Page 46 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 46
— DRUMUL SOCIALISMULUI I\
*
CONFRUNTĂRI ETICE w CONFRUNTAŞI ETICE- Teu
— Sîrrteţi cel: mai tînăir locul II pe întreprindere; comitetului sindicatului de IC, 0(1 Telex
şef de brigadă de la mina; — 1979*;. locul, I pe; înttter la, I.M. Vulcan : „li place IC,05 Iniagin
Vulcan, rrn-i aşa ? prindeue. — 1980. ordinea* disciplina, îi plac IC,20 Anunţi
— Tot. e.e se. poate. Nu — Ce va fi; în acest an. ? lucrurile* temeinice, care IC,30 Emis iu
germai
Se numeşte Daniela Mi- făceam. De nu ar fi fost Le-am promis că nu voi mai m-am gîndit niciodată- să — Ee primul semestru permit ca oamenii să. lu 18.25 Rezult:
niţchi şi este" confecţionera oamenii aceştia, cred. că fă fi „amuJ-problemă"’. fac un. caicul de- felul ăsta. din acest: are am reuşit să-, creze în deplină, siguranţă. 18,35 Ea v
în secţia: croit a întreprinde ceam o prostie pe care: aş — Şi să ştiţi că s-a ţinut Şi, la urmarurmei,. corelea ocupăm- primul loc;. , dar - Dealtfel,, brigadă pe- care ne pen
rii de tricotaje tip lină' din' fi regretat-o toată viaţa. Sin de cuvînt. A redevenit una ză aşa-, mult: vîrsta*.? o: conduce, este; cea; care; a auto
Hunedoara, Irr 1979; după gură- n-aş. fi reuşit. dintre cele. mal bune şi mai Acesta a-, fost: primul lansat o chemare; la, între 18,50 1001 di
absolvirea şcolii profesiona — Ni s-a spus că proble disciplinate fete din echipă schimb de cuvinte avut, la Tinereţea - cere către toate unităţile 10,00 Tele jur
le de la: Sibiu, s-a încadrat ma dumneavoastră a- fost - aflăm de la Elisabeta Un ieşir.ea din şut, cu Mihai miniere din Vale pe tema Ţara i
sărbăto
aici, în acelaşi lac. de mun pusă în discuţia- organizaţii gur, ajutor-maistru. Neşteanu — un nume re protecţiei muncii“. 10.25 Actuali
-
-
că şi în aceeaşi echipă în lor U.T.C. şi: de sindicat. Cînd. am întrebat-o pe lativ nou în viaţa marelui vîrsta afirmării — Văd că* întrebaţi nu 10,45 Cuvînt
care se află şi azi. Dar nu — Poate nu mă credeţi, nu Magdalena. Csobot, confec colectiv de la I.M. Vulcan. mai de mine — obiectează partidu
mult a lipsit ca: lucrurile să e o lozincă; dar aceste pu ţionară în aceeaşi echipă cu' Nu avem în faţă un erou. valorilor etice şeful de brigadă. Să ştiţi 20.25 Film :
na fie aşa... neri în discuţie au însemnat Daniela, ce poate. spune Este un tînăr de. 31 a.ni, că brigada nu este doar special;
— Eram decişi să-i des.- mult pentru mine. Cînd tre despre colega ei, răspunsul şef de brigadă, un miner, eu, Este* şii Dumitru Cu- 22,10 Tele jur
facern contractul de muncă. ceam prin această situaţie a sunat ca o recomandare format la şcoala abataju recheru, Gheorghe Baltag,
- ne spune maistrul Petre dificilă mi-a fost teamă, să pentru primirea în partid. ,,SI lui din- sectorul I. sînt şi alte brigăzi care Nicoiae Oancea, Ion Ivan
Flore.a; şeful secţiei-. cer sprijinul cuiva, mă fe de ce nu ? — conchidea, dîn- „Nea Mihai“, cum îi spun ţintesc, acest: obiectiv. Vă. — şefi de sehimb, Gheor- IlCAt
— Dar nu s.-a: ajuns pînă: ream chiar şi de colegele sa. Să ştiţi că eu nu aş. ezita ortacii (aproape toţi mai spun eu cum a- fost... la gbe Dobrotă, Nicoiae Luca,
acolo.. din echipă. Dar cînd am vă să-i dau, cu--sinceritate, şi în tineri decît. el), a venit la sfârşitul anului. Joşii Martan, mezinul bri BUCUUEŞ
-
— Nu, şi astcr e bine. zut că nu. le- este indiferent credere deplină, recomanda Vulcan în anul 197-4. A Secretarul de partid ai. găzii — Mihai Baltag, toţi dioprogrami
