Page 49 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 49
r
In întâmpinarea ffiariTliiirTliort
INIŢIATORII realizat peste plan mai
ÎNTRECERII — mult de 20 000 tone de
ÎN FRUNTE cărbune cocsificabil. In
cinstea marii sărbători
în adunarea generală a naţionale de la 23 Au
reprezentanţilor oamenilor gust am hotărît să mai
muncii de Ia I.M. Lupeni, dăm suplimentar 3 000 de
din luna februarie a.c., tone. Treaba merge bine,
brigadierul Constantin am mai extras încă în
-
Popa, c*> c conduce un această săplămînă cam
complex mecanizat de 1 000 tone în plus, aşa
mare productivitate în că ne vom respecta ho-
sectorul IV, a chemat la tărîrea.
întrecere socialistă toate — Ce mineri mai buni
formaţiile din abatajele aveţi în formaţie ?
Văii Jiului care lucrează — Toţi sini buni, pri
cu asemenea utilaje mo cepuţi, cunosc şi exploa
derne, pentru a extrage tează cu atenţie comple
cantităţi tot mai mari de xul. Pot fi amintiţi totuşi
PRODUCŢIE FIZICA cărbune. şefii de schimb Mihai
ZIUA PRESEI PESTE PLAN ţia — Cum stau cu produc Bucătarii, Ion luga. Du
mitru
Ilie
iniţiatorii
întrecerii
Vasilache
şi
In întîmpinarea marii după şapte luni şi jumă Petre, minerii Petru Pu-
sărbători naţionale, oame tate din an. tovarăşe truţ. Constantin Ilaşcu.
50 de orii de Sa apariţia primdui nii muncii de la Coope Popa ? Polgar Geza, mecanicul
rativa meşteşugărească — De „Z“ua minerului“ Vasilc Macavei, electri
număr aS ziarului „Scânteia“ „Moţul“ Brad şi-au in am raportat îndeplinirea cianul Dumitru Dobrotă
tensificat eforturile, rea- dublă a angajamentului si alţii.
lizînd importante depă asumat atunci; adică am DUMITRU GHONEA
Astăzi sărbătorim Ziua pre Se vor împlini peste ci te va s-a probat puterea de dărui
sei, eveniment care marchea zile 37 de ani de ia înfăptui re a energiilor descătuşate, şiri la producţia fizică,
ză totodată împlinirea a 50 rea actului istoric de la 23 anii şantierelor naţionale cu sortimentală. Mobilizîn-
de ani de la apariţia in ile August. Ca urmare a acestui nume de rezonanţă : Bum- du-sc exemplar, in peri
galitate a primului număr al act revoluţionar, cîştigînd beşti-Llvezeni, Prut, Agni oada trecută din acest
ziarul-ui „Scînteia". dreptul la libera exprimare ta — Botorca, Sa-lva-Vişeu. an. harnicii meşteşugari
încă de la început, expre a opiniilor, piesa'democrati Presa comunistă n-a conte brădeni şi-au depăşit
sie politică a năzuinţelor cla că s-a angajat cu toate for nit nici un moment să mobi sarcinile la confecţii tex
sei (ifuncitoare conduse de ţele şi mijloacele el pe dru lizeze şi să unească aceste tile cu 32,6 Ia sută. Ia
partidul comunist „Scinteia“ mul greu al construcţiei noii energii. Ele au fost germanele mobilă cu 14,1 la sută
avea să devină portdrapelul societăţi, in coloanele ei, oa din care se năştea uriaşa o- şi au confecţionat supli
presei comuniste şi democra menii muncii români, ma peră a construcţiei socialiste mentar planului peste
tice din ţara noastră. Astăzi, ghiari, germani sau de alte ce continuă sub ochii noştri,
„Scînteia" este ziarul pe care-l naţionalităţi au găsit mijlocul însemnătatea ei deosebită 2 500 perechi de încăl
aşteptăm cu nerăbdare, zia cel mal fapid şl eficient de este marcată de un punct ţăminte. O contribuţie
rul care n-a încetat timp de a se exprima în favoarea crucial — cei de-al !X-lea însemnată Ia aceste rea
50 de ani să fie un exemplu noilor Idealuri, de a dialoga, Congres al partidului, ca lizări şi-au adus-o colec
viu de devotament în sluji de a împărtăşi experienţa, de re coincide .cu timpul isto I.M. Uiipeni — suplimentar peste 50 000 tone de cărbune
rea cauzei partidului, a socia a folosi critica împotriva fe ric cînd în fruntea, parti tivele de muncă ale sec cocsificabil de. la începutul anului, o contribuţie esenţială
având-o sectorul IV.
