Page 50 - Drumul_socialismului_1981_08
P. 50
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI
Perfecţionarea organizării producţiei — Prima deplasare
= W
sarcină permanentă pentru intregul colectiv valului naţional „Cîntarea tival, desfăşurat în peisa
In actuala ediţie a Festi
jul montan de la „Popa
României”, zestrea artisti sul Romanilor" (de lingă 9,00 Mi
Conform dalelor de bi Desigur, analizind rezul materiile prime şi mate ducă la realizarea produc că a căminului nostru cul Zalău), formaţia noastră de 9,20 Ai
lanţ, prezentate în aduna tatele, participanţii la a- rialele, combustibilii si e- ţiei, îmbunătăţirea calită tural s-a mai îmbogăţit cu dansuri s-a bucurat de un X).
rea generală a reprezen dunare au reţinut realiză nergia electrică, depăşin- ţii produselor şi creşterea o formaţie — un dans al mare succes. Specialişti în 10.00 Te
tanţilor oamenilor muncii rile pozitive înregistrate, du-se consumurile specifi eficienţei economice. femeilor. Originalitatea lui, arta coregrafică şi mulţi 12.00 Va
Pit
din C. S. Hunedoara, în dar nu s-au mulţumit cu ce planificate, costurile de ţinuta artistică cu care s-a spectatori ne-au adus cu 13.00 M
primele şase luni ale anu acestea, arătînd că mai e- producţie (Nicolae Miclea). Unele deficienţe şi greu prezentat în faza de masă vinte de laudă pentru mo tist
lui colectivul combinatului xistă unele stări de fapte Toate acestea au condus tăţi in activitatea de bază l-a urcat în etapa pe con dul în care am valorificat 1G,00 Pot
mii
a realizat suplimentar o care, intr-o situaţie sau la nerealizarea indicatoru a combinatului şi puteau fi silii unice agroindustriale, folclorul local, tradiţia, pen clei
dacă
evitate
sectoarele
producţie netă de 12,5 mi alta, le diminuează mun lui de eficienţă. Or, se mecanic şi energetic ar fi iar de acolo, treaptă cu tru modul onorant în care 17.45 „Ci
par
lioane lei. Depăşirea pro ca. S-au făcut referiri cri- ştie, , eficienţa constituie, acţionat mai eficient, mai treaptă, spre „republicană”. am reprezentat judeţul me:
ducţiei marfă s-a • mate operativ. Prevederile pla Şaisprezece femei din Hunedoara la această fru 18.35 Săi
18,50 100]
rializat în 4 575 tone cocs nului de reparaţii s-au în Ociu au dus în festival moasă manifestare. 19.00 Tel
metalurgic, 46 670 tone Adunări generaîe ale oamenilor muncii deplinit numai în propor un joc inedit, frumos, a- Prima noastră deplasare 19,30 Căi
mei
fontă, peste 10 200 tone o- ţie de 82,91. la sută. preciat şi pe scenele ma a fost, aşadar, încununată 20.00 Tel.
lel şi aproape 12 000 tone rii întreceri şi în specta de succes. El este pentru 20.45 Filr
laminate finite. Prin îm Aşadar, în combinatul colele din comună, spre noi imbold, îndemn de a
bunătăţirea unor tehnolo tice şi autocritice asupra potrivit noului mecanism hunedorean există destule bucuria şi mîndria local continua cu şi mai multă 21.35 Cu
că !
