Page 5 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 5
m& ut tscTuxi
Intuirea prieteneasca intre
PROtETâRI DIN TOATE ŢĂRILE) UNITI-VĂIl
tovarăşii Nicolae Ceauşescu
mmm avut loc o întilnire între to rior. Totodată, există pentru re, pentru soluţionarea pe
a
şi Leonid Brejoew
La 31 iulie în Crimeea a
încă
importante
rezerve
cale paşnică a problemelor
adlncirea
eco
colaborării
varăşul
Ceauşescu,
Nicolae
secretar general al P.C.R.,
Hotărîrea
N.A.T.C).
niei la construcţia conduc
preşedintele Republicii So nomice. Participarea Româ litigioase dintre state. pri
vind amplasarea noii arme
cialiste România, şi tova telor de gaze ele pe teri nucleare cu rază medie de
ÜÍWÜ răşul Leonid Brejnev, se toriul U.R.S.S., a centralei acţiune în Europa determi
din
cretar general al C,C. a]
sudul
atomo-electrice
nă intensificarea in conti
P.C.U.S., preşedintele Pre Ucrainei, a unor întreprin nuare a cursei înarmărilor.
zidiului Sovietului Suprem deri pentru extracţia mine Aceasta apasă ca o povară
al U.R.S.S. reului de fier, precum şi a grea pe umerii popoarelor,
Amil XXXIII, nr. 7 382 DUMINICĂ, 2 AUGUST 1981 4 pagini - 30 bani în cursul convorbirii, to altor obiective îi va per împiedică eforturile lor
varăşii Nicolae Ceauşescu şi mite să obţină din Uniu creatoare, soluţionarea pro
L. I. Brejnev, au acordat o nea Sovietică cantităţi su blemelor stringente. Abor
atenţie deosebită celor mai plimentare de gaze, ener darea raţională şi respon
I îl ÎNTÎMPIXAREA MARII 3ÜRBÍT0R! NAŢIONALE gie electrică şi alte produ sabilă de către guverne a
importante direcţii ale co
laborării româno-sovietice.
se. De asemenea, s-au dis
problemelor limitării şi în
Partidul Comunist Ro cutat probleme privitoare cetării cursei înarmărilor,
DEPĂŞIRI DE PLAN primele şapte luni ale a- de la întreprinderea mi-i mân şi Partidul Comunist la posibilităţile livrării de
LA PRINCIPALII , nului. Dînd o atenţie deo nieră Barza o constituie * al Uniunii Sovietice îşi petrol în Uniunea Sovie în primul rind a celor nu
\ INDICATORI sebită bunei întreţineri şi extragerea unor cantităţi \ propun ca şi în viitor să tică. cleare, înfăptuirea de mă
\ Bilanţul întreprinderii exploatări a mijloacelor suplimentare de mine- i lărgească şi să ridice cali l' o v a r a ş i i Nicolae suri de încredere si dezan
de utilaj minier Petro de transport auto, gos reuri de calitate, cu con- ’ tatea relaţiilor reciproce, să gajare în domeniul militar
'’*'4 şani pe primele şapte luni podăririi judicioase a car sumuri materiale cit mai ţ întărească prietenia ro- Ceauşescu şi Leonid Brej — iată în ce direcţie tre
nev au examinat cele mai
ţ ale anului înscrie însem- buranţilor şi lubrifianţi- reduse. Mobilizîndu-se e- i mâno-sovietică pe baza actuale probleme ale poli buie să fie îndreptată, în
l nate depăşiri de plan la lor, a celorlalte materia xemplar în această «li- , principiilor egalităţii în primul rind, în prezent,
/ principalii indicatori. Au le, colectivul de aici a recţie, minerii au reuşii 1 drepturi, respectării inde ticii internaţionale. Ei au activitatea de politică ex
ţ fost realizate suplimen- obţinut de îa începutul să obţină de la începutul (( pendenţei şi suveranităţii subliniat că actuala agra ternă. Nu trebuie să rămî-
i tar : o producţie marfă anului semnificative spo- i naţionale, ale solidarităţii vare a situaţiei din lume riă în afara atenţiei nici o
« «le 4,5 milioane lei şi un ruri de producţie cu im- ’ socialiste. afectează interesele tuturor
1 volum de utilaje miniere portante economii : 14,7 ^ ţărilor şi tuturor continen iniţiativă menită să clueă
^ de peste 40 milioane lei, mc cherestea, 1,6 tone ^ în actualul cincinal, telor. Este necesar să se — pe baza principiilor ega
agra
împotriva
acţioneze
i productivitatea muncii a căptuşeli metalice, s-au . schimburile comerciale din lităţii şi securităţii egale
fost depăşită cu aproape recuperat şi refolosit 60 * tre România şi Uniunea So- vării situaţiei internaţio — la slăbirea confruntării
\ 2 200 lei pe om al muncii, tone de metal, 260 mc \ vietică urmează să crească nale, pentru reluarea şi militare.
