Page 51 - Drumul_socialismului_1981_08

393 ® SÎMBĂTÂ, 15 AUGUST 1931 Pag. 3

"A
HUNE Patria din cuvînt U r c u ş

î>e ştiţi c-am adormit tîrziu între Patria urcă-n timp senin,
vacanţă i _ poeme,
■furat : Şt. în timp de iarnă adevărată,
j înfăşurată-n ele ca-ntr-o lumină nouă.
¡ca nu mă lăsaţi să zac cu ochii-nchişi Zăpada nesfîrşită — un destin,
zicale la sub vreme, De frumuseţe trează şi bogată.
: intr-un narcotic vis şi-n reverii de
ural — ar-
•rtiv rouă.
tehnica Ti- Chemaţi-mă ! Venî-voi prin ierburile Patria urcă zi şi noapte,
portul stu- crude, în timp de pace şi dreptate,
ii cuvînluJ prin timpul vindecat, inveşniintată-n
— docil- Consemnări P R E S A floare, Cuvintele-s lumini de mere coapte,
»olitică voi traversa cuvîntul cc pină-n morţi Din ani şi ani de libertate.
\ s-aude
>rin ţara Cred că s-cu puica spu­ presei“ — aşezată an de întruchiparea culturii care ^ şi frumuseţea Iui curat mirositoare. Patria urcă continuu, cutezător
Căci, dacă trec vocale, visînd sub ele
ne, lără teamă de exage­ an tocmai in această zl transfigurează lupta ma- i
¡ilia rare că sîntem un popor de primă apariţie a „Scîn- terială, ridieînd-o la ran- ţ miezul, Drumul său e legat prin milioane
l „Dallas“ tcii“ — a devenit ea în­ prin PATRIE eu trec şi prin lumina-i de lire
20 care are o veritabilă „vo­ gul de luptă spiirituală(...). \ clară.
fără ni as - caţie a presei“. O dublă săşi nu numai o sărbă­ Ea este oglinda spirituală ţ De marele ei Conducător
vocalic : de a o scrie şi toare de breaslă, ci, prin în care un popor se vede i Aceste vii petale îmbujorează crezul,
de a o recepţiona. Am a- tradiţie, un prilej de re­ pe el însuşi, iar cunoaş- > prin ele-mi scot din nou privirile Căruia-i păstrăm înaltă şi lierbinte
vut, avem şi nu e nici un flecţie asupra rosturilor terea de sine este prima \ afară. iubire.
motiv să ne îndoim că presei în lumea contem­ condiţie a înţelepciunii“, 1
vom avea întotdeauna o porană. Nu doar asupra Ca şf scriitorul, ziaris- / NASTASIA MAN1U MIRON TIC
pleiadă de străluciţi ga­ rosturilor ei de informa­ lut e un herald al adevă- )
zetari. După cum am avut re rapidă, cinstită, com­
6,00 Ra- şi vom avea întotdeauna pletă şi exactă — ideal rului. Ca 'şi pentru scrii- ^
ineţii; 7,00 lor, idealul său suprem 1
)0 Revista un public avid de presă, pentru care adevăratul este înălţarea cititorului 1
irul melo- cu opţiuni ioarte precise ziarist e gata oricînd să-şi • în cadrul acţiunilor
n de ştiri; pentru ziarele bine gîndi- rişte viata — ci şi asupra la conştiinţa activă a dem- i La Sarmizegetusa cultural-educative în­
lio; 10,00 nitătii sale umane. Prin \ treprinse pentru sărbă­
10,05 Re­ te şi bine scrise. Pentru rostului ej educativ în- această aproape frăţească l
lio; 10,40 acest public, aflat într-o Lr-o societate ca a noas­ Tot mai greoi e mersul pădurilor pe cer torirea marelui eveni­
ic şi joc ; erliginoasă sporire tira­ tră, aliată intr-o impe­ înrudire profesională se / ment de la 23 August,
ştiri; 11,05 şi explică iaplui că mulţi < şi pasul lor foşneşte sfînt a eternitate, miine, sub genericul
1,35 Avan- jele sînt mereu insuficien­ tuoasă dezvoltare şi afir­ mari clopote de piatră rănile de eter —
/. ; 12,00 te, fenomen îmbucurător, mare a demnităţii umane. ziarişti sînt şi redutabili ) „August fierbinte“, va
12,30 Din pe care ziaristul îl priveş­ Şi, pentru că am ajuns la scriitori şi că putini scrii- ^ abia mai rabdă munţii cu stelele în spate. avea Ioc la Zdrapţi, co­
ui nostru; te cu un sentiment al răs­ muna Crişcior o intere­
ori n-au devenit şi gaze- i
miare din rosturi, să ne amintim lori n-au devenit şi gaze Văzduhu-i greu şi-apasă cu păsări pc pămînt
'.ari.
la 1 Ia 3. punderii din ce în ce mai cum fundamenta Marx tari. Împlinind „prima con- j se-aud troznind prin beznă şindrilele pe case, santă întîlnire a poeţi­
15,00 Mc- acut. Există de asemenea, diţie lor populari de Ia ce­
iiţie a înţelepciunii“, să (j
Radiojur- la noi un cult al presei principiile şi rosturile pre­ mi.se subţie carnea pînă sînt doar cuvînt naclul judeţean „Miori­
i de pro- sei încă în 1842: „Liber­ ne cunoaştem pe noi în- ti ţa" cu cetăţenii din co­
ic.ri inter- care (ine aprinsă peste şine, puterile şi limitele i şi simt cum mi se rupe ţărîna de pe oase...
populară; generaţii torta unor glo­ tatea — sena el — este noastre, şi să năzuim a- V Mă doare straşnic tîmpla de ochiul vulturesc, mună. La această ma­
?tiri ; 17,05 rioase tradiţii democrati­ existenţa generică a între­ nifestare îşi vor da con­
tutindeni ; gii existenţe spirituale, semenea a-i cunoaşte pe j aud cum se răscoală izvoarele, sub vatră
ît cu mi­ ce şi umaniste. Nu mai cei pentru care scriem şi ( cursul cunoscuţii poeţi
li 1 cu cîn- departe decît în acest an prin urmare şi a presei{...). la Sarmizegetusa mormintele-nfloresc
în Româ- Presa liberă reprezintă o- ■ale căror idealuri le îm- t şi dă în muguri ţara sub Soarele de Piatră...
recording ; s-au sărbătorit 75 de ani părtăşim. E singurul mod 1
; 22,30 Vă de la apariţia revistelor chinl mereu treaz al spi­ Viaţa literară
; 0,05—6,00 „Ramuri“ şi „Viata Româ­ ritului poporului, întru­ de a ne păstra intacte în- ţ ÎOAN EVU
1 nocturn. chiparea încrederii unui crederea şf stima cititoru- . *
nească“, un veac de Ia a-
purifia „Contemporanului“, popor în sine însuşi, le­ lui. Putem să ne dorim hunedereană
iar azi cinci decenii de găturile grăitoare care mai mult ? ,
la editarea înlîiului nu­ leagă individul de stat şi
măr al „Scînleii\ .Ziua de lumea întreagă; ea este RADU CIOBANU ^ populari hunedoreni Ni-
I , fjfit if IfF J colae M. lsac, ioană Pre-
ii extrate- J s tril OBS cup, Sînziana Moldovan,
Fala mor- Ioan Buştea. o La re­
i ş^rif ex- ^ - - i H îi centa şedinţă a cenaclu­
ina de va-
IA: Cam- ? lui de dramaturgie „A-
I-II ţFla- Prezenţe româneşti peste hotare Expoziţia taberei na Colda“ din Petroşani
şi Izolda s-a dezbătut realizarea
Capcana de documentare
'1; Mcu- unei culegeri de teatru
ir (Cm- Succesul atsânMi hwedoresn pictură-grafică ' cu piese intr-un act me­
'JI : nite să contribuie la
Ediţia a XlI-a
lo- dezvoltarea mişcării ar­
luri- „Setssss“ In Spania Ieri, Ia Galeriile de artă tistice. teatrale de ama­
«:MI : ale rondului plastic din
I-II Deva a avut loc vernisa­ tori din judeţul nostru.
‘ vîn- La celălalt capăt al continentului, pe malurile Atlanti­ jul expoziţiei celei de-a Piesele propuse pentru
(Muif- cului, timp de o săptămînă folclorul nostru şi-a dezvăluit xn-a ediţii a taberei de
... Mar- documentare pictură-grafică. această plachetă, inspi­
uceafărul) ; comorile, arătîndu-şi încă o dată lumii vigoarea şi varie- rate din realitatea pre­
oJnnat (Mi- atea. La Festivalul internaţional de folclor din Spania, Expun artiştii plastici zentului socialist, sînt
vSA: Nervi găzduit de provincia Asturia, ansamblul „Getusa" al Cen­ bucureştcni EMILIA APOS-
oresc); li­ TOLESCU, VIRGIL CHIVU, semnate de Dumitru
ni ul şi ex- trului judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a miş­ VLAD FLOKESCU, NICO- Dem Ionaşcu„ Gheorghe
foiembrie) ; cării artistice de masă, a participat ca invitat de onoare. LAE IORGA, ERVANT NI- Negraru, Ion Dumitraş,
colul spec- Şi, prin întreaga evoluţie, artiştii noştri amatori şi-au ono­ COGOSIAN, PAULA RIBA-
olombo la RIU, LETITIA OPRIŞAN, Mircea Andraş şi alţii,
a roşie) ; rat invitaţia ! MIRCEA VELEA, precum o Miercuri, în cadrul
Lancea de In compania unor prestigioase formaţii spaniole, por­ şi artiştii plastici ltunedo-
a) ; Stop reni: ION CARJOI, TIBERIU şedinţei cenaclului lite­
isă (Fla- tugheze, franceze şi italiene, ansamblul hunedorean „Ge­ FAZEKAS Şi IOSIF TELL- rar „Sarmis“ din Haţeg,
G1U - BAI : tusa" a avut o evoluţie apreciată, atît de public, cît şi de MANN. au fost dezbătute crea­
seriile I-II ceilalţi participanţi. A dovedit-o meritul de a încheia de
) ; HAŢEG: ţiile . lirice ale poetului
(Popular) : fiecare dată spectacolele, au subliniat-o aplauzele publi­ Constantin Stancu. în
palidă a cului. Pe scenă, în arena de coridă, în pieţe sau la pa­
: Omul şi radă (unde erau mereu solicitaţi să danseze), la Aviles, intervenţiile lor, Iv Mar-
I-II (Casa tinovici, Ionel Drăgănes-
IERI A: In­ Gijon sau în alte oraşe, publicul a salutat cu căldură
ie nori — dinamismul dansurilor (suite pădureneşti, bănăţene, ţarini, cu, Valeria Chineu şl
şui); ILTA: învîrtite şi haţegane, „Feciorescul" din Chimitelnic, judeţul Tiberiu Dăioni au relie­
(Lumina); „Furnale şi ţevi“.
torul ştie Mureş, „Crihalma" din Braşov, „Raru" şi „Bărbuncul" din fat progresul fn creaţia
cit oresc). Făgăraş), virtuozitatea instrumentiştilor Ionel Coza (fluier, FAZEKAS TIBERIU poetului.
clarinet, saxofon, taragot), Vasile Matieş (taragot), Pavel
Sabo (taragot). Alexandru Truţiu (vioară), vocea plăcută Prof. MARCEL LAPTEŞ
L3KS3223ESI a solistelor Lenuţa Evsei şi Angela Stanciu, pitorescul cos­
tumelor, mergînd de la sobrietatea alb-negrului de pe
Valea Mureşului, la explozia coloristică a celor pădure­
neşti, năsăudene sau bănăţene. Bogăţia şi varietatea rit­ ECATERINA GEORGESCU : triotismul fierbinte, dragos­ prilej de îmbogăţire a voca­ velatorii ale anilor de după
bularului,
de
jerii din 14 mului, liniei melodice şî costumelor, cu totul noi şî ine­ tea de pace şi de libertate". a- nei exprimări cultivare a u- revoluţie. Antrepriza şi regizo­
şi
sugestive
Ravil
Planurile
Ristic
concepute
rilor
Zika
sint
dite pentru acest colţ de lume, au lăsat o impresie deo­ trăgător şi solicită elevii sprijină educaţia multilate­ Batirov este ambiţioasă şi
cunoştinţele
, 51, 12, 34, sebită. Lo această reuşită au contribuit toţi membrii for­ „JOC AL FANTEZIEI să-şi care folosească dobindit in rală. Prof. SILVIU GUGA nu fără riscuri. Factura su­
le-au
biectului, .. precum şi urmă­
pe
maţiei instruite de Mircea Ocoş şi Gheorghe Muntean (co­ şcoală şi in afara ei. Se sti­ rirea eroului in circumstan­
89, 23, 46, regrafia) şî Vasile Molodeţ (conducerea muzicală). Şl INTELIGENŢEI" mulează interese incipiente, ţe spectaculare ascund nu­
90. Car se şi dezvoltă aptitudini meroase capcane de- rxnnan-
Cu bucuria menirii împlinite, dar şi cu amintiri de neui­ Cartea Ecaterinei Georges- speciale, talente literare. ANI TUMULTU0Ş! ţare. O virtute esenţială a
tat, mesagerii cîntului, jocului şi portului nostru popular cu, „Joc al fanteziei şi in­ Compunerile avind o mare filmului constă toemai in
sînt
struc­
Această
s-au reîntors acasă. „Cel mal emoţionant moment a fost teligenţei", este prima cule­ varietate in tematică cicluri apelin- to-iugoslavă coproducţie sovie- faptul că realizatorii, nu ce­
opt
turate
este
impunătoa­
dează
tentaţiei
în prima zi a festivalului, cînd s-a intonat Imnul de Stat gere de planuri pentru com­ du-se la modalităţi multiple re sub toate aspectele. Ceea contrabalansînd romantice,
primejdia
literatura
didac­
din
puneri
al României. Am simţit un fior puternic. Cîntam atît de tică, necesară atît elevilor Sntr-o naraţiune filmică so­
tare îneît răsuna sala. Deşi departe, simţeam că Româ­ cît şi dascălilor. bră, prin conturarea puter­
ibil pentru nia e cu noi" (Măriţi Bucur). „Am fost atît de impresio­ Atenţia pe care trebuie s-o nică a ambianţei istorice Sin
care Saşa se formează şi de­
aist 1981: naţi să auzim imnul nostru acolo, îneît în zilele următoare acordăm compunerilor şco­ vine erou. Desigur, acest
în general ne-am străduit să arătăm tot ce putem, tot ce ştim“ (Ma­ lare a fost de mult demon­
mporar no- strată şi nu Sntimplător au­ de stimulare a imaginaţiei. ce reţine atenţia in pr,mul mod de a vedea panorama
precipitaţii rin Cîmpean). Pentru ei, ca şi pentru Ionel Coza, instru­ toarea aşază drept motto a- De un interes deosebit se rind este subiectul filmului,, „Anilor tumultuoşi" a. cerut
. de aversă mentistul „potîcalificat" şi Gheorghe Moldovan şi ceilalţi cestei cărţi spusele lui Ju- bucură ciclurile „Din cartea inspirat din lupta brigăzilor de la actori — înainte de
te de des- membri ai delegaţiei hunedorene vor rămîne de neuitat les Verne : „Tot ce omul e de aur a neamului" şi „Pio­ internaţionale împotriva gar­ toate din partea iui- Faruk
Vîntul va capabil să-şi închipuie cu nierul cetăţean“, menite să diştilor albi. pentru elibera­ Begoli — o interpretare ca-
la moderat locurile văzute, ospitalitatea cu care au fost primiţi, dar fantezia, alţii vor şti să tra­ ajute copiii să-şi exprime iu­ racterizabilâ printr-o mare
l-est. Tem- * mai ales interesul cu care au fost urmăriţi şi aşteptaţi, în ducă In viaţă“. Cele aproa­ birea lor faţă de ţară, mîn- rea popoarelor din Asia cen­ economie de mijloace. Lău­
t va oscila J ciuda soarelui torid, a orelor tîrzil la care apăreau în pe cincizeci de planuri pen­ dria şi dorinţa lor de a con­ trală şi consordarea puterii dabil, toţi interpreţii- răs­
ide, iar cea tru compoziţii, cu sugestiile tribui la marile realizări ale sovietice. Acest subiect are pund prompt comenzilor re­
si 29 gra- > scenă. Neuitată vo rămîne şi satisfacţia de a fî trezit şi şi îndrumările pentru elabo­ poporului nostru. toate aptitudinile de a-şi des­ gizorale, tensiunea dramatică
local ceaţă. | cu prilejul acestui festival — veritabilă fîestă spaniolă, săr­ rarea lor sînt, aşa cum Eca- îndrumările metodice sint pleti încărcătura ideatică şi izvorăşte dinlăuntru, menţi-
mic in ge- ii bătoare a împlinirilor în mu-ncă — admiraţie pentru arta terina Georgescu a dorit, „o pentru profesori şi părinţi, ’ afectivă in planul unei ope­ nînd factologia la nivelul
Cer tempo- I! noastră populară, respect pentru păstrătorii ei, stimă şi invitaţie adresată inteligen­ iar sugestiile pentru elevi, re cinematografice cu carac­ mocnlril. De-aici rezultă sen­
cînd vor ţei iscoditoare, fanteziei nă­ dar ele, aplicate cu tact, nu ter declarat eroic. zaţia marilor pasiuni, trăite
ploaie în- * prietenie pentru poporul nostru. valnice, curiozităţii jucăuşe“ împiedică satisfacţia inven­ întregul fim se fondează in gama relaţiei dintre in­
rcăîi clec- de a. se manifesta în scris, tivităţii, a ingeniozităţii ca­ pe procesul deveni-’i lui divid şi realul istoric peren.
g de servi- VIORICA ROMAN I totodată sint un îndemn pen­ racteristice copiilor. Compu­ Sa şa Drag >v'e ca er-.u, în
ryau). tru copii de a ..exprima pa­ nerile propuse sînt un bun eontoi-t op re­ AL. COVACI