gii şi metode de muncă, cauzelor care au determi economico.-1'inanciar, re rezerve pentru îmbunătăţi nicilor. dragoste jocul local si mai 22,40 Tel«
cit şi prin creşterea exi nat nerealizarea unor in perul esenţial la care se rea substanţială a întregii în acest august aniver ales a-1 perfecţiona şi a-1
genţei în gospodărirea şi dicatori de plan (Ioan Do- raportează întreaga activi activităţi. Măsurile adop sar, formaţia noastră a fost arăta lumii în toată fru
folosirea unor materii pri brin, Ioan Cioroianu), sub- tate de producţie. Ca ata tate de adunarea generală invitată să reprezinte ju museţea lui. 1
me şi materiale s-au eco iiniindu-se că în activita re, pentru realizarea exem — aplicate cu consecven deţul Hunedoara la cea
nomisit peste 15 500 tone tea colectivelor în care plară a sarcinilor ce revin ţă — vor duce cu siguran de-a Xl-a ediţie a Festi înv. MARIA VUZDUGAN
de cărbune cocsificabil, muncesc s-au perpetuat o in continuare colectivului ţă la lichidarea restanţe valului interjudeţean al directoarea BUCUII
6 800 tone cocs metalurgic serie de abateri de la dis de siderurgişti hunedoreni lor in onorarea ritmică, dansurilor de femei „E- Căminului cultural dioprogrt
ju
din
meseşene”,
couri
ete. Realizările obţinute ciplina tehnologică şi a va trebui să se acorde a- integrală a livrărilor de deţul Sălaj. La acest fes Radiojuri 8
presei;
în primul semestru au fost producţiei (Petru Puţinelu, tenţie sporită îmbunătăţi metal către întreprinderile Ociu (Vaţa de Jos) (liilor; 9,i
influenţate pozitiv şi de Constantin Dragomir, Mi- rii calităţii muncii. Aceas constructoare de maşini, 9,05 Aud
dezvoltarea bazei de pro hai Ciorogaru, Nicolae Bo ta presupune folosirea mai ia creşterea pe toate căile Buletin Iile i
vista
ducţie prin punerea în tez, Mircea Bordeanu), au eficientă a resurselor ma a- eficienţei economice. ZIUA PRESEI Pe aripi
funcţiune a unor importan arătat că nu peste tot au terlale şi umane, aplicarea 11.00 Bul<
te- obiective. fost gospodărite cu atenţie unor măsuri care să con- DORIN CORPADE (Urmare din pag. I) Astăzi, cind sărbătorim Atlas cui
premieră
„Ziua presei" din Republica Buletin c
comoara
Ea s-a contopit fără rezerve Socialistă România, in semn 12,50 Mei
cu lupta pentru nou şi mo de omagiu şi înaltă cinstire India; 13
la i.F.C.v.J. Este vorba de dern, pentru dezvoltarea eco pentru ziarul „Scînteia“ de la • 23 Au;
spre „Balul preparatorilor“, nomiei, pentru perfecţionarea al cărui prim număr aniver ridian-clu
care va avea loc în incinta nai; 16,15
...ştrandului termoficat clin organizării noastre statale şi săm împlinirea a 50 de ani menadă;
Lupeni. o Organizat de sociale in cadrul favorabil — colectivul redacţiei ziaru preţi de
Cooperativa meşteşugăreas creat de adîncirea continuă 17.00 Bule
a De astăzi, cu prilejul că „Straja” din Lupeni, ieri lui „Drumul socialismului" a- Şlagăre
,,Zilei presei“, redacjia zia şi azi s-a desfăşurat „Tirgul a democraţiei socialiste. dresează colectivului ziarului 17,30 Fott
rului „Steagul roşu“ îşi va cooperaţiei meşteşugăreşti”, Condus şi îndrumat de Co „Scînteia" cele mai călduroa nut; 20,00
desfăşura activitatea intr-un care a reunit toate coopera se felicitări şi urări de noi tecc; 20,3