ţ iar producţia netă — pe lemn <!e mină, I 500 bu- ( de circa două ori, în com continuarea politicii de pa
i primul semestru al anu- câţi elemenţi de susţine- ’ paraţie eu cincinalul ante- ce, destindere şi colabora- (Continuare în pag. a 4-a)
• lui — a fost depăşită cu re în abataje, 8,4 tone k
i 7,2 milioane lei. Realizări conducte. De asemenea, /
1 deosebite au înregistrat s-au făcut economii la i
^ secţiile prelucrări 'ia rece benzină si motorină si \
1 şi prelucrări ia cald. Spo- s-au predat Ia I.J.R.V.M.R. i
? rurile de producţie men- diferite materiale metaii- J
\ ţionate au la bază buna ce refolosibile în valoare \ ' B SCHIMB DE EXPE-
i organizare a muncii pe de peste 640 000 lei. ^ j RIENŢA. La I.M. Hune- '
«loara
l secţii, ateliere, schimburi 1 schimb a de avut loc un jj î
cu
experienţă
•
ţ şi formaţii de lucru, uti- anului şi pînă la zi veni 200 TONE ÎN PLUS \ 5 tema „Creşterea rolului '
i lizarea raţională a agre- turi suplimentare «le pe LA PRODUCŢIA I grupelor sindicale". Au 3
1 galelor, instalaţiilor şi ste 2,2 milioane lei, au DE LEGUME DE SERĂ \ - participat preşedinţi «le co- 5 de '
mitele şl organizatori
\ maşinilor-unelte din do- depăşit producţia netă cu Primul ciclu «le pro- \ S grupe sindicale din unită- 8
ţ tare, folosirea judicioasă 1,1 milioane lei, înregis- ducţie la Asociaţia econo- ^ * ţile economice ale munici- 3
’ a forţei de muncă şi a trînd beneficii peste plan mică de stat şi coopera i piuiţii Hunedoara, jg FRUN- '
socia-
î
$
întrecerea
TAŞELE.
ţ timpului efectiv de lucru, de 500 000 lei. Realizări tistă pentru producerea I « listă desfăşurată in scraes- *
t respectarea riguroasă a frumoase au obţinut şi legumelor din Sîntandrei t ' Irul I între colectivele ii- f
ri-
a
1 disciplinei tehnologice şi la indicatorul tone kilo s-a încheiat cu rezultate ) brăriilor pe din judeţ unitatea f '
dicat
I
locul
l de producţie. metrice convenţionale şi meritorii. S-au înregistrat ’ ' specializată de carte „Ion |
la consumul de combus l Creangă“ din Petroşani. în- *'
k BENEFICII tibil. depăşiri de peste 200 to- \ 1 trecerea dintre unităţile ?
ne la producţia de legu- t
! SUPLIMENTARE " mixte cu pondere mai ma- 8
IMPORTANTE mc de seră, ceea ce a a- J re a fost eîştigată de co- *
leclivele librăriilor nr. 41 ?