Ne-am dat seama că ceva. ce: se îrrtîmpJă cu mine, am rea". reuşit să învingă greută întreprinderii, tovarăşul cei 29 de oameni. Radiojurnal
-
presei;
8,10
nu este. în regulă. Pînă în început să am: încredere în Un om s.-a aflat într-un ţile- inerente oricărui înce Arpad Cri.şan, ne spunea: Intervenţia şefului de diilor; 9,00 :
septembrie 1980,. Daniela: fu acest colectiv. moment da răscruce.. Dacă put si, dire 1978, pe baza „Comunistul Neşteanu este brigadă, ne-a edificat asu 9.05 Rilspuiu
sese.- o fată: bună, fruntaşă Hotărâtoare. au fost dis a reuşit să găsească drumul experienţei câştigate, a ca omul mereu dornic de a pra modului în care. aceşti lor; 10,00 II
10.05 Atlas
in producţie şi, dintr-o. dată; cuţiile „de: la om- la om" - cel bun, un merit deosebit lităţilor profesionale, fiu se auto depăşi,, exigent, cu oameni, reuşesc să*. învingă Ştiinţa şi
a apărut parcă: o altă- fată. să. le. spun aşa — purtate cu revine colectivului. Un colec lui ele ţăran de pe melea cei din brigadă .şi, în pri orice greutăţi. Şi,, mai mult termezzo i
Ce, sau cine: determinase cr- tovarăşa. Ana Ordeianu, tiv tînăr, încă; în curs: de gurile Vasluiului i s-a în mul rînd, cu el însuşi. De decât aiît,. ne: dezvăluie letin de ş
de împlini
ceastă: schimbare:?' Am în maistru: de schimb; şi cu to formare: dar care se dove credinţat conducerea unei păşirea- planului este ceva valori etice şi morale noi, Iriotice; J
cercat să aflu, dar... varăşul maistru Petre Florea, deşte. a fi un adevărat mo obişnuit la el. Lunar, de cultivate temeinic în con ră radio-t
— Eram aproape sigură; că- şeful secţiei. Asta cam- la în brigăzi. Ori de cite ori a păşirea se ridică, îii- medie, ştiinţa oamenilor de. orga-’ de ştiri;
zicală a a
nu se mai poate face nimic. ceputul anului. delar al caracterelor. Să fost. nevoie, zi sau noapte, la 300 tone". nizaţia de: partid, de comu 13.00 De 1
Acasă — ceartă cu.- părinţii — Tovarăşul Flor.ea spunea ne amintim vorbele Danie.- el s-a găsit acolo unde se Despre hărnicia .şi price nişti. August >81
hotăra
producţiei.
soarta
:
pentru, prietenul meu, la: ser că- aţi evitat şă-i spuneţi ce lei : „dacă n-ar- fi fost oa Că a meritat încrederea perea lui Mihai Neşteanu DUMITRU MĂLIN club; 16,(
viciu - toate îmi ieşeau pe vă- frămîrrtă. menii aceştia...". acestei investituri o con ne-a vorbit şi tovarăşul 16,20 Coord»
16,10 Şla*
dos. Am plecat cîteva zile — Ei, ia început- ! Erau lu Ilie Diaconu, preşedintele prin dect
de acasă, am locuit în gaz cruri mai delicate. După dis D. MIRCESCU firmă succesele obţinute ; Cînd eşti în competiţie medicului;
dă. Tot atunci am întrerupt cuţia cu tovarăşa Ordeianu muncitorească pentru mal ştiri; 17,05
mentale d-
cursurile la liceul seral. Ce mi-am dat seama că dînsul, mult şl mai. bine, cu u- Iară; 1^,15 C
mai, îmi venea să renunţ şi cînd m-a chemat din nou, ni-tăţî mari, puternice, Valsuri cele
la serviciu, ne spune Daniela. ştia mare parte din ce-i po cum sînt. LM. Hunedoara serii; 18,30
20.00 Moine
— Dacă acum stăm de vor vestisem tovarăşei maistru. Ş sau I.M. Barza, un loc 20,15 An cin
bă aici, în secţie, înseamnă... atunci i-am povestit totu . 111 — p.e cared ocupă mi 20,45 Muzicii
— Că nu am renunţat şi Am procedat bine şi dînşi na Deva, în întrecerea so- Buletin de
informa, a
mi-ar fi părut rău dacă o m-au ajutat foarte mult I cialistă pe primele: şapte, biliza sub
l-uni ale anului — nu este. ţiei socialisi
-
deloe. de neglijat, semnări; 21,
-i de vină numai cine mănîncă noi toată lumea munceş de muzică
„Şl asta pentru că la
-
zi într-o o
Non stop m
E vin a si ©ins te cu. seriozitate şî, răs maţiile zilei
TIMIŞOAR
pundere; după cum re-
tatea în inc
p® I o • ttmpinarea î
Reşiţa. La ;
Csj toata ţiile de Iocu
ra; 18,20 Vii
în persoana lui Ion Gogu Să aibă cului popula
ai ocazia, să identifici un iluzia că \\ - răsgunitei ea i ta radio; ]
nemuritoare
bărbat, prezentabil şi b.un românesc —
orator. Gîncl încearcă să-şi Nicolae Mohora din Gura- cu ; 19,30
I.M. Or
argumenteze, faptele, mai honţ, judeţul Arad, a luat echipei ele lăcătuşi, aş (ic. atelierul alimentatoare. Maistrul: roati Tomescu-, împreună; cu membrii, i marca deunăzi Niţă Ser- casetofonul
-
lăcătuşi, montează alimentatoarele necesare lamtnttarelor ţării, produs.; omoc
că-ţi v.in.e să-I crezi. Alt 76 0Ú0 lei, iar pe Loghin Iu şal de eurînţi: in această, unitate. Foto : VLRGIL CNOIU ghei,. inginerul şef coor-
fel, cum ar ii ajuns el ce Drâgoi, fiind devean, l-a i donator al secţiei mină
lebru ? Numai că, după „avantajat“ : ¡-a luat doâr ! Deva . Cînd spun toată- Iu- M J i n e
-
-
cum se v.a vedea, societa prima rată : 2Ü 000. lei. i mea; mă refer şi la mi
tea noastră nu are nevoie Gogu este sensibil şi ia u- Copiii trişti din Grohofeie neri şî. la lăcătuşi şi. la DEVA: Un
de asemenea celebrităţi! mor. Ba chiar etalează ca electricieni, la toţi oame restru (Patr.
Dascinzînd. în. Deva în lităţi de umorist. în ianuar- — bucătăria şi camera — tru nimic in- lume nu nii minei. Nu se pune gană (ArtP)
urmă cu aproape 10 ani, rie ’80 a împrumutat de Avem în faţă o scri s-ar muta- cu copiii la el, i vreodată problema* de a traterest. (
ră) ; I-IUNE.''
Gogu a fost încadrat la la Nicoiae Mărginean, din soare. Este a unui tată, nu păreau a- i'i locuite de la Brad, şi aşa mai de nu vrea* sau a nu putea". pionul — se
oameni,
civilizaţi .
-
„Ştiţi,
Q.J.T. ; mai întâi* ca: mer Gîrbova, judeţul Alba, su îngrijorat de soarta- eelor s-a întimpiat azi să fie parte. Degeaba- am încer In subteran* schimbul s* căra) ; Tn
-
ceolog. Apoi a. luat în ges ma. de. 22 000 iei. Ştiţi, cînd trei copii ai săi, de care aşa. murdar, eu. fac cu cat să-i deschidem ochii,, predă şi se preia din Siderargistu
ereenarilor
tiune cabana de la Cos- era prevăzut termenul sca trăieşte despărţit. „Eu răţenie, le. fac mâncare spunînd-u-i că e în inte mers, cei care pleacă, •ţa Mo — sei
teşti. După: un control, a] dent ? La 1 aprilie. Umor plătesc lunar 1000 de lei la copii, îi îngrijesc“ — resul copiilor; că la ei ştiu cit minereu a*u dat, structorul);
inventarului cabanei a tre negru,, ce mai ! Aşa. a vă pentru copii, dar banii încearcă să se scuze bu trebuie- să se gîndească cei care vin ştiu cit tre Punga cu lifc
-
Kojak la Bu
buit să. renunţe la aerul zut şi. N.M. în. faţa ochi iau alt drum, sînt daţi nica,, în timp ce cotro- în primul rînd-. N-a fost buie să dea. Aşa au reu- iembrie) ; Se-
de Costeşti., Se rarefiase ; lor. _înd s-a. convins că a pe băutură, iar copiii, sînt băie. printr-un dulapi or chip s-o facem să înţe lor (Republi
inventarul cabanei,, nu, ae fost tras. pe sfoară chiar nehrăniţi, neîmbrăcaţi şi să: ne arate „cîte haine leagă că numai un alt : şit să extragă suplimen Supcrman -
(Cultural) ; I
rul ! A reuşit să obţină db. întîi aprilie. neîngrijiţi. Atât soţia cit au copiii“. A apărut în mod de viaţă; decent, res tar d.e la începutul anu- tulul — seri
postul de. pedagog la Li Şi uite aşa, Ion Gogu şi socrii mei. consumă zil tre timp şi mama. Avea ponsabil, într-o familie , lui mai mult de. 7 000. eilorcsc) ; V
ceul. industrial, da chimie are de restituit, nici mai nic băuturi alcoolicei A- reunită- ar fi în interesul ! tone de minereu, complex, fă furată
din Dev.a. Aici. a. stat ceva mult nici mai puţin de cum s-au învăţat şi co şi ea ochii înceţoşaţi de copiilor. Cînd i-am spus i La. mină activitatea* este.* LONEA : Zb
PE r l
ncrul);
mai. mult. Şi-a. cumpărat 1.71 000 lei.. piii: să bea, ba, mai şi tu oboseală sau... cine ştie. că. va trebui să propunem continuă. Duminica, cînd Iul 420 — SCI
şi un apartament; Dar îm Bulevardul Nicoiae Băl- ră" — ne scrie plin di* intervenţia autorităţii tu minerii au zi de odihnă, citoresc); AI
prumută: bani. da la elevi c.:sc.u, bloc. 3, scara. G, a- amărăciune Leontin Cioa telare pentru* eventuala electromecanicii revizuiesc veste din T
URIC
resc);
-
şi. de la, părinţii acestora-. partamenfc. 30. Nu, este o ră, muncitor la I.M'.. Bar Pe urmele internare a. copiilor într-o | utilajele şi. instalaţiile; e- mul şi extra
Atent băiat! Le spunea adresă, utilitară. Dimpotri za, tatăl, copiilor, rugîn- instituţie de asistenţă so I fectuează reparaţiîlă’ ne- iembrie); B
că, pentru- binele făcut, le. vă,. v-anr comunicat-o,, sti du-ne să mergem la. faţa ursei scrisori cială sau pentru a fi în i casare;, curăţă căile; de colul specta
lombo la Lc
va. rămâne dator toată via maţi cititori, pentru, ca,, cel locului;. credinţaţi tatălui, a ri acces, pregătesc toate roşie) ; or
ţa.. Şi, la-a- rămas. I S-a um puţin, de acum înainte,, să Răspunzînd. dorinţei sa postat. „Nu-i las. Mai , condiţiile pentru ca pro cea de argi
plut paharul; şi-, la liceu. nu mai cădeţi victimé, ar le, ara- ajuns* la Buceş, bine îi omor“. Cinism,? ducţia să demareze nor- Stop cadru
G1
căra)
;
Nu-i nimic. La Sebeş;, în: cestui.... cum. l-am putea unde* aveam să ne con (Am: aflat apoi de ia oa în orice caz, cine e în i mal din primul şut al săp- Bietul Ioanic’
judeţul, Alba, era. nevoie numi ? vingem de întregul ade meni- din sat: că nu fu stare să afirme aşa ceva, . tămînii următoare. Echipa (Casa de cui-
Reţeaua
de un om. Uncie 7 La paza.: Este neplăcut, să constar văr al spuselor sale. sese două, zile pe-acasă). trebuie ţinut bine sub BRAZI: „S“
Lui
militarizată-,! Din nou- re tăm; că: mai există, aseme După ce ne-a asigurat Ne, cerem. sc,uze că- nu pu observaţie. Şi, totuşi, va lui Gheorghe Ardelean durerii; CAI
clamaţii- pentru: „am să: vă* nea. inşi în. societatea că la - nivelul organelor tem redă schimhul. de trebui să se intervină. sau lăcătuşii lui Marchian fiara — ser
Faur nu au odihnă pînă
-
rămîn dator toată; viaţa“-. noastră. Adevărat, sînt locale s-a făcut, totul pen cuvinte şi epitetele ce. şi Nu e doar părerea noas nu ştiu că au pus la de cultură);
-
nie);
SIMER
In: ultima vreme;. Gogu: foarte, puţini, dar aceasta tru: îmbunătăţirea, gî! de le-au adresat cele două tră. O au şi organele lo 1 punct toate lucrurile. din zgîrîie
s-a transformat: în; „Gogu- nu înseamnă, că trebuie cit a situaţiei copiilor, femei. Hîrtia n-ar supor cale, cetăţenii din sat cu- I-Il (Mureşu
fermierul“. A închiriat (pe neglijaţi.. Ba, mai, mult,, dar primarul! comunei- ne.-a ta. A fost o situaţie de-a care am stat de vorbă, Era nevoie ca una din şina timpulu
GHELARI:
vorbe), gospodăria. Lui baci că majoritatea covârşitoa însoţit ia G'rohoţele, unde drotul penibilă, Le-am în condiţiile în care ' cele mai bune brigăzi mai mult (M
Avram, din Ormindea: şi s-a re a: membrilor- societăţii stau cei trei copii, îm lăsat să-şi spună tot ce cresc, cu doi bunici aşa I ale minei să* pleca pentru
apucat de oieriL Nu. doar în, care trăim, oamenii preună cu mama şi bu aveau, de spus, ocupîn- cum sînt (pe bătrîn l-am o vreme. — vreo. două luni
cu oile sale; a mai cum cinstiţi şi harnici ar lua nicii lor. Aici ne-au în- du-ne puţin de copii. Do- găsit în bufetul din- sat - la Ruşchiţa, pentru a-i
părat — parţial pe bani,, atitudine fermă, îngrădin- tîreipinat trei copii cu o- ru-, Nieu şi Gelu, au 6; â destul de beat, cu o sti ajuta pe minerii de aco-
iax; în completare. ..pe: c.u- durle. acestor elemente po chii- trişti, parcă speriaţi, şi respectiv, 10, ani. Cel clă îre faţă, iar după l Io la învingerea unor
vîn t de onoare" — şi de sibilităţile- de. acţiune; s-ar care, credem, că nici nu mai mic va merge în- vreo două ore era tot a- ; greutăţi şî a.*-î iniţia în a- Timpul p
la cetăţeni din alte jude reuşi ca, într-o bună zi , ei* ştiu să zîmbească, şi o toamnă la şcoală, celor-- colo); şi cu o mamă ca : ziua de 14
Vremea va f
;
ţe. Cum. însă, lupul îşi să dispară clin cotidian, Şe, bunică... Aceasta ne-a lalţi le-am, cerut, carnete.- re pune mai presus plă plicarea tehnologiei de ex cerul varial
schimbă- părul dar năravul ştie că, aceştia, îşi aleg- vic spus de ia început: „Să le de note, Sînt pline« cerile şi persoana ei de ploatare cu subetaje. A averse locale
ba, oile. încă: neplătite, timele dintre cei; creduli ştiţi că am băut ceva. de... note mici şi- obser cît obligaţiile la creşte fost numită brigada lui soţlte de do
trice. Vîntul
s-au transformat îp, vir.şli. sau dornici de chilipir. Sînt puţin beată. Aşa s-a vaţii: „N-a ştiut lecţia.“, rea şi educarea copiilor, Iulian Doţa. Cu toţii au derat din n<
Bani să: iasă... că: datorii Pentru că, vorba, lui: Gogu, întîmplat azi, că; am. fost „Nra făcut tema“, „A ve aceştia nu au ce învăţa, răspuns prezent,. Şi cu* fp- turile maxin
sînt destule ! „Nu-i: ele- vină cine- mănîn- la. cineva la lucra“. Poa nit nepregătit“ sau alte nu pot creşte sănătoşi — cut lucru de. toată ispra.ya. între 23 şi 28
cele minime
„Ajunge cu, mărunţişuri că, şapte pîini, vinovat- e- te credeam, dacă, nu ştiam le asemenea. la, propriu şi la figurat Cînd munceşti cu. toa- grade,
— şi-a; zis: Ion Gogu, A- Qine-i, d.ă,!“ . Şă; nu le mai că... se în.tîroplă, mereu. Cu mama — Ana Cioa — neschilodiţi sufleteşte,,
:
munte
La
partam.entele proprietate dăm si: sá¡ vedem, ce vor Fără; a- fi invitaţi, am ră — n-am, putui ¿iseu- nu pot ajunge oameni de l tă răspunderea, rezulta- lă cu cerul i
j tele bune, satisfacţiile, hu
personală se- caută,, aşa că, reunea / intrat. Ani rămas, pur şi t-a prea multe. Ţinea una nădejde. dea aver ’• lc
vînd apartamente“. Bun la simplu, înmărmuriţi. Cela* I întârzie. însoţite de d
suflet.. G,ogu a, vândut a- MIRCSA DIACONU şî bună- că ea- nu- se mai- DAN VRÎMCEANU trice. (Meteoi
ciu : Ludovii
partamentul- să.u. mai, mul- I.. PLOIÉSTEANU două încăperi ale casei impacă eu. soţul, că pen DOINA COJOCARU
