ca în cinstea pă trecerea a şapte luni la sută, a producţiei mar- 1
marfă
din
producţia
an,
la producţia de lapte mar­ a fost realizată în propor­ ia cu 3,7 la sută şi a pro- 4
ducţiei nete cu 3,5 la su- i
in ziua de 12 august a.c. brigada de reporteri a zia­ fă. Situaţia îşi găseşte ex­ zilei de 23 August să ne ţie de 100,2 la sută, cea tă. La planul fizic se în- 1
rului nostru a fost prezentă in fermele ' zootehnice din plicaţie în slaba organiza­ amplificăm succesele în netă — 101,5 la sută, iar regisirează depăşiri de a- ^
comuna Lăpugiu de Jos, unde a urmărit modul cum este re a muncii, în lipsa de muncă, să ne menţinem productivitatea muncii — proapc 45 000 tone dolo- t
organizată şl se desfăşoară activitatea pentru realizarea ordine şi disciplină ce se în rîndul fruntaşilor intre 101,6 la sută. De remar­ mită şi 850 tone talc mă- /
sarcinilor stabilite privind efectivele de animale, producţia manifestă în cadrul fermei cat că prin preocuparea cinat, ceea ce reprezintă )
de lapte, asigurarea bazei furajere şi respectarea regu- zootehnice. „Dacă s-ar pre­ ceferiştii ţării. (Viorei tuturor lucrătorilor noştri depăşirea angajamentului 4
liloţ de zooigienă. lua mai repede viţeii de la Chiciu — secretar adjunct în direcţia economisirii asumat pe întregul an. j
loturi (avem 6 viţei tre­ al comitetului de partid materialelor şi energiei (Vasile Grigoraş, cores­
Cu răspundere transportat 2 000 tone gu­ cuţi de două luni, care mai Nod C.F.Ii. Simeria). electrice, a bunei gospo­ pondent).
sug şi acum) s-ar putea da
noi de grajd, urmînd ca i
şi spirit gospodăresc în aceste zile să se treacă lapte mai mult la fondul
la semănatul plantelor fu­ de stat" — spunea îngri­
La Asociaţia economică rajere pentru producţia de jitoarea de animale Elena
intercooperatislă Grind, de nutreţuri din anul viitor. Clej.
la director pînă la munci­ însoţindu-ne la această
tor, există preocupare pen­ După inspiraţia fermă, secretarul comite­
tru îndeplinirea indicato­ tului comunal dc partid.
rilor de plan şi asigurarea îngrijitorilor Ioan Cîmpureanu, care Silii
producţiei de furaje din în loc să fie prezent la răspunde de unitatea res­ Wmm.i M Slut necesare eforturi
acest an, pentru pregătirea programul de lucru al fer­ pectivă, ne-a asigurat că mmMkm i’y ® wSŞ;
celei din anul viitor. Di­ mei din Ohaba, cum este personal se va ocupa să ÜPis
rectorul unităţii, ing. Iu- stabilit în grafic, inginerul înlăture neajunsurile exis­ A""" susţinute pentru grăbirea
liu Moise, prezent totdeau­ şef al unităţii, Vasile A- tente, inclusiv să găsească ostilii
na în unitate pînă la ter­ vram, se ocupase peste zi, locuinţă pentru îngrijito­ saltului calitativ
minarea programului de împreună cu preşedintele rii cazaţi în prezent la ca­
lucru (orele 22) ne relata C.A.P., de... împărţitul pru­ pătul grajdurilor, intenţia
că o atenţie deosebită se nelor. Seara a uitat să mai este binevenită,§dar nu ştim Punerea in valoare a noi prin sortarea făcută de mi­
acordă populării la capa­ vină la ferma de care ce 1-ă împiedicat pînă a- resurse minerale utile, în­ neri la nivelul fronturilor
citate a complexului, care răspundea, lăsînd îngriji­ cum să acţioneze pentru deplinirea riguroasă a pla­ de lucru. Este în interesul
este de 1100 bovine. Acest torii să-şi facă datoria fie­ îmbunătăţirea activităţii nului la pregătirile minie­ tuturor de a scoate cit mai
lucru se realizează din care cum se pricepe şi cum din zootehnie. re, realizarea ritmică a pla­ puţin steril din mină. De