sediu nou. Evenimentul co tivele din judeţul nostru, o mitetul judeţean de partid, nia; 20,10
incide eu aparifia numărului Cupa României, la tir cu ar ziarul „Drumul socialismului" succese pe tărîmul cuvîntului 22.00 Radi
invităm 1
9 000 al ziarului, a Astă-sea- cul. Miine se încheie aceas scris, în îndeplinirea neabă
ră la ora 20, Casa de cultu tă prestigioasă manifestare a străbătut toţi aceşti ani u- tută a inaltei îndatoriri pa Non stop
ră din Petroşani găzduieşte sportivă la care alături de măr la umăr cu clasa mun
„Ziua întreprinderii”, o ac cunoscute echipe de arcaşi citoare hunedoreană, purtînd triotice de a contribui — a-
ţiune cultural-educativă şi juniori şi seniori din ţară, a lături de întreaga presă româ
distractivă. Participă oameni participat şi formaţia Mine neobosit spre aceasta cuvîn-
ai muncii de la I.U.IVJ. Pe rul Aninoasa, antrenată de tul de ordine şi de îmbărbă nească, — la înfăptuirea Pro
troşani. © La Vulcan, la Vasile Tamaş. o La Depo gramului partidului, a istori
parterul blocului 19 este în zitul de ambalaje al l.C.Ii.A. tare al partidului, militînd
curs de finalizare un nou Petroşani este in curs de fi pentru înfăptuirea neabătută celor hotărîri ale Congresului DEVA:
magazin alimentar cu auto nalizare o acţiune de ame al Xll-lea de ridicare pe o restru (Pi
servire — cel mai mare din najare a incintei. S-a termi in judeţul nostru a direcţii gană (Ari
oraş. Termenul de predare nat construcţia gardului îm lor şi obiectivelor Programu treaptă superioară a edifică traterestru
— 1 septembrie. De la ta prejmuitor şi a şopronului lui partidului. rii socialiste în tara noastră. ră); HUN
băra şcolară Valea de Peşti mare, iar acum se eliberea pionul —
aflăm o veste care ne bucu ză amplasamentul pentru un căra) ;
ră : 200 de elevi constănţeni nou şopron, © Un chioşc de (Sidcrurgi:
din tabără au făcut o vizită difuzare a presei a fost a- mercenarii
la Casa de copii preşcolari menajat in cartierul „Viseoza ia terii prime în plus pentru ţa Mo —
Bretea-Streiuiui. Acţiunea or 11“ din Lupeni. Este o rezol slructorul)
ganizată de conducerea ta vare, insă nu trebuia des Punga cu
berei (profesorii Dumitru fiinţat cel din cartierul Bra- Kojak la
Sîrbuşcă şi Dumitru Feloiu) ia ! © Timp de 10 zile, un iembric);
(Repu
lor
a fost sprijinită efectiv şi a- grup de elevi ai Liceului Conştienţi că alcătuiesc Ia începutul anului ei
fectiv de comitetul comunal chimic din Lupeni işi vor o verigă importantă in au realizat şi livrat peste Super m an
de femei (preşedintă I.elia petrece o parte din vacanţă (Cultural) :
Boanlă). m () manifestare in într-o tabără organizată la angrenajul aprovizionării plan unităţilor siderur tului — s
ci tor esc) ;
genioasă va fi organizată Tulcea. tehnico-materiale a com gice mai mult de 4 200 fu furată
miine, incepînfl cu ora 19, binatelor siderurgice de tone de dolomiiă şi y '. LONEA :
de comitetul sindicatului de MiRCEA BUJORE5CU
la Hunedoara, Galaţi, de bună calitate. Muno*. norul) ; A
— ■» - ® — * — o — ® — * Reşiţa şi Tîrgovişte, oa tori cum sînt Pavel do oţel (
Tesăloria ele mătase De menii muncii de la sec Jimboreanu, Olivius Gos- RICANI: .
tratereştrii
va. La C.T.C. finit lucrea-
Campania y.ă şi cont rolo ar ea Elena tian, Gheorghe Ardelcanu, B R A D :
1 Ulman care se străduieşte ţia tlo!omiiă-var din ca Nicolae Rădttcanu. Stan tacolclor
drul C.S.H. se străduiesc
Londra
însămlnţariior să nu treacă eu vederea să asigure ritmic şi în Stoica, se evidenţiază O R A Ş T
1
(Urmare din pag. 1) de investiţii, livrarea pro peste nici un defect a! ţe constant în hărnicie, in argint (I
duselor contractate, moder săturilor. cantităţi corespunzătoare obţinerea bunelor rezul cadru lr
severenţă pentru sporirea nizarea fermelor şi pregăti tie toamna Foto! V. ONOIU aceste materii prime. De tate în producţie. căra) : Ioar
Bietul
în continuare a efectivelor rea sub toate aspectele, a (Casa de r
Reţeaua
pe seama prăsilei proprii, trecerii animalelor la sta- (Urmare din pag. 1) BRAZI: L
pentru aplicarea măsurilor bujaţie. In ceea ce priveş nîro|iil©roreo muncitoreasca durerii; C
de selecţie în vederea a- te efectivul matcă la spe n-au putut face faţă soli fiara — s
meliorării raselor, asigura cia bovine, restanţe mai citărilor şi de aceea con de cultură;
rea nutreţurilor necesare, mari se semnalează îndeo siliul -unic agroindustrial (U-mare din pag. 1) grad de uzură avansat, ca de mult, rezolvă in atelie fcrnul din
seriile 1-11
creşterea producţiei marfă, sebi în cadrul fermelor din a indicat să se treacă la re au început „să cadă” rul mobil şi unele piese de Maşina tin
organizarea si desfăşura C.U.A.S.C. Deva, Geoagiu, strîngerea manuală a paie tilaje Ion Şoncoroş şi re şi nu se mai ocupă de re- schimb, dar cu anvelopele GHELARI:
rea în bune condiţii a ac Dobra, ilia şi Orăştie, pre lor. Indicaţia însă nu s-a marcă pe buldozeriştii Vic pararea lor, de asigurarea e mare problemă. Aceasta mai mult
tivităţii fermelor zootehni cum şi la L.A.S. Haţeg. Ca materializat, deoarece^ une tor Pătraşcu, Szatmari Ni cu piese de schimb, anve face ca autobasculantele să
ce. Rezultatele înregistrate drele tehnice veterinare si le conduceri de unităţi — colae, Bako Adalbert, Pe lope, carburanţi — sublinia nu fie încărcate la capaci
de aceste unităţi atestă e- conducerile unităţilor agri în special cele din Teiu şi tru Ciocan, pe mecanicii Gheorghe Stoicuţa. în spi tate, să consume carbu
xistenţa unor însemnate cole au datoria să se pre Răduleşti — n-au luat-o în de întreţinere Constantin ritul tradiţionalei solidari ranţi în plus. H a O "
rezerve care trebuie mai ocupe permanent atit de seamă. „Noi — spunea Negoiţă, Nicolae Iosif, Ni tăţi muncitoreşti hunedore- I-am urmărit pe oameni
bine valorificate în scopul îmbunătăţirea activităţii în Trandafir Mihoc, inginerul colae Daraban, iar şeful de ne, îi rugăm pe colabora la lucru, în splendidul de Rezultate’
sporirii efectivelor de ani domeniul reproducţiei, de şei al C.A.P. Răduleşti —, schimb Constantin Ghinpu- torii noştri să ne ajute în cor montan de la poalele august 1981
male la toate speciile, a oarece indicele de natalita nu stringent paiele cu mî- şan, de la coloana A.T.A. această privinţă ; pe cei de Retezatului, pe vatra de
Extr. I :
producţiilor şi aportului la te la specia bovine este na. Să ni se asigure presă Petroşani, clin cadrul I.T.A. la I.C.S.H., I.U.T.I.FP.E.C., milenară existenţă a oie 11, 63, 4, 4
fondul centralizat al statu destul de scăzut, cît şi de de balotat“. Astfel, practic, Deva, are cuvinte de apre G.S.C.F.I., I.M. Hunedoara, rilor de la Cîmpu lui Neag,
Extr. a I
lui. De posibilităţi însem reducerea sacrificărilor şi nu există nici în momen ciere la adresa şoferilor U.M.T.C.F. — care au ex de unde oameni harnici şi 77, 22, 21, 1
nate dispun, de asemenea, a pierderilor prin mortali tul de faţă suprafeţe ce Ion Butincu, Ilie Andriuc, cavatoare şi buldozere de utilaje moderne exploatea
fermele unităţilor agricole tăţi. Ridicarea eficienţei pot fi arate şi se avansea Ionel Basarabă, Dorel Ia- fecte, ea şi pe cei de la ză azi preţioasa resursă e-
de stat şi asociaţiilor eco fermelor este nemijlocit ză la arături la nivel de ccb, Piisok Sănclilă, a me I.T.A., din al căror parc nergetieă a secolului —
nomice Lntercooperatiste, condiţionată de întărirea consiliu, cu o viteză zil canicilor auto Nicolae Dob- de 40 autobasculante func cărbunele. Cu toţii fac I%?REI
precum şi gospodăriile ordinii şi disciplinei în nică înjumătăţită faţă de ţionează zilnic 20—25“. treabă bună şi dacă cerin EîlbjtxsjÆïiSS'V '
populaţiei. muncă, de creşterea • răs prevederile planului, Din di, Oetavian Farcaş, Nico Maistrul Ion Anghel vor ţele lor, relevate în aceste
Obţinerea unor rezultate punderii tuturor lucrători situaţia operativă la zi, rc- lae Cotor, Ştefan Dany. bea despre lipsa pieselor rînduri, vor fi soluţionate, Timpul
mai bune in sectorul zoo lor din sectorul zootehnic zultă că în comunele De- Se lucrează mult, se face de schimb şi a anvelope sporul de cărbune cocsifi ziua de 15
tehnic constituie o cerinţă faţă de soarta indicatori bra şi Lăpugiu de Jos, din planul, se dă cărbune în lor, a vagoanelor pentru cabil de la Cîmpu lui Neag Vremea v
frumoasă.