} Oamenii muncii de la ECONOMII MATERIALE sigurat obţinerea unor ve- ' ' Lupcni (locul I), 22 Hu- 8
' Autobaza Petroşani «lin în aceste zile premergă nituri suplimentare în va- Ij ! nedoara (II) şi 34 Petroşani 5
i cadrul I.T.A. Deva au în toare marii sărbători na loare do aproape 2 000 000 « (III), iar intre colectivele ?
' care desfac mărfuri la fon- I
deplinit cu trei zile îna ţionale, preocuparea de Iei şi un beneficiu peste ' J dul in afara pieţei prime- "
inte de termen planul pe bază a oamenilor muncii plan «le 700 000 lei. ) le trei locuri au revenit ?
Ll Î Petroşani şi S Deva. (g EX- ’
' librăriilor nr. 13 Deva, Si |
POZIŢIE DE ARTA POPU- 2
' LARA. Căminul cultural §
50 de am de la apariţia primului ( «lin Dobra găzduieşte o in- ;
ÎN ZIARUL DE AZI : teresantă şi apreciată ex- „
J poziţie de artă populară. |
^ număr ai ziarului „Scînteia"' » „Cînlarea Româ | Zecile de obiecte de cera- ? s
J mică, lemn, de uz casnic,
cusături
costume
8
populare,
niei“ : O comună cu pa i şi ţesături, care atestă în- J
prezenţe
meritorii
Tradiţii democratice şi revoluţionare tru finala întrecerii. © J deletnicirile tradiţionale ale ,
în
localnicilor, sînt rodul pa- 8
colecţionarului
Cos-
„Zarand ’81“. © Hotărî Î siunii Lugojan Gheorghe, r .
ma
ale presei româneşti rea minerilor de Ia Băr- ! I tîmniărie Doi,„a ai «T..7.C.C. ‘ dc 8
atelierul
la
muncitor
cît
băteni
cărbune
—
mai mult şi de bună ca
Se vor împlini în curînd rul „Socialismul“ (1918) şi litate. a Deva actuali i
50 de ani de la apariţia, revista teoretică „Lupta de tăţi. o Mozaic dumi C.S. Hunedoara, momentul turnării oţelului in lingoticrc. ■
în ilegalitate, a primului clasă“ (1920) — toate au nical. Foto : VIRGIL ONOIU
număr al ziarului „Scînteia“ oglindit creşterea conştiin
— moment de adinei sem ţei revoluţionare şi vitali
nificaţii pentru întreaga tatea mişcării muncitoreşti
publicistică românească. şi socialiste din ţara noas
încă de la începuturile tră. Tradiţia presei de Încheierea secerişul», eliberarea terenului, arăturile
mişcării muncitoreşti din stînga a fost făurită şi
România, presa a fost so consolidată pe distanţa a
cotită drept una din prin peste o jumătate de secol
cipalele arme în lupta — o adevărată’ epocă de şi semănatul culturilor dible - cerinţe de prim ordin
pentru democraţie şi so luptă şi sacrificii pe bari
cialism şi, ca atare, a stat cadele confruntării între Deoarece vremea s-a a- ÎN ERIJNTE — CEI RAMAŞI ÎN URMA
în mod constant în atenţia proletariat .şi burghezie meliorat se impune ca toa CEI HARNICII TREBUIE SA FINALIZEZE ierişul se putea face sta
combina.
La
ţionar,
cu
nemijlocită a militanţilor Pe acest solid fundament te- forţele- să fie mobiliza GRABNIC RECOLTATUL
socialişti şi comunişti. De s-a ridicat presa comunis Fruntaşi la recoltarea Peştişu Mic şi Nandru nu
la primul periodic de nuan te la secerat, pentru ca îr; griului în Consiliul unic s-a putut intra vineri la
tă. Dezvoltarea presei co
ţă muncitorească — „Tipo munisto din ţara noastră timpul cel mai scurt. în agroindustrial Hunedoara Suprafeţe mai mari de seceriş. Dar se putea ara.