prăsilă proprie şi cumpă­ vrea. Nu e de mirare a- nului de producţie şi con­ fapt întreaga muncă din
rarea vacilor şi junincilor tunci că în cîmp mai sint Condiţiile tinua creştere a calităţii subteran se evaluează la
prevăzute în plan. De di­ peste 100 tone fîn de de zooigienă minereului extras sînt sar­ uzina de preparare. Pînă
mineaţă pînă seara tîrziu transportat, că starea de cini exprese şi pentru mi­ acum am obţinut 1 568 to­
se munceşte cu răspunde­ zooigienă a adăposturilor lasă de dorit nerii de la secţia Boiţa — ne concentrat de pirită, 277
re şi spii'it gospodăresc în lasă mult de dorit, iar res­ Brigadierul Oliviu Bujo- Haţeg. tone concentrate zinc, 627
ferme, la taberele de vară tanţa la producţia de lapte ran de la C.A.P. Lăsau era — Comparînd realizările tone de sulf în concentrat
şi în cîmp. îngrijitorii de marfă, în loc să scadă, de acord că la mulsul lap­ acestui colectiv (6 500 tone de pirită ete. Deci, uzina
animale şi îngrijitorii mul­ creşte de la o zi la alta. telui nu sint respectate minereu complex extras de de preparare dă tonul în
gători, între care îi amin­ condiţiile minime de zoo- la începutul anului şi întreaga secţie. De capaci­
tim pe Gheorghe Moldo- Lipsea tocmai Ti 000 tone minereu de fier tatea de prelucrare depin­
van, Iosif Costea, Florica şeful fermei Brigcida de reporteri : prelucrai în această pe­ de şi cantitatea de mine­
Borca, Eleonora Cioroagă, ESTERA ŞINA ŢcsAtoria tip mAiasc De­ rioadă) cu cerinţele formu­ reu extras.
Maria Strian şl alţii, îşi Ignorînd atribuţiile ce-i NICOLAE TiRCOS va. O ţesătoare fruntaşă în late de Congresul al II-lea — Să înţelegem că este
îndeplinesc cu conştiincio­ revin ca şef ai fermei zoo­ întrecerea socialistă : co­ al consiliilor oamenilor un loc îngust în fluxul de
munista Maria Colba'n.
zitate atribuţiile ce le re­ tehnice de ia C-.A.P. Teiu, (Continuare in pcig. o 3-a) muncii, ne spunea ingine­ producţie ?
vin. Acest fapt este ates­ chiar şi în ziua cînd era rul lacob Jitea, şeful sec­ — Nu putem afirma a-
tat de obţinerea pînă acum stabilit să participe la pro­ ţiei, trebuie să acţionăm eest lucru pentru că uzi­
a 278 viţei, cu 5 peste pre­ gramul de lucru în acest I 140 mp, a fost prevăzut cu g mai perseverent pentru pu­ na, la numai o lună de la
vederile planului, şi de li­ sector, inginerul Lucian instalaţie rie apă potabilă şi * nerea în valoare a resur­ punerea în funcţiune, a
vrarea zilnică la fondul de Cursaru plecase spre Deva (loial cu mobilier nou. 535 5 selor interne în vederea atins parametrii proiectaţi.
CENTEX Alt. Formaţia civilă g
stat a cîte 4,8—5 ] lapte înainte do orele 19 (?). ric pompieri din comuna „ obţinerii unor sporuri mai Acum studiem cîteva po­
pe cap do vacă". La ferme Contabila şefă, Dora Mun- B CANTINA MODERNA LA Baia de Criş a sărbătorit o y mari în producţie. Acum sibilităţi de a prelucra în
LUPENI.
O
nană
sînt depozitate peste 1000 teanu, se arăta nemulţumi­ grijii permanente a dovadă a frumoasă aniversare : 100 de { productivitatea muncii os­ plus minereu, deci pentru
partidu­
ani de la înfiinţare. O adu-
tone furaje. în cîmp s-au tă de faptul că unitatea lui şi statului pentru îmbu­ nare festivă, demonstraţii s s cilează în jurul a trei tone o creştere a cantităţii de
prin
îmbunătăţi­
minereu
nătăţirea condiţiilor de via­ practice susţinute de aciua- | pe post. De la trei vrem să
ţă ale minerilor s-a concre­ la formaţie civilă, au mar- * ajungem la 10 tone pe post. rea diluţiei.