C
a cărei înfăptuire impune lor de plan. Cunoscînd cele 698 ha planificate a îi plus, dar oamenii nu sînt transportul cărbunelui din — de 11000 tone la ora ros. Vor cfi
subordonarea tuturor efor faptul că activitatea con însămînţate în toamnă s-au întru totul mulţumiţi de gara Bărbăteni la prepa- actuală — va fi mai con locale sub f
turilor organizaţiilor de siliilor populare se apre arat numai 250. lată de ce ro dele muncii lor. La po raţia Lupeni, precum şi a sistent, iar planul de (le ploaie !
partid de la sate, ale con considerăm că este nece sibilităţile celor 500 de oa spaţiilor corespunzătoare 200 000 tone pînă la sfîrşi- cărcări elec
sufla slab r
siliilor populare, conduce ciază după modul cum se sar ca atît conducerile meni ai muncii de aici, la de depozitare a cărbunelui tul anului va fi integral din est şi
eco
sarcinile
înfăptuiesc
rilor unităţilor agricole şi nomice în profil teritorial, cooperativelor agricole de nivelul dotării tehnice e- în gara Bărbăteni, din a- realizat. Sperăm ca ecou] peratura mi
organelor agricole. Atenţia aceste organe sînt chemate producţie Teiu, Răduleşti, xistente, la volumul lu ceastă cauză conducătorii să se facă auzit, înţeles şi intre 12 şi 1’
înti
maximă
trebuie concentrată priori să întreprindă acţiuni e- Lăsau, Ohaba şi Roşcani, crărilor ce trebuie efectua auto de la S.T.R.A. Petro să i se răspundă în mod de. Diminea
tar pentru realizarea efec cît şi consiliile populare te în fiecare lună, rezulta şani trec de multe ori de corespunzător. Acţiunea La muntţ.
tivelor stabilite la fiecare nergice pentru realizarea Lăpugiu de Jos şi Dobra tele nu au darul să mul ia transportul cărbunelui „Huilă — Cîmpu lui Neag" neral instab
specie şi categorie de ani in condiţii ireproşabile a şi consiliul unic agroindus ţumească, pe deplin. ,»Une la transportul de steril. La este în curs de desfăşura rar noros z
avers*
male, strîngerea şi depozi obiectivelor stabilite de trial să se preocupe mai in le unităţi economice co rîndul său, maistrul Ioan re şi se poate extrage mult cădea de d
soţite
tarea grabnică a tuturor Congresul al Xll-lea al sistent do eliberarea cît Bondrea, de la eoloana cărbune cocsificabil pe ca trice. (Metec
resurselor furajere, realiza partidului privind dezvol mai urgentă a terenului de laboratoare ne-au trimis A.T.A. Petroşani, aprecia re siderurgia îl aşteaptă cu ciu : luliu \
rea integrală a programului tarea sectorului zootehnic. paie. maşini şi utilaje cu un, că oamenii muncesc- destul nerăbdare.