pe care trebuie strînsă re
graful român“ (.1865). de la treaga recoltă de grîu să sînt C AP. Mănerău, Bul- colta au rămas la C..A.P. însă tractoarele — şase la
prima publicaţie care .apă se Impletest* *' cu însăşi is fie strinsă în hambare. turi, Peştişu Mare, Răcăş- Boş, Teliuc, Izvoarele, Peş număr, din care trei echi
luptei
partidului,
a
toria
ra interesele muncitorimii Concomitent se cer inten tie si ferma Pestis a I.A.S. pate cu pluguri — au stat
române la scară naţională sale revoluţionare. Iar a- sificate eforturile în vede tişu Mic, Cinciş, Nandru .şi toată ziua.
pariţia „Scînteii“ a repre
— „Luceafărul român“ zentat unul din cele mai rea strîngerii şi depozită
(1872), săptămînal al Aso importante momente din rii paielor. De maximă în Bătălia perstry gnu LUCREAZĂ
ciaţiei Generale a lucrăto istoria presei noastre. semnătate este trecerea cu IN SCHIMBURI
rilor din România, la cel „Scînteia ilegală, ziariştii operativitate la efectuarea Simeria, care au terminat Hăşdat, precum şi la fer PRELUNGITE
dinţii organ socialist — care au scris-o si muncito arăturilor şi fertilizării cu secerişul pe întreaga su ma din Hăşdat a I.A.S.
„Socialistul“ (1877) şi de rii care au tipărit-o cu ris gunoi de grajd şi îngrăşă prafaţă cultivată. „Noi — Simeria. Oare cum poate Un bun exemplu de ur
aici la prestigioasele revis cul libertăţii $i chiar al minte chimice pentru se spunea Otilia Cioanadi, explica o atare situaţie mat oferă mecanizatorii
te „Contemporanul“ (1881) vieţii — sublinia secreta mănăturile de toamnă şi preşedinta C.A.P. Peştişu consiliile populare comu Gheorghe Ccaplinschi, Ioan
şi „Revista Socială“ (1386), rul general al partidului cele din primăvară pe su Mare — am eliberat tot nale Teii ucu Inferior şi Bogdan, Ioan Âsimionesei,
la cotidianul partidului po nostru. tovarăşul Nicolae terenul (110 ha) de paie. şi Peştişu Mic, Consiliul
litic al clasei noastre mun Ceauşescu — sînt o piklă prafeţele eliberate. O ce Alexandru Oiaru, Ioan Bo-
citoare înfiinţat în 1893 — de slujire devotată, plină rinţă de primă importanţă ne-am onorat integral o~ popular municipal Hune rodi şi Dumitru Andreu-
„Lumea nouă" (1891), la de abnegaţie a cauzei cla este onorarea Integrală a bligaţiile la fondul de stat. doara, Consiliul unic agro că. în tarlaua unde lucrau
periodicele care au domi sei muncitoare, a idealu obligaţiilor la fondul de La Mănerău s-au eliberat industrial şt S.M.A. Hune seara la arături, in apro
nat publicistica muncito rilor partidului nostru co stat. în acelaşi timp trebuie de paie 40 ha şi s-au pre doara ? Acolo unde nu s-a piere de Cristur, am intrat
rească înaintea primului munist, de libertate şi selectată întreaga cantita dat la baza de recepţie o- putut recolta grîul cu com în vorbă cu unii dintre ei,
război , mondial — „Româ te de sămînţă de orz şl bligaţiile la fondul de stat. binele. trebuia să se folo
nia muncitoare“ (1902— CAROL DROZD grîu, asigurîndu-se condi Eliberarea terenului se a- sească — aşa cum s-a pro N. ZAMFÎR
1916), „Viitorul . social“ ţii bune de păstrare pînă propie de sfîrşit şl la cedat în alte părţi — se-
(1907—1914). pînă la zia .(Continuare în pag a 2-a) la încorporarea în soi. C.A.P. Răeăstie si Huituri. cerilc si coasele, iar tre- (Confirmare în pag. a 2-«|