tizat in aceste zile la Lu- cat sărbătorirea centenarului. 3 Aceasta, prin introducerea — Cum justificaţi faptul
„Numai un om peni, prin darea in folosin­ La gazeta de perete a comu- $ că uzina a preparat a-
ţă a unei cantine moderne. nci momentul aniversar este s unor metode de înaltă pro­
Noua cantină a minerilor din
BVCCENTE bun poate fi m Lupeni dispune de o bucătă­ întregit de fotografii datate jj ductivitate, acolo unde ne proape dublul cantităţii de
minereu extras ?
rie echipată cu utilaje şi in­ 1881 si 1911. a HĂRNICIA I permite configuraţia zăcă- — Pînă la pornirea uzi­
Activitatea
OAMENILOR.
de
“
medic bun“ stalaţii multifuncţionale, o şi înfrumuseţa- 8 mîntului. nei am avut şi minereu
sală de mese eu 500 de locuri, gospodărire
— Aşa cum am văzut în
In anul 1956 — aflăm do numeroase spaţii de depozi­ re a localităţilor aparţină- * mină, la cîteva fronturi de stocat. Acum l-am introdus
toare comunei Ilia are un j*
la medicul Mi hai Banacu, lui. Ş/ nu numai a lor. tare a produselor, avîntl ca­ permanent. Munca | lucru, mecanizarea nu şi-a in flux.
pacitatea de a pregăti ,5 000 caracter
şeful secţiei de ortopedie Binemeritatul renume clş- de porţii de m în care în 24 desfăşurată de către cetă- , spus ultimul euvînt. Deci — Deci, cînd se va ter­
a Spitalului din Petroşani ligal prin muncă neobosi­ de ore — masa caldă care ţeni, in frunte cu deputaţii. 1 este necesară alît creşterea mina stocul, extracţia va
minerilor
se
serveşte
gratuit
— dolarea secţiei consta tă, pasiune pentru profe­ la intrarea în şut. jg MA­ se concretizează în realizarea 1 productivităţii cit şi dimi­ fi cea care va trebui să a-
de la începutul acestui an >
doar in cîleva bisturiuri. siunea aleasă şi rezultate GAZIN MIXT ÎN LOCAL şi pînă in prezent a unui I nuarea efortului fizic, mai sigure întreaga cantitate
obţinute au tăcut ca Ia NOU. în satul Rişculiţa a volum de lucrări în valoare * ales că media de vîrstă a de minereu. Să revenim la
Astăzi, această secţie este fost dat In folosinţă într-un rie peste 1,5 milioane lei. productivitate, la îndepli­
dotată la nivelul unei cli­ spitalul din Petroşani să local nou un magazin mixt. minerilor de la Boiţa este nirea riguroasă a planului,
nici universitare. Dolarea se prezinte pacienţi din Realizat prin contribuţia in destul de ridicată. Ce se
muncă a lucră!orilor din ca­
s-a realizat prin grifa deo­ loale colţurile ţării. drul cooperaţiei de consum, poate spune despre calita­ DORIN CORPADE
sebită şi permanentă a Intervenţia chirurgicală magazinul, cu o suprafaţă de tea minereului extras ?
partidului şi statului nos­ de prolczare uni şi bilate­ — Calitatea o realizăm (Continuare în pag. a 3-a)
tru faţă de sănătatea mi­ rală a şoldului este cea
mai nouă dintre realizările
nerilor, a celorlalţi oameni aceslui minunai colectiv.
ai muncii. Acum, aici, se
fac intervenţii chirurgica­ Dacă astăzi, după o ast-
le deosebit de complexe. iel de operaţie Inlîlneşli
Doctonil Nicolae Crisles- pacienţi care spun cam
cu, surorile Aura Barna, aşa : „Abia aştept să merg
din nou la muncă“, să
Olivia Tudor, Ioana Mă- ştiţi — stimaţi cititori —
ricoiu şi Sînziana Pala- că sint aceiaşi oameni ca­
mariu — din sala de ope­ re mai ieri umblau in
raţii, Emilia Pasăre, sora cJrţc.
şefă din secţie, in iiunie Pe un panou, ai lai Ia
cu şeful secţiei, dr. Mi- intrarea în spital slă scris:
hai Banacu, alcătuiesc un „Numai un om bun poate
colectiv care veghează de ii un medic bun“.
mulţi ani Ia sănătatea lo­
cuitorilor din Valea Jiu- MiRCEA DIACONU Secţia mină Deva. Schimbul conclus rie Constantin Apreotesei, brigada fratelui acestuia — Gheorghe Aprcote-
discută despre sare jnile zilei. înainte de intrarea în şut. Foto : VTRGIL ONOIU