lismului. „Scînte-ia" - arăta se- nomenelor negative. Ne re dului a fast ales tovarăşul ţiilor de tîmplarie, con în imagine — un dialog fructuos, ca însăşi munca lor,
' cretarul general al partidu amintim acum de anii de foc, Nicolae Ceauşescu — omul fecţii serie şi comandă între mg. Victor Bolosin, adjunctul şefului de sector, şi un
lui nostru, tovarăşul Nicolae cînd victoria cucerită ds po simbol pentru transformările încălţăminte. grup de mineri, după ieşirea (lin schimb. Foto : ST. NEMECSKK
Ceauşescu — a continuat în porul român se cerea apăra înnoitoare ce-au urmat, în
condiţii noi luminoasele tra tă. Ziarele — aceste „istorii drumătorul gîndirii şi acţiu
diţii din anii ilegalităţii. Ea de o zi“ demascau tot ce se nilor noastre revoluţionare. Un
s-a afirmat ca o puternică ar opunea sensului Ireversibil a! suflu nou a străbătut de întrajutorarea muncitorească — haita
mă de luptă a partidului şi istoriei. Şi au trecut aceşti atunci şi activitatea presei.
clasei muncitoare în marile ani, s-au întrepătruns cu cei creşterii producţiei de cărbune
bătălii de clasă duse pentru ai reconstrucţiei, ani în care (Continuare în pag. o 2-ciJ
cucerirea puterii, pentru re
construcţia ţării şi edificarea Declanşată la 1 iunie a.c., I.J.T.L., U.M..T.C.F., I.M. Aprecierile inginerului
societăţii socialiste". După CU PRILEJUL ZILEI PRESEI acţiunea de întrajutorare Barza, I.M. Hunedoara etc.), Gheorghe Stoicuţa, şeful
exemplul „Scinteil", sub condu muncitorească „Huilă — a atins ritmuri intense do carierei de cărbune Cîmpu
cerea organelor centrale sau Cîmpu lui Neag“, menită lucru in prima lună, a lui Neag, au acoperire în
locale de partid, întreaga Colectivul ziarului „Drumul socialismului" a- să , determine extracţia u- scăzut in iulie şi se deru cifre, în faptele de mun
presă şi-a urvit eforturile, dreseoză cele mai calde felicitări cititorilor, co nor cantităţi sporite de că ale oamenilor. Mineri,
şi-a sporit contribuţia la în laboratorilor, corespondenţilor voluntari, munci huilă cocsificabilă din ca- lează cam anevoios de la şoferi, deservenţi de uti
făptuirea politicii Partidului torilor tipografi, lucrătorilor din reţeaua de di riera deschisă în partea de începutul lui august. laje de mare capacitate
Comunist Român de edifica (buldozere şi excavatoare),
re pe pămîntu! României a fuzare şi le urează noi succese în muncă, multă personal de întreţinere a
uriei societăţi noi, — societa sănătate şi fericire. drumurilor — într-un efort
tea socialistă. colectiv, racordat plenar la
cerinţele ţării de tot mai
mult cărbune cocsificabil
apropiatei sărbători de la 23 eipat la o documentată in- | — dau o bătălie aspră,
August, pionierii raportează formare despre „Politica de *
I m m EH 1 noi succese Sn munca patrio pace şi a colaborare interna- . I vest a bazinului carboni — Da, am pornit bine. fructuoasă pentru a asigu
tică desfăşurată in timpul a-
Partidului
Comu-
ţională
cestei vacanţe. La Şcoala ge nist Român“, m PĂTRUNDE- * fer al Văii Jiului, se des am obţinut peste pian, în ra industriei această hra
concomitent
i NOUA STAŢIE DE ÎNTRE nerală nr. unor Simcria, prin REA PRESEI. în comuna , făşoară' fronturi: pe cel pe iunie şi iulie, un volum de nă indispensabilă dezvoltă
2
H 5N CONSTRUCŢIE — O
descoperi;! de 22 780 mc de
îngrijirea
de
culturi
al
două
rii. Ion Angliei, şef de co
Ccrteju de Sus se difuzează i
ŢINERE AUTO. Ta Petroşani morcovi pe o suprafaţă de zilnic peste 1 300 exemplare , •descopertării şi transportă steril şi o producţie supli loană la S.T.R.A. Petro
i a începui construcţia unei 19,7 ha, pionierii au realizat de ziare: 470 ..Scînteia“, 337 nu- , ] rii sterilului şi pe cel al mentară de cărbune de şani, ţine să-i evidenţieze
tie
întreţinere
auto
staţii
suma de 3 570 lei. Şi colegii
socialismului“,
„Drumul
pentru parcul de autovehi lor, pionierii şcolii generate meroase exemplare din , exploatării cărbunelui din 9 407 tone. din care 7 761
în hărnicie pe conducăto
i gură. aprovizionarea unităţi nr. î din marea sărbătoare „Scînteia tineretului“, „Romă- , stratele pregătite in acest tone în prima lună de ac rii auto Constantin Mihăies-
localitate,
aceeaşi
cule al I.T.S.A.I.A., care asi
Intîmpină
lor comerciale di» Valea Jiu cu rezultate frumoase. Ei au nia liberă“, „Munca“ şi alte jj scop. tivitate, reali zînd un vo cu. Constantin Dumitrescu,
precum
ziare,
şi
un
„
mare
i lui. Această staţie, aparţi prestat 1 200 ore de muncă număr de reviste. . Acţiunea a debutat pro lum de materiale deplasa Dumitru Argint, ilie Mihăi-
patriotică
şi
au
ni ud ele autobaza Haţeg, va
şcolii
adus
asigura buna întreţinere şi un venit de 2 000 Iei. tS AC miţător, cu forţe umane si te — steril, cărbune, pro lă, maistrul mecanic de u-
i utilizare a parcului auto. ŢIUNI POLITICO-EDUCATI materiale reunite din mai duse de balastieră — de
s (Mirr.ca Cincora, corespon VE. Membrii cercurilor teli- multe unităţi ale judeţului peste un milion de metri DAN VRINCEANU
dent). ja SUCCESE ÎN MUN nieo-aplicative de la Casa de
CA PATRIOTICA. în cinstea cultură din Deva au parti- (I.T.A., G.I.G.C.L.. G.S.C.F.I., cubi, cu mult peste preve
«*«••*• j cu c» .- t tocmt r rmurt r ta» a r r. C. S. H„ I.U.T.I.F.P.E.C., derile de plan. (Continuare în pag. a 2-a)
Prioritar în zootehnie Campania insămînţăriior de toamnă
se pregăteşte acum
Realizarea efectivelor matcă ©
Strîngerea şi depozitarea tuturor Unii au terminat arăturile,
alţii nici n au eliberat
resurselor furajere « Creşterea
terenul ds paie
producţiei animaliere!
în unităţile aparţinătoa nificate. Lucrarea este de
Creşterea ponderii secto mice interc.ooperatiste Chi- re Consiliului unic agroin clanşată şi la cooperative
rului zootehnic în structu mindia, Bobilna şi Pui. dustrial Dobra, imediat le agricole din Roşcani, Lă
ra producţiei agricole glo precum şi a celor de ia după încheierea secerişului sau, Ohaba şi altele, unde
bale a judeţului nostru re ferma din Orăştie a I.A.S. s-a trecut la pregătirea s-au arat cîte 25—50 ha.
prezintă un obiectiv de Simeria. campaniei agricole de în alte unităţi însă. supra
seamă în activitatea lucră Preoeupîndu-se de înde toamnă. Astfel, în coopera feţele arate sînt foarte
torilor ogoarelor în acest plinirea sarcinilor ce le re tivele din Dobra şi Lăpuş- mici. Iată cîteva exemple ;
an şi în întregul cincinal. vin din programul jude nic terenul a fost eliberat la C.A.P. Teiu au fost a-
Pentru înfăptuirea acestei ţean de dezvoltare a agri de paie şi au început ară rato, pînă în prezent, doar
sarcini, în anul 1981 sînt culturii, unităţile din sec turile de vară pe supra 7 ha din suprafaţa de 125
alocate fonduri de investi torul cooperatist au reuşit feţele ce vor fi cultivate ha, la C.A.P. Răduleşti
ţii în valoare de peste 80 să sporească efectivele cu cu grîu şi orz. La această doar 25 ha din 89 ş.a. De
milioane lei. O bună par peste 3 000 bovine şi 12 000 lucrare au fost folosite ce au întîrziat arăturile la
te din acestea sînt destina ovine faţă de cele existen toate mijloacele mecanice unităţile respective? Pen
te realizării unor noi o- te la începutul anului. Con disponibile în cadrul sec tru că în cîmp se află încă
biective zootehnice, între ducerile C.A.P. Silvaş, Măr- ţiilor S.M.A. S-a lucrat cu multe paie neadunate.
care se află şi punerea în tinoşti. Brad, Sînlandrei şi viteză zilnică sporită, cu S.M.A. Dobra dispune de
funcţiune (parţială sau to ale altor unităţi au acţio conştiinciozitate, astfel că. 9 prese de "balotat care
tală) a adăposturilor pen nat şi acţionează cu per- atît la Dobra cît şi la Lă- TRAIAN BONDOR
tru cîte 1 100 bovine din puşnic, arăturile au fost în
cadrul asociaţiilor econo (Continuore în pag. a 2-a) f cheiate pe suprafeţele pla- (Conllntiore în onq o 2-